Albastră viorea nemuritoare

Albastră viorea nemuritoare,

Azi am zâmbit când te-am văzut în zori!

îţi străluceau petalele-n lumină

Mai mult decât oricărei alte flori!

Cum s-a-ntâmplat? O aură ciudată

Te-nvăluia şi-n cald parfum de mir

Păreai smerită floare la icoană,

Un vers de rugăciune pe un fir.

Ardeai pe rug în flăcări de iubire,

Cenuşa ta făcând-o legământ,

Popas etern de-aducere aminte,

într-un pocal  - tăcere,  necuvânt.

însă, apoi, alai de-ngropăciune

Ai invocat să-ţi fie pregătit

şi-n mijlocul grădinii fermecate,

Pământului, zâmbind, te-ai dăruit.

Curgeau pe rând, în lacrimi lungi de ceară,

Tristeţile aprinse-n lumânări

şi-n inimi de iubite părăsite

Cânta un clopot ca la-nmormântări.

şi nu ştiam... de ce atâta jale?

Chiar nimeni nu vedea că-i doar un joc?

C-ai vrut să fie-o simplă viziune,

Iar tu doar un închipuit proroc?

N-au înţeles că eşti nemuritoare?

Că veşnicia-ţi curge prin nervuri?

Că ai luptat cu moartea şi-ai învins-o,

Făcând din versuri trainice armuri?

Că eşti frumos cuvânt de înviere

şi înfloreşti mereu, la nesfârşit,

în fiecare inimă în care

Eterna primăvară a venit?

Bucuresti : 07.08.2011

***

Autor: Liliana Pașcanu

Notă copyright: 

Blogul "Oglinzile Sufletului" este protejat de legea drepturilor de autor. Toate textele și poeziile publicate pe acest blog sunt creația autorului acestui blog, respectiv, Liliana Pașcanu, cu excepția celor care au altă specificație, la care este menționată în mod explicit sursa. 

Te rog să nu reproduci texte sau pasaje din conţinutul blogului fără acordul expres al autorului, indiferent de suportul fizic sau electronic, cu excepţia limitelor legale de citare pentru situaţii de promovare sau recenzii, cu menţionarea sursei. 

Îţi mulţumesc că recunoşti, apreciezi şi sprijini creativitatea şi unicitatea!

Îţi doresc lectură plăcută!

Cu drag,

Liliana Pașcanu