Când lumea asta strâmbă se
zvârcolea mai tare
Din ceruri Sfântul Tată pe El ni
L-a trimis.
Urma să ne ridice perdeaua de
uitare
Şi să ne-arate drumul, aşa cum ne-a promis.
El a venit pe lume ca Veste
Luminată
Prin îngerul din noapte!
Fecioarei i s-a dat.
Ea şi-a primit destinul şi
Binecuvântată
Va fi o veşnicie prin Pruncul
aşteptat.
Ea şi-a ştiut menirea şi-a
acceptat Cuvântul
Când Duhul Sfânt într-însa atunci
s-a întrupat.
Iubirea ei deplină a îmbrăcat
pământul
În dragostea-i de mamă prin care
ni L-a dat.
De douăzeci de veacuri primim
Buna Vestire,
Prin şoapta lui un înger pe El
L-a anunţat.
O lume-ntreagă ştie acum de-a Sa
venire
Şi-atât de mulţi s’aceia ce,
totuşi, L-au uitat.
Bucuresti: 10.03.2010
***
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Interior, exterior.
Inspiratie, expiratie.
Impresie, expresie.
Ganduri, cuvinte.
Oglindire.
:)