E
iarăşi
noapte, ceasul e târziu.
În
sobă doar tăciunii mai trosnesc.
Stai
în fotoliu trist şi obosit
şi
mă aştepţi prin gânduri să-ţi vorbesc.
Mă
simţi în
tine, suflet de poet,
Dar
de ce oare-n braţe nu ma ai?
Ce
vrajă neştiută
ne-a atins
De
nu poţi
mângâierea să mi-o dai?
Un
dor nebun mă leagă de-al tau dor
şi
mă-nfioară seara lipsa ta.
În
patul tău cu gândul mă strecor
Să-ţi dau căldura mea măcar aşa,
Ca să
nu fii atât de-nfrigurat
şi-atât
de singur printre amintiri,
Lumina
mea aprinsă s-o primeşti,
Să
reînvii din mii de răstigniri.
Cu
tine stau aşa,
până în zori,
Când
stelele se sting spre răsărit
şi-n
locul lor se naşte-o nouă zi,
Cu
noi speranţe-n
trupul odihnit.
Sărutul
meu de dimineaţă, cald,
Cu
drag ţi-l dau
din florile de crin
În
care mă găseşti
din nou, iubire,
Să-ţi liniştesc şi ultimul suspin.
Bucuresti :
12.04.2011
***
Autor: Liliana Pașcanu
Notă copyright:
Blogul "Oglinzile Sufletului" este protejat
de legea drepturilor de autor. Toate textele și poeziile publicate pe acest
blog sunt creația autorului acestui blog, respectiv, Liliana Pașcanu, cu
excepția celor care au altă specificație, la care este menționată în mod
explicit sursa.
Te rog să nu reproduci texte sau pasaje din conţinutul
blogului fără acordul expres al autorului, indiferent de suportul fizic sau
electronic, cu excepţia limitelor legale de citare pentru situaţii de promovare
sau recenzii, cu menţionarea sursei.
Îţi mulţumesc că recunoşti, apreciezi şi sprijini
creativitatea şi unicitatea!
Îţi doresc lectură plăcută!
Cu drag,
Liliana Pașcanu

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Interior, exterior.
Inspiratie, expiratie.
Impresie, expresie.
Ganduri, cuvinte.
Oglindire.
:)