duminică, 5 august 2012

Nimic nu mai doare...



Singurătăţile mele dor cumplit doar dacă le resping.
N-o să mă mai opun îmbrăţişării.
Iată, sunt a lor.
Sunt eu în ele, sunt ele în mine.
în palmele mele căuş se strâng secundele lor.
Paşii mei adună în ei liniştea timpului.
Ochii mei primesc în albastrul lor şoaptele cerului.
Sunt eu în toate cum toate-s în mine.

Ce aripi calde mă cuprind!
Nimic nu mai doare…
Nimic…

Bucuresti : 30.10.2011

***




Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Interior, exterior.
Inspiratie, expiratie.
Impresie, expresie.
Ganduri, cuvinte.
Oglindire.
:)