Motto1:
"Totusi, Iubirea nu este un act de vointa.
Este o Stare de Gratie! Ea doar ESTE.
O simti cand ESTE. STII.
Iar asta te schimba cu totul." (Liliana Pascanu, 2012)
Am infiintat acest blog in 20 iulie 2012. De atunci, el mi-a devenit un fel de "jurnal" virtual, caci aici am adunat, pe langa toate creatiile mele artistice, fie ca sunt poezii, poeme sau eseuri, fie ca sunt fotografii adunate in arhiva personala, fie ca sunt ganduri, marturisiri sau simple opinii, si multe confesiuni, povestiri, si chiar un jurnal, mai mult sau mai putin complet, al multora din experientele mele de viata.
Nota: S-au adunat pana azi 19.02.2025 un numar de 2582 de insemmnari pe acest blog. Statisticile spun ca s-au inregistrat peste 246.000 de vizualizari, de la infiintare pana azi. Mult, putin, nu conteaza. Am vrut doar sa marchez aceste numere aici, ca o borna peste timp.
Motto2: "Nu poti salva pe nimeni. Poti fi alaturi de altii, sustinandu-i
dintr-o stare de echilibru energetic si pace interioara. Poti sa le
impartasesti din Cunoasterea ta, sa le impartasesti perspectiva ta asupra unor
situatii, dar nu le poti inlatura tu durerea. Nu poti merge pe Calea lor, in
locul lor. Nu le poti da raspunsurile potrivite pentru ei. Este necesar ca ei
sa-si puna propriile intrebari, sa isi gaseasca propriile raspunsuri, sa-si
traiasca propria nesiguranta, sa isi priveasca propriile incertitudini. Este
necesar ca ei sa faca propriile greseli, sa isi simta propriile tristeti, sa-si
invete propriile lectii. Daca vor cu adevarat sa fie in pace cu ei insisi, este
necesar ca ei sa urmeze cu incredere Calea propriei vindecari, care li se
dezvaluie pas cu pas. Li se dezvaluie lor, nu altora.
Nu poți vindeca pe nimeni. Nu poți face
să dispară din interiorul altora frica, mânia, neputința. Nu îi poti salva și
nu poți rezolva lucrurile în locul lor. Și dacă insiști prea mult spunându-le
ce „trebuie” să facă, ce „e bine” pentru ei, atunci ei își pot pierde propria
Cale, care este unică. Înțelege: Calea ta nu este neaparat și Calea lor.
Nu ești tu responsabil pentru durerea
din interiorul lor.
Este posibil ca tu să fi făcut sau să fi
spus unele lucruri care au făcut să iasă la suprafață durerea care era deja în
interiorul lor. Dar nu tu ai creat acea durere și nu ești tu vinovat, chiar
dacă ei spun că ești.
Poți să îți asumi responsabilitatea pentru
cuvintele și faptele tale, poți regreta niște lucruri care s-au intamplat în
trecut, dar nu poți șterge sau modifica ceea ce s-a întâmplat.
Tu nu esti responsabil pentru fericirea
altora și nici ei nu sunt responsabili pentru fericirea ta.
Fericirea ta nu poate veni din afara ta.
Dacă se întâmplă asta, atunci este o „fericire” care depinde de altcineva - o
fericire fragilă, care se va transforma în tristețe, mai devreme sau mai
tarziu. Și atunci vei fi prins într-o avalanșă de acuzații și vinovăție, regrete
și furie. Fericirea ta nu este o stare/ experiență/ un sentiment pe care ți-l
pot oferi altii.
Nu puteți salva pe nimeni și nu puteți
fi salvați decât dacă vreți voi să vă salvați.” Sursa: Jeff Foster, traducerea
Mihaela Dan
Tania Turtureanu - Ce frumos (Live la Radio ZU) #morningzu
Asadar, sa va fac o scurta prezentare a blogului, avand in vedere ca este destul de stufos. Are totusi o anumita structura care il face destul de usor de urmarit. In functie de subiectele de interes dupa care va veti dori sa-l explorati, iata ce veti descoperi.
Prima parte a blogului (2012-2014) cuprinde poeziile mele, compuse de-a lungul timpului.
Acestea au format cuprinsul cartii "Oglinzile Sufletului - Poeme de Iubire" - pentru detalii click pe titlu - care a fost lansata in luna iulie 2022 (avand cod de inscriere in Registrul Centrului National ISBN din cadrul Bibliotecii Nationale a Romaniei seria ISBN 978-973-0-36933-5).
Publicarea lor într-un volum de autor, organizat în şapte secţiuni, cu şapte teme distincte din viaţă, vine să onoreze şi să închidă capitolul metaforelor, cel de la care am pornit în exprimarea de sine.
Iubirea de sine, Iubirea de Sufletul Oglindă, Iubirea de Dumnezeu, Iubirea ancestrală a Femeii primordiale, Eva, Iubirile trecătoare, Iubirea karmică, Iubirea platonică, iluzorie, Iubirea materna, Iubirea pentru frumuseţile lumii, fără limite, toate mi-au fost cărări prin labirintul vieţii.
"Iubirea se întâmplă doar când te
predai. Când forțezi pe cineva să se predea, este ură, distrugere, nu este
iubire.
Și dacă nu există iubire, viața ta va fi
fără căldură, fără poezie în ea. Poate fi o proză simplă, matematică, logică,
rațională. Dar cum poate cineva să trăiască fără poezie? Proza este ok, este
utilitară, necesară, dar nu poate fi niciodată viață pentru că nu poate fi
niciodată o sărbătoare, nu poate fi niciodată festivă. Și când viața nu e
festivă, e plictiseală. Este nevoie de poezie, dar pentru poezie trebuie să te
predai. Trebuie să renunți la acest ego. Dacă poți, pune-l deoparte, chiar și
pentru momente, si viața ta va avea frânturi din frumos, din Divin. Fără poezie nu
poți trăi cu adevărat, poți doar exista. Iubirea este poezie.
Și dacă Iubirea nu este posibilă, cum
poți să te rogi? Atunci rugăciunea devine aproape imposibilă, iar, fără
rugăciune, vei rămâne doar un trup, nu vei deveni niciodată conștient de cel
mai interior suflet. Doar în rugăciune ajungi pe vârfuri. Rugăciunea este cel
mai înalt vârf al experienței, dar dragostea deschide ușa. Rugăciunea îți
permite să intri în cel mai interior mister al vieții. " (Osho)
Mai presus de orice, în acest volum de poeme este vorba despre Femeia redescoperită în Sine însăși şi despre Feminitate. Despre acestea toate am cântat în versuri în cele şapte capitole (click aici pentru titlurile celor peste 450 de poeme Testimoniale si Cuprins de carte):
1. Labirintul Oglinzilor
2. El mi-e Oglinda
3. De ce, Eva?
4. Floarea de Crin, iluzia din Oglindă,
5. Priveşte-Te, Doamne, în Oglindă!
6. Cioburi de Oglinzi
7. Mamele de îngeri,
Oglinzi înlăcrimate
*
Poem: "Ce simţi?"
Autor: Liliana Pascanu
Ce simţi, mă-ntreb, când îmi
citeşti aici, pierdutele, tăcutele poeme?
Ce oare te îndeamnă să revii prin paşii mei? Ce glas în
tine geme?
Ce vânt te-aduce-n portul meu acum? Ce întrebări îşi caută răspunsul?
Ce taine, oare, crezi că vei afla? Eşti
oglindirea mea! Tu eşti
cuprinsul!
Priveşte-n tine cum eu te privesc! Cuvântul meu e numai o pictură
Pe-un şevalet în noapte-abandonat. Doar
un sărut pe recea ta armură.
E doar o umbră rătăcind târziu prin labirintul gândurilor mele.
Ce simţi când vii aici şi mă
găseşti plângând sau surâzând în ritm cu ele?
Ce cauţi oare-n glasul meu şoptit,
în strigătul rotund de bucurie,
În tânguirea serilor ce-adorm în pieptul meu, sub luna argintie,
Printre năluci ascunse-n amintiri, prin dorul meu, eternul rug pe care
Mă
mistuiesc deplin ştiind
ca-apoi cenuşa îmi va fi înnaripare?
Ce simţi când trec prin tine ca săgeata cu vorba mea? Zâmbeşti sau sângerezi?
Îmi înţelegi
cumva resortul care m-a transformat în arc? Mă descrifrezi?
Te recunoşti în gesturile mele? Şi în
furtuni? Şi-n focul din priviri?
Şi-n pacea care astazi mă atrage? Şi în speranţa unei noi iubiri?
Ce simţi când vii aici şi îţi
priveşti, prin ochii mei,
ascunsele dorinţe?
Cum te confrunţi cu tine când
trăieşti din nou, aici, aceleaşi
neputinţe?
Cum evadezi din ele? Cum te-nalţi? Cum zbori spre cerul zorilor senine?
Cum te trezeşti din visele pustii? Cum te întorci, apoi, din nou în
tine?
Ce simţi când versul meu plin
de-ntrebări ajunge la sfârşit
şi, în tăcere,
Lăsăm să
curgă timpul între noi? Cuminte acceptare sau durere?
Pleci împăcat, zâmbind şi liniştit? Oglinda astăzi ţi-a
vorbit de bine?
Sau cazi pe gânduri şi te-ntrebi profund: e
vorba despre ea sau despre mine?
Perioada decembrie 2015 - iunie 2020 cuprinde jurnalul experientei noastre, a mea si a lui Adrian, sotul meu, in Gradina din Ardeal, unde ne-am mutat pentru o perioada de timp.
In cei patru ani si jumatate, cat am locuit acolo, in Ardeal, am adunat un bogat material, care a fost ulterior prelucrat, slefuit si structurat, constituind baza pentru o miniserie de carti, lansata sub titlul-umbrela "Bucuresteni mutati la tara, in Ardeal".
În Căutarea Grădinii 2019 - ISBN 978-973-0-30905-8
Noi doi in Gradina 2020 - ISBN 978-973-0-31084-9
Grădină pentru Aripi și Vise 2020 - ISBN 978-973-0-31501-1
Zborul 2020 - ISBN 978-973-0-32252-1
- pagina de facebook "In Cautarea Gradinii": https://web.facebook.com/În-Căutarea-Grădinii-109603810513727
- site-ul de promovare a cartilor "In Cautarea Gradinii": https://gradina.design.blog/
Dupa ce am plecat din Gradina, am locuit temporar un an in Bucuresti, ca sa ni se alinieze planetele asa cum ne-am dorit noi, ceea ce s-a si intamplat, iar din iunie 2021 ne-am inceput aventurile intr-un alt loc de poveste, adica la munte, in Predeal, unde ne-am mutat definitiv. :)
"Exista milioane de oameni care nu s-au bucurat niciodata de un apus,
care nu s-au bucurat niciodata de un rasarit. Nu-si pot permite aceste lucruri.
Muncesc si produc incontinuu – nu pentru ei insisi, ci pentru interese
camuflate cu viclenie: cei care se afla la putere, cei care sunt capabili sa
manipuleze fiintele omenesti.
In mod natural, esti invatat ca munca este ceva extraordinar – este in
interesul lor. Iar conditionarea a devenit atat de profunda, incat nu nici nu
mai stii de ce nu poti sa te relaxezi. Oamenii au uitat complet limbajul
relaxarii. Au fost facuti sa il uite.
Eliberarea este unul dintre cele mai frumoase spatii. Pur si simplu existi, fara sa faci ceva, sezand in liniste, asa cum iarba creste singura. Pur si simplu te bucuri de cantecul pasarilor, de verdele copacilor, de culorile ultidimensionale, psihedelice, ale florilor. Nu trebuie sa faci nimic pentru a experimenta diferenta, trebuie sa incetezi sa faci asta. Trebuie sa te afli intr-o stare complet neocupata, lipsita de tensiuni, lipsita de griji." Osho
Asadar, acest blog este precum un cufar plin de comori: are si bijuterii valoroase si gablontzuri, dar mai ales are bucati de suflet, nepretuite. Daca aveti curiozitate si timp pentru a cauta in acest cufar, sper sa va bucurati de ceea ce veti gasi aici. Sper sa descoperiti vibratie inalta, energie pozitive, bucurie si frumusete.
Cateva detalii interesante puteti citi aici:
Început şi sfârşit de poveste (21.076.2020)
Trecerea intr-o noua etapa a vietii (19.06.2021)
Blogul "Oglinzile Sufletului" a implinit 10 ani! (24.07.2022)
Aripi de vise (17.12.2019)
Cele mai citite articole personale sunt:
Îţi mulţumesc, Doamne! (06.02.2014)
Scrisoare de dragoste (06.02.2015)
Scrisoare către nepoţelul meu (29.07.2015)
De
la “a fi mama” la “a fi bunică” (04.09.2015)
Jurnal
de emotii (1) - (Mami si Buni) (up date 26.07.2018) (17.11.2015)
Grădina lui Dumnezeu (31.03.2015)
Viaţa noastră de la ţară de după cea
de la oraş. (05.03.2016)
Povestea puilor de salcie
(22.03.2017)
Ce inseamna “mutat la tara” sau ”viata la tara”? (21.12.2018)
Grădina-Vis,
Grădina-Trup, Grădina-Carte (05.12.2019)
Caisul
rebel (20.03.2020)
Cele mai citite poeme personale sunt:
Priveşte-Te, Doamne, în oglindă! (10.01.2015)
Iubitul meu drag (10.09.2013)
El mi-e Oglinda (06.02.2013)
Nu e numai o poveste (21.01.2013)
Sunt fericită! (05.06.2013)
Nu sunt o sfântă (08.01.2013)
Pantofii mei stiletto, Darul lui Dumnezeu (17.10.2024)
Femeia - Vrajitoare Rea sau Buna? (31.10.2024)
Si, totusi, SUNT O
SFANTA. (19.01.2025)
Va multumesc pentru prezenta pe acest blog si pentru timpul petrecut citind aici. Sper sa descoperiti lucruri inspirationale si interesante pentru propria voastra calatorie.
Sunteti bineveniti!
11.08.2021
.jpg)
“Misterul unei femei e o construcție
dificilă, dar când e reușită, naște fascinație care durează și dincolo de
devoalarea lui. Pentru că educația și inteligența nu te lasă să te epuizezi. Tu
arăți, dar nu toată lumea vede. Tu nici nu vorbești cu toată lumea. Ai codurile
tale în tot ce faci. Și răbdare. Cineva te va citi cum trebuie.” Catchy
*
"Ceea ce urăște cel mai mult turma este un om care gândește diferit. Ea nu urăște atât de mult opinia lui, în sine, ci ÎNDRĂZNEALA acelui individ de a avea curajul să gândească singur, să fie diferit, exact ceea ce turma nu știe să facă."
*
“Nu poți aștepta până când viața nu mai e grea ca să te decizi să fii fericit.” Jane “Nightbirde” MarczewskiNotă copyright:
Blogul "Oglinzile Sufletului" este protejat de legea drepturilor de autor. Toate textele si poeziile publicate pe acest blog sunt creatia autorului acestui blog, respectiv, Liliana Pascanu, cu exceptia celor care au alta specificatie, la care este mentionata in mod explicit sursa.
Te rog să nu reproduci texte sau pasaje din conţinutul blogului fără acordul expres al autorului, indiferent de suportul fizic sau electronic, cu excepţia limitelor legale de citare pentru situaţii de promovare sau recenzii, cu menţionarea sursei.
Îţi mulţumesc că recunoşti, apreciezi şi sprijini creativitatea şi unicitatea!
Îţi doresc lectura placuta!
Cu drag,
Liliana Pascanu
„Să mă scuze doamnele si domnii care sunt aici strict pentru emisii filosofice și pline de miez. Azi simt că e acel moment din an când trebuie să vorbim despre cum ne facem bucle valuri care arată natural și care ne țin mult (dacă avem acel gen de păr care permite coafat care ține mult, dacă nu avem, trecem mai departe, ca să nu ne enervăm iar pe tema asta).
Pentru că da, doamnelor, avem voie să vorbim despre ce ne face plăcere, dacă nu e ceva ilegal sau imoral, și, din câte știu, să-ți faci părul cum vrei tu n-a omorât încă pe nimeni.” (Autor Printesa urbana, adica Ioana Chicet-Macoveiciuc)
*
P.S. Avand in vedere citatul anterior, vreau sa adaug ca veti gasi pe acest blog o paleta foarte larga si extrem de diversa
de subiecte, unele controversate, altele banale, iar unele estrem de personale.
Pe langa poezia romantica, de iubire, si pe langa textele in care savurez subiectul relatiei de cuplu, in general, pe langa aventurile noastre din Gradina din Ardeal, cu si despre gradinarit, veti gasi mult, mult umor, veselie, glume, inserate mai ales printre povestile cu noi si Ema Boema, bichonul nostru havanez toy aristocratic (sic).
Dar, pe langa acestea, veti descoperi si aproape toate strategiile mele de mentinere a sanatatii (fizice, mentale, emotionale). Multe insemnari contin detalii despre dietele mele de slabit, pentru mentinerea siluetei, retete culinare diverse (incluse intr-un context de viata, intr-o poveste), despre sportul fara efort, despre plimbarile lungi si dese in natura, pe carari de munte si prin paduri, despre cititul de carti (beletristica), vizionatul de filme, dar si impresii din calatoriile noastre turistice prin tara si prin strainatate.
Veti gasi si texte despre dezvoltarea personala, evolutia sufletului si a spiritului, si despre trezire spirituala si ascensiune, cu exemplificare concreta si directa a modului in care noi aplicam aceste concepte in viata noastra. Blogul acesta este despre mine, despre noi doi, si despre modul in care noi punem in practica Teoria. Aceea! ;-)
Si inca ceva: veti mai descoperi si pasiunea mea pentru crosetat esarfe colorate si decoratiuni vintage pentru Bradul de Craciun! Muuulte, foarte multe postari contin acest subiect incepand cu ianuarie 2021. :)
Desigur, daca veti fi tenace si veti
investiga acest blog cu atentie, veti descoperi si subiectele preferate ale multor cititori, respectiv cele legate de filozofia quantica, despre schimbarile
climatice si despre legile existentiale ale omenirii, n-am uitat sa dezbatem
si ideile progresiste cu si despre razboi, rasism, transexualitate, plandemii
sanitare, sa aducem argumentele stiintifice pro si contra la marile dileme
planetare (oricare ar fi ele)... in fine, chestii din acestea, importante,
despre care, sunt sigura, oricum se vorbeste deja prea mult la tv, pe facebook,
pe instagram si oriunde, in mediul on-line, ba chiar si la coada la casierie,
in supermarket, ca e de bon-ton, toata lumea este informata, experta in toate,
competenta, si pregatita in orice moment pentru orice subiect de dezbatere,
chiar si printre rafturile cu parizer.
Pai,
daaa!!! Stiti cat de inflacarate sunt unele gospodine si unii gospodari cand
dezbat toate aceste subiecte de importanta cosmica in timp ce astepta la rand,
la casa, cu cosul plin de zarzavaturi, carnati si bulioane, sa-si achite bonul
fiscal de trei ori mai mare acum decat in urma cu doua-trei luni, pentru
aceleasi cumparaturi? Stiti, sigur ca stiti. :))))
Nu mai sta nimeni de vorba la coada despre diete de slabit si despre cum sa-ti faci parul sa stea in niste bucle cat mai rezistente. Acestea au devenit subiecte "pe sub mana", oculte, abordate doar de doamnele curajoase, initiate, rebele, care si-au vindecat karma transgenerationala, si-au taiat toate stringurile nebenefice, si care stiu sa lucreze, dom'ne, cu Flacara Violeta. (urmeaza muzica de sport, plus disco la final) :)))))
KIAT JUD DAI LOSE BELLY FAT WORKOUT (TIKTOK WORKOUT) (JANNY14906 WORKOUT) 1 HOUR LOOP BELLY FAT WORKOUT
"A fi viu înseamnă a avea simţul umorului, a avea o profundă calitate de a iubi şi de a te juca în voie. Sunt absolut împotriva oricăror atitudini negative în privinţa vieţii, iar respectul acordat Divinului a reprezentat întotdeauna o negare a vieţii. Pentru a transforma acest respect în ceva pozitiv, trebuie să i se adauge neapărat calitatea jocului, simţul umorului şi iubirea. Respectul faţă de viaţă este singurul fel de respect care poate fi arătat Divinului, deoarece nimic nu e mai divin decât viaţa însăşi.
Pentru mine, seriozitatea e o boală, iar simţul umorului, o calitate care ne face mai umani, mai smeriţi. Simţul umorului este unul dintre cele mai importante aspecte ale religiozităţii." (Osho)
„Lectura este esenţială. Cititul te conectează la un scriitor, iar conectarea îţi dă părţi din emoţia sa, care se adaugă la sufletul tău pentru că orice scriitor pune ceva din sufletul lui în carte. Aşa, lecturând mult, se dezvoltă inteligenţa emoţională. Cunoscută şi ca EQ, psihologii spun că inteligenţa emoţională este ceea ce ne ajută să ne adaptăm provocărilor vieţii şi să ne folosim mult mai eficient IQ-ul, coeficientul de inteligenţă. Cei care citesc au un suflet mai mare! Citiţi orice! Eu prefer scriitorii care povestesc ceea ce au trăit, (...) prefer autorii care îşi scriu viaţa. Dincolo de sufletul lor, e energia vieţii, e “qi”-ul, forţa vitală, cea care dă viaţă.” Ovidiu Dragos Argesanu
"Unul
dintre modurile în care evoluezi, unul dintre modurile în care crești
vibrațional, este prin râs. Râsul te conectează cu alți oameni care râd odată
cu tine. Râsul este o experiență comună, o recunoaștere a faptului că în viața
ta se întâmplă la acel moment ceva foarte amuzant.
Râsul
este benefic și mulți dintre voi știu acest lucru, dar nu fac nimic în privința
asta; unii, însă, căutați acele situații/ lucruri care știți că vă fac să
râdeți.
Ați
putea cu toții să faceți ca lucrurile să fie mai ușoare pentru voi pur și
simplu prin a căuta în viața de zi cu zi ceea ce vă face să râdeți, să zâmbiți,
să vă simțiți bine – și puteți găsi destule lucruri care vă pot face să râdeți.
Desigur,
există și un zâmbet interior pe care îl poți căuta în același mod în care poți
căuta pacea interioară sau Iubirea necondiționată. Zâmbetul interior e ceva ce
puteți căuta, dar e și ceva cu care să vă jucați.
Și să
știți că pe măsură ce vă obișnuiți să nu mai luați totul așa în serios, vă va
fi mai ușor să curgeți cu fluxul.
Când
încetați să vă străduiți atât de mult să iasă totul „cum trebuie”/ „perfect” și
puteți râde de voi înșivă, atunci știți că ați atins pentru o clipă măiestria.
Viețile voastre sunt o serie de clipe care vă oferă oportunitatea de a vă
înălța, de a vă bucura, de a savura anumite aspecte ale lumii în care trăiți,
așa cum este ea, cu toate problemele ei.
Fă-le
altora Darul râsului de câte ori poți, fă-i să râdă și conștientizează că a
face din râs și glume o parte importantă din viața ta este cea mai rapidă cale
către 5D. Este Calea Bucuriei - și este o cale pe care o poți alege iar și
iar." Sursa: Daniel Scranton & Selena Xenakis
„Probabil că toți am intalnit oameni pasionati, oameni care pun suflet intr-un anumit gen de activitate, care se implică in ceea ce fac. Cu siguranță că ei au reușit, fără să-și propună asta, să vă insufle acea energie pozitivă și să vă prindă in valul lor intr-o anumită măsură.
Un om fără macar o pasiune este un om mort care se crede viu si asteaptă să moară. Iar unul cu cel putin o pasiune este un om care isi doreste sa traiască pentru că are de ce, pentru ca simte frumosul, pentru ca gustă nemurirea in timpul vietii.
Așa că, lasati pasiunile să intre in viata voastră! Cultivati-le, hrăniți-le si dati-le voie să vă conducă pe drumul spre voi înșivă! Intoarcerea ,,acasa,, adică "la tine" este intotdeauna plăcută si înaltatoare. De aceea trebuie să ramanem vii si umani. Este cel mai important deziderat ce ar trebui urmarit de orice om care nu vrea sa piardă legatura cu el si cu divinitatea. Iar pasiunile ne ajută să descoperim secretele vieții!” Autor: Laura Nicoleta
Este nevoie de energie pentru a ne realiza menirea. O aspirație corectă îi oferă energie unui om. Abilitatea de a ne stăpâni dorințele și instinctele animalice și de a ne activa principalul instinct de aspirație către iubire este capacitatea de a primi energie. Este foarte important să nu ne pierdem energia. Energia se pierde atunci când, în loc să acceptăm o situație și să încercăm să o îmbunătățim, simțim supărare, irascibilitate și nemulțumire.” Autor: S.N.Lazarev
„Nu-s un om ușor de iubit, știu, nu mă poate îndrăgi toată lumea și cu siguranță nici nu mi-aș dori asta. Vin la pachet cu o groază de principii și idei la care nu renunț, nu pot fi modificată de nimeni, nu știu să ascult și nici măcar să tac “pentru că așa trebuie și e frumos”.
Nu știu să respect pentru că trebuie, știu s-o fac pentru
că simt, vreau și meriți. Nu, nu trebuie să faci nimic bun pentru lume dar
care-ți face ție rău și nici rău lumii ca să-ți faci bine ție. Nu trebuie să te
supui, să-ți pleci capul ori să schimbi ceva la tine ca să fii acceptat.” Autor: Alexandra Pasca
„Te vor numi „nebun” pentru că ești, pentru că te-ai născut cu darul de a vedea lucrurile diferit și asta îi sperie.
Te vor numi „intens” pentru că ești, pentru că te-ai născut cu valoarea
bine pusă pentru a-ți permite să simți totul pe deplin și asta îi intimidează.
Te vor numi "egoist" pentru că ești, pentru că ai descoperit că
tu ești cel mai important lucru din viața ta și asta nu li se potrivește.
Te vor chema în multe feluri, cu multe judecăți, mult timp, dar rămâi ferm
pe tine și ce vrei, și îți promit că într-o zi te vor suna să-ți spună: "Mulțumesc
că exiști." Autor: Alexandru Jodorovski
"Doar nebunii si solitarii isi pot permite luxul sa fie ei insisi. Pentru ca solitarii nu au nevoie sa faca pe plac nimanui, iar nebunilor nu le pasa daca sunt sau nu intelesi." Autor: Charles Bukowski
“Pentru cei care
înțeleg, nu este nevoie de explicații. Pentru cei care nu înțeleg, nicio
explicație nu este posibilă” Autor: Ziad K. Abdrlnour
.jpg)
“Vorbește despre succesele tale, nu despre eșecurile tale.
Vorbește despre ce ai, nu despre ce nu ai.
Vorbește despre ceea ce iubești, nu despre ceea ce respingi.
Vorbește despre ceea ce aspiri de la viață, nu despre ceea ce invidiezi.
Vorbește despre realizările tale, nu despre frustrările tale.
Vorbește despre cum iubești, nu despre cum urăști.
Vorbește despre viața ta, nu despre viața altora.
Vorbește despre ce aștepti de la tine, nu despre ce aștepți de la alții.
Vorbește despre sănătatea ta, nu despre bolile tale.
Vorbește despre bucuriile tale, nu despre tristețile tale.
Vorbește despre binele care este în tine, nu despre răul care se află în
tine.
Vorbește despre divinitatea din tine, de bucuria de a fi acum și aici.
Vorbește despre lucruri frumoase și pozitive, nu despre lucruri negative și
rele.
Vorbește despre recunoștiință, mulțumire, prețuire, nu despre drame și
victimizări.
Tot ce spui, pozitiv sau negativ, are energie, acea energie se descarcă în
univers, și se materializează conform dialogului tău zilnic.
Fii conștient de tot ceea ce gândești și spui. Pentru că tu singur îti
creezi propria energie, propriul ghinion, sau propriul noroc. “ Sursa: Luna
Agape
Autor: Liliana Pascanu
Sunt Floare de Crin înflorit pe-nserat.
Spre
soare-mi ridic parfumate petale!
Le-nalţ
către ceruri, aripi să-mi desfac,
Din noapte să zbor spre Luminile Sale.
EL ştie ce vreau şi-mi trimite în jur
Iubirea
din alte aripi luminoase.
Prin îngerii Săi îmi
trezeşte acum
Speranţe în albe petale frumoase.
Prin
florile mele de Crin înflorit
Polenul
Iubirii din rouă răsare.
Comoară
de Bună Vestire-am primit
Şi-o-mprăştii grăbită din floare în floare!
Şi zbor fericită,
zâmbind tuturor!
În
inima mea a sosit Primăvara!
Zăpezile
albe de ieri se topesc,
Culori din Iubire se-aprind până seara!
Am soare în
suflet! Am dor necuprins!
Şi,
iată, Lumina se face aripă!
Vestesc
tuturor că bobocii de Crin
Nesfârşit înfloresc, Iubirii risipă!
Autor: Liliana Pascanu.
Cuvântul dat de Ursitoare
Am primit Cuvântul de la Ursitoare şi mi-au dat
deodată şi-un blestem cu el:
Să mă amăgească, să-mi inunde gândul, să-mi
picteze viaţa ca un menestrel,
Să îmi cânte-n versuri vise şi
iluzii şi să-mi toarcă fusul timpului Prezent,
Să mi-l fac prieten, frate şi părinte, Dumnezeu să-mi fie, prin el, confident.
Şi-am lăsat Cuvântul să-mi aducă-n minte mii şi
colorate pagini de poveşti,
M-am jucat prin ele, mi-am clădit castele, am trecut
hotarul porţilor cereşti,
Am trăit în slove taine neştiute, dragostea
curată, dorul nesfâşit,
Fericirea-ntreagă, dulcea mângâiere, chin şi resemnare… toate le-am trăit…
Am lăsat Cuvântul să trezească-n mine minunate
aripi ce m-au înălţat
Mai presus de drumul-n care el, Destinul dat de
Ursitoare, m-a abandonat.
Însă zboru-acesta pare fără margini,
după cum mi-e gândul ispitit de cer,
El îmi este visul, el îmi e chemarea, el îmi e avântul, în el pot să pier.
Mă învârt în juru-mi şi privesc în
zare şi se-ntorc în mine, din oglinzi, priviri.
Unele se-ncruntă, altele m-aprobă… şi-mi devin,
din cioburi, toate, amintiri.
Doar Cuvântul spune azi a lor poveste…
file încurcate, născocite ieri…
Împlinind blestemul, m-am pierdut pe mine pe un drum
ce duce tot spre… nicăieri.
Azi îmi e Cuvântul dat de Ursitoare şi
salvare sfântă şi cumplit blestem.
El îmi e şi steagul alb pe care-l flutur,
dar şi închisoarea-n care zac şi gem,
El îmi e şi cântec, tot el şi cuţitul,
el mi-e mângâiere, dar şi-amar pelin,
El îmi e minciuna, dar şi adevărul,
el îmi este Calea scrisă în Destin.
Autor: Liliana Pascanu
Interior, exterior.
Inspiratie, expiratie.
Impresie, expresie.
Ganduri, cuvinte.
Oglindire.
„Sunt Oglinda ta!!! Când vei dori să ştii de sunt Aici, Prezenţa mea o vei simţi în tine. Voi fi Cuvântul în care Acum Pun tot ce sunt şi am mai drag în mine.
Să nu te uiţi la forme şi culori. Şi să nu-ntrebi de timpul care trece. Sunt mai presus de amintirea care Azi, pe pământ, fiinţa mi-o petrece.
Sunt dor de vânt, de apă şi de foc. Sunt visul din ţărâna frământată. Sunt floarea vieţii prinsă în buchet, Scânteie din Lumina minunată.
Sunt flux de energie nevăzut, Din care astăzi îţi trimit Iubirea, Să simţi ce sunt - mai mult decât citeşti. Să-ţi aminteşti că asta-i fericirea.
Iar tot ce sunt asemeni eşti şi tu. Oglinda Adevărul ţi-l va spune. Voi fi în ea, mă vei vedea atunci Când să priveşti nu te vei mai opune.”
Autor: Liliana Pascanu.
Nu sunt o sfântă pe acest pământ, prea multele greşeli mi le asum,
Căci mi-am ales prea grele încercări ce m-au îngenunchiat prea des pe drum
Însă, oricât de mult m-au copleşit poverile şi-al lor blestem cumplit,
M-am ridicat cu ochii către cer şi-am implorat iertare. Şi-am primit.
Nu sunt o sfântă-n trupul omenesc, prea des mi-am pus cătuşe de minciuni,
Prea mult mi-am scris în paşii din destin orgolii mari ce-au declanşat furtuni,
Însă, oricât de multe rătăciri am înfruntat, fără să ştiu ce fac,
M-am izbăvit prin rănile adânci din care astăzi aripi îmi desfac.
Nu sunt o sfântă în acest moment, prea negru e-ntunericul ascuns,
Prea multe umbre-nchid în colivii, iar lacătele-mi par că nu-s deajuns,
Însă-n adâncul meu cel mai adânc arde-o scânteie ce mă va salva.
În strălucirea ei voi fi curând, când nimbul de lumină mi-l va da.
Nu sunt o sfântă, ştiu, destinul meu mi-a pus în braţe-n loc de flori doar spini
Şi i-am purtat aşa cum am putut, imaginându-mi că sunt flori de crini,
Am vrut să fug, să uit, să scap cumva de drumul crucii ce-mi părea prea greu,
Crezând că n-am putere să ajung s-ating sfinţenia ce mi-o doream şi eu.
Însă, oricât de mult m-am întinat, oricât de disperată-am fost cândva,
Mi-am înfruntat al vieţii labirint şi-am tot sperat când nu puteam spera,
Am strâns din dinţi şi-am îmbrăcat mereu doar al iertării pur şi alb veşmânt
Şi în oglindă Sfântă m-am văzut. Prin ochii Lui, prin Sfântul Lui Cuvânt.
„Regula de bază a bucuriei autentice este să o împărtăşeşti cu cei din jur.” George Byron
„Când te dăruieşti, primeşti mai mult decât dai. Căci nu erai nimic şi începi să te împlineşti.” Antoine de Saint-Exupery
„Fericiți aceia care văd frumusețe acolo unde alții nu văd nimic.” Camille
Pissarro
„S-ar putea întâmpla fel de fel de miracole. Dar trebuie să te înveţe cineva cum să le priveşti, ca să ştii că sunt miracole. Altminteri, nici măcar nu le vezi. Treci pe lângă ele şi nu ştii că sunt miracole. Nu le vezi...” Mircea Eliade, ”Noaptea de Sânziene”
„Din pasiunea unei femei izvorăște viața eternă.” James Clavell
Femeia,
Vrajitoare Rea sau Buna?
Autor:
Liliana Pascanu
1.
Demult,
demult, la inceput de lume,
Cand
Dumnezeu din El m-a intrupat,
O Vrajitoare
a facut din mine
Si m-a
numit... Femeie din Barbat.
...Din
coasta lui – adica - ma luase...
Dar, nu stiu
cum, magia din Cuvant
Mi-a-ntors
destinul: prin vrajitorie,
Eu sa conduc
Barbatul pe pamant.
2.
Eu sa-l
creez, in noua luni, in mine,
Eu sa il
nasc, trecand prin mari dureri,
Eu sa invoc,
din bebelus, Barbatul,
Eu sa-l educ
si sa-i formez pareri.
Eu sa-l
invat, apoi, ce e Femeia,
Fiindu-i
Mama, si Iubita, si Sotie,
Chiar si
amanta, cum sa-i fiu, desigur,
L-am
invatat, caci si-a dorit sa stie.
3.
Si-uite-asa,
cu primul mar-ispita,
Mi-am asumat
schimbarile din joc
Si-am
inceput, treptat, printre milenii,
Sa inteleg
ca am avut noroc.
Caci
Dumnezeu m-a invatat Magia
De-a-mi fi
raspuns la intrebarea mea:
Eu pot
s-aleg ce fel de Vrajitoare
Vreau sa
devin: cea buna sau cea rea.
4.
Am vrut apoi
sa fac o incercare
De maxima
incredere-n Barbat:
I-am dat
Puterea de Parinte peste mine
Si in
copilul lui m-am intrupat.
L-am facut
Tata, eu, pe el, Barbatul,
Nascandu-ma
un prunc, printr-o magie.
Dar
n-a-nteles fetita, cum de altfel,
N-a inteles
nici Magul din Femeie.
5.
Apoi am
acceptat un sacrificiu.
De Dumnezeu
aleasa, am primit
Destin
inaltator, spre rastignire-n
Trup de Fecioara,
alb, neprihanit.
Barbatul
lumii, cel de-atunci, din vremuri,
M-a pus pe-o
cruce-alaturi de-al meu Fiu
Si m-a
legat, in secole de-a randul,
Sa ard pe
rug! ...si-asa sa uit ce stiu.
6.
Dar n-am
uitat! Incet, pe nesimtite,
O Vrajitoare
rea in mine s-a nascut,
Una-mbracata-n
negru si nervoasa,
Si-o crunta
razbunare mi-am cerut.
Pe-un
maturoi vrajit, incalecata,
Si c-o
pisica neagra-n buzunar,
C-un coif
funebru, peste negre plete,
Si-avand in
gura doar un gust amar,
7.
M-am razboit
cu clerici nopti de-a randul
Sub clar de
luna plina, aliat,
I-am ispitit
cu farmece si soapte
Si cu
blesteme i-am ingenunchiat.
Dar n-am
putut sa-i pedepesc de-a pururi,
Tot eu am
fost cea care i-a iertat.
Din
Vrajitoarea cea razbunatoare,
In Zana Buna
azi m-am transformat.
8.
Mi-am
lepadat privirea-ntunecata
Si-am
imbracat strai alb, de turturea,
Am aruncat
in foc marul-ispita,
Iar podul
l-am darmat in urma mea.
M-am
dezlegat de furiile toate,
De vechi
istorii, de orice trecut,
Si-am
devenit o Vrajitoare Buna,
Cu aripi
albe, de lumina, scut.
9.
Azi nu mai
zbor in nopti cu luna plina
Pe cozi de
maturi, recitand tarziu
Descantece,
mistere, incantatii.
Iar, de
blesteme, chiar nu vreau sa stiu.
Nu mai am
parul negru, ca taciunii,
Nu vreau
sa-mi amintesc c-am ars pe rug,
Nu vreau pisici
in jur, iar cand se-ntampla,
Sa vad
vreuna neagra, scuip si fug.
10.
Azi am
cosite blonde, aurite,
Am ochi
albastri, sinceri si senini,
Barbatului
nu ii mai port ranchiuna
Ca m-a
persecutat printre straini.
Magia mea?
Azi, inca e prezenta.
Vrajitoria?
Toata lumea stie
Ca zi de zi
o folosesc. Desigur,
Dar numai
cand stau in bucatarie.
11.
Am, inca, o
bagheta fermecata
Si-un Har
pagan, de-a face potiuni,
De-a pune-n
ele taine ancestrale
Cu care,
inca, fac ce stiu – minuni!
Caci mi-am
pastrat cunoasterea primita
Atunci,
demult, direct din Dumnezeu,
Cand El mi-a
zis: „Femeie! O Vrajitoare,
Pentru
Barbatul tau, vei fi mereu.”
12.
Azi pot sa
fiu doar Vrajitoarea Buna
Care nu vrea
nici chiar sa-si aminteasca
De maturoaie
negre si vrajite,
Decat daca
imi curata prin casa.
Azi am
puteri nebanuite-n mine,
Dar nu mai
lupt cu nimeni, nici nu zbor.
Le folosesc
doar pentru-a fi Femeie
Alaturi de
Barbatul-Vrajitor.
13.
Conduc
Barbatul. Asta mi-e destinul!
Asta v-am
spus-o chiar de la inceput.
Insa, acum,
stiu cand si cum anume
Sa il conduc
frumos, nu ca-n trecut.
Nu-l mai
atac cand nu ma intelege,
Nici in
broscoi, acum, nu-l mai prefac.
Azi stiu si
eu, ca orice Vrajitoare,
Ca cea mai
buna vraja-o fac... cand tac.
13 bis
Stiu ca
atunci cand, in bucatarie,
El intra bucuros
si pofticios,
Pot sa-l
conduc spre locul lui la masa
Si sa-l
invit sa fie curios.
Caci
farfuria ce i-o pun-nainte
Nu-i
nicidecum o simpla farfurie.
In ea e
adunata, ca-ntr-o carte,
O noua
vraja. O noua Magie!
*
Morala e-un indemn pentru Barbat:
Oricum ar
fi, de-i Buna sau de-i Rea,
Fii grijuliu
cu Vrajitoarea ta. :)))))
(1)
Demult, demult, la inceput de lume,
Cand Dumnezeu si-a nascocit in Gand
Sa faca Omul, si apoi, desigur,
Sa-l inmulteasca pe acest Pamant,
A facut doua genuri. Numai doua!
Si le-a numit Femeie si Barbat.
Apoi, chip dupa Chipul Lui, fireste,
Dumnezeieste s-a multiplicat.
(2)
Dar, tot privind in ei, ca-ntr-o Oglinda,
Pe oameni nu-i putea deosebi.
Erau toti prea perfecti, curati si limpezi.
Se plictisea iubindu-i. Si gandi:
„Am vrut sa-i fac sa semene cu Mine,
Dar mi-au iesit doar sfinti albi si frumosi.
La fel gandesc, vorbesc si se comporta,
Si toti sunt chiar la fel de inimosi.
(3)
Sunt prea perfecti! Nu-i nici o indoiala,
Imi seamana, dar sunt plictisitori!
Voi face niste mici schimbari de astazi,
Pictandu-le destinele-n culori.
Am Soarele si Luna, Ziua, Noaptea,
Am Anul, impartit in dois’pe luni,
Am Zile fixe-n fiecare luna,
Ce-mi mai lipseste? Doar cativa Nebuni!
(4)
Pe Tabla mea de Sah ii voi produce
Sa-mi fie-aidoma Mie, dar... „altfel”!
Nebuni de Alb, Nebuni de Intuneric,
Nebuni de Foc, Nebunii plini de Zel.
Lor le voi da sa poarte alte nuante,
Alte culori si alte straluciri,
Cu alte provocari in trup de oameni,
Cu alte chinuri, si alte iubiri.
(5)
Ii voi numi ciudat, sa nu-nteleaga
Ca sunt si ei, ca primul Om creat,
Tot Chip din Chipul Meu - Divinitate.
Prin ei, voi fi de Mine dezlegat.
Ei vor fi Vrajitorii si Vampirii.
Hoti de destine si ratacitori,
Sau vor fi Demonii si Mimicii. Adica
De rost si de-adevar cautatori.
(6)
Le voi marca destinul dupa zile.
Le voi da numele cumva aleator.
Ei nu vor sti ce-i diferentiaza,
Dar vor avea, in felul lor, umor.
Si, astfel, voi iesi din plictiseala
De la atatia sfinti in jurul meu.
Pe Tabla mea de Sah, de-acum-nainte,
Sa joc cu Mine, imi va fi mai greu.”
(7)
Asa gandea El, Dumnezeu-Inaltul
Cand ne-am decis, Iubitule, si noi
Sa coboram din Sferele Divine,
Pe El sa-L intrupam, ca oameni goi.
Asa cum era scris sa se intample,
Mai curajos, si cum era firesc,
Tu ai plonjat-naintea mea in lume,
Purtand strai alb si pur, dumnezeiesc.
(8)
Ti-a fost menit sa porti aripi de Inger!
Pentru-acea zi, asa s-a stabilit.
Si, intrupat in om - cum ne-a fost vorba -
M-ai asteptat sa vin. Si am venit.
Dar, pentru mine, ziua stabilita,
Avea inscrisa-n ea ceva anost.
Si-am vrut sa schimb. Sa fiu printre Nebunii
Cautatori de Cale si de Rost
(9)
Am vrut sa fiu mai mult - in jur si-n mine,
Am vrut sa-mi fiu eu insami provocare,
Am vrut sa-i fiu, lui Dumnezeu, Oglinda,
Una „altfel”: deloc plictisitoare!
Si mi-am ales sa fiu o Vrajitoare,
Culoare-ntre culori, jongland un pic
Intre a fi cand Totul, cand Nimicul,
Cand Dumnezeu-Maretul, cand Om mic.
(10)
Ca orice Vrajitoare-nchipuita,
Mi-am pus pe cap o alta palarie
(Parea cand mult prea mare, cand prea mica)
Si nicidecum pe cea menita mie.
Am fost si Vrajitoare Rea si Buna,
Caci mi-am dorit sa-nvat tot ce se poate,
Sa inteleg „de ce” si „cum” si „unde”
Se oglindeste Dumnezeu in toate.
(11)
Acum, ca stiu, cu tolba mea cea plina,
Ma-ntorc la ziua-n care m-am nascut
Sa imi asum ce mi-a fost scris in stele
Sa fiu in trup de Om de la-nceput.
Si astfel pregatita, langa tine,
Iubitule, voi merge pas cu pas.
Si, poti fi sigur - ca si El! - cu mine
Nu te vei plictisi macar un ceas.
(12)
Caci am in mine TOTUL si NIMICUL,
In mine Dumnezeu s-a oglindit.
EL m-a iubit si inca ma iubeste!
Si nici o clipa nu s-a plictisit.
A ras, a plans, si-o viata colorata
Prin mine a trait in trup de Om.
Caci am avut Curaj sa musc din Marul
Cunoasterii, din fermecatul Pom.
(13)
Curajul mi-a scris Calea si Destinul.
Si multe vraji am invatat sa fac
Cand m-am dorit sa fiu o Vrajitoare.
Dar cel mai mult am invatat sa... tac.
Dar nu pentru ca-aveam prea multe vorbe
Si nici pentru ca timpul s-a schimbat,
Ci pentru ca Tacerea mea-ti vorbeste,
Acum, de Adevarul revelat.
(13bis)
Abia acum poti deslusi misterul
Aripilor ce-n ceruri ti s-au dat
De ziua ta. Ca sa le poti deschide
A fost nevoie-ntai sa-mi fii Barbat.
Abia acum tacerea mea-ti vorbeste.
Iar Dumnezeu, prin mine, iti cuvanta:
De ziua ta, tu te-ai nascut un Inger,
De ziua mea, eu m-am nascut o Sfanta.
Morala:
Dar, ca sa fiu o Sfanta neplictisitoare,
am avut nevoie-ntai
sa fiu Vrajitoare.
Iar tu, ca sa fii un Inger neplictisitor,
ai avut nevoie-ntai
mie sa-mi devii
Barbatul Vrajitor.
Dumnezeu din mine astazi ne-a vorbit,
Adevarul Lui a fost restabilit.
„Scrisul a devenit pentru mine un instrument de autocunoaștere, de
descoperire, de reglare emoțională, de evoluție personală și vindecare. Este de
asemenea un antrenament pentru autenticitate și vulnerabilitate. De foarte
multe ori am scris mai întâi lucruri pe care nu aveam curajul să le spun sau să
le accept. Apoi m-am acomodat cu ele, am realizat că fac parte din mine și am
prins curaj să le comunic sau să le arăt. Le-am acceptat. Așa am înțeles că
foaia de hârtie e un partener bun care nu judecă, nu mă forțează, nu mă
privește de sus. Da, scrisul mi-a devenit un bun antrenament pentru acceptare.
*Scrisul este pentru mine și un antrenament pentru curaj. Jurnalul, foaia
de hârtie, documentul din laptop, fiecare în parte reprezintă un mediu safe în
care eu pot exersa curajul. Pot fi vulnerabil și autentic fără riscuri, într-un
spațiu intim. Pot scrie și elibera, aspecte pe care le-am evitat în trecut,
lucruri de care mi-a fost teamă sau rușine și pe care le-am cărat în interiorul
meu cu mari consumuri de energie.
*Scrisul este un instrument de conectare și reconectare cu mine însumi.
Prin acceptarea adevărului personal, prin vulnerabilitate și chiar compasiune.
Îmi permite să intru în contact cu fapte, întâmplări, emoții, să le înțeleg și
să le dau sens.
*Scrisul este pentru mine un instrument foarte eficient de reglare
emoțională. Scriu despre ce simt atunci când sunt copleșit de furie, teamă,
tristețe sau altă emoție puternică. Scriu ce simt, ce vreau, ce mă doare și
asta e eliberator. Mă liniștesc pentru că pot privi lucrurile din exterior.
*Scrisul este pentru mine un instrument prin care obțin claritate mentală.
Scriu când sunt confuz. Unesc puncte, descopăr perspective noi și îmi elevez
punctul de vedere. Nu pot face asta doar cognitiv (prin gândire). Mintea este
volatilă, alunecă de la un gând la altul, se agață de triggere care generează
furtuni emoționale, deschide paranteze, se contrazice și se ceartă cu ea
însăși. Asta face de multe ori mintea, crează mult zgomot în care mă pierd.
Scrisul îmi oferă posibilitatea să urmez firul unei idei până la capăt, până la
ieșirea din labirint. Pot extrage ceva concret dintr-o masă amorfă de gânduri
și emoții. Exact așa cum bunicile de la țară extrăgeau pe vremuri fir curat
dintr-o grămadă de lână. Așa un gând volatil devine o idee clară, structurată,
cu cap și coadă. Iar de multe ori o idee limpede conduce la altă idee și mai
bună.
*Scrisul este pentru mine un instrument creativ. Cu cât îmi dau voie să
scriu mai liber cu atât ajung mai des la idei noi, soluții noi, perspective
noi, înțelegeri noi. Scrisul este creație chiar și atunci când scriu doar în
jurnal. Pun în exterior ceva nou. Bun sau rău contează mai puțin pentru că e
relativ. Ce e rău azi poate fi bun mâine. Important este să fie cât mai cât mai
sincer.
*Scrisul este pentru mine un instrument de autocunoaștere și descoperire personală. Cu cât scriu mai mult în jurnal cu atât observ că anumite idei, moduri de gândire, de acțiune, emoții, dorințe, frici și alte dinamici interioare apar și reapar în diferite instanțe în pattern-uri pe care le recunosc. Le observ prin scris. Mă lovesc de ele. Și astfel înțeleg diferite moduri în care funcționez. Am acces la dinamici care în trecut îmi erau necunoscute și mă dirijau în mod automat din subconștient. Scrisul mă ajută să văd părți din mine. Si foarte benefic - să mă arăt așa cum sunt. Să nu mai fiu un străin nici pentru propria persoană și nici pentru ceilalți. Perfect nu e nimeni dar reali putem alege să fim în fiecare moment. Sau să ne antrenăm pentru asta.
*Scrisul este de asemenea un catalizator puternic pentru psihoterapie. Anumite tematici, idei, răni, dureri pe care vreau să le tratez în sesiunile de terapie le prelucrez de multe ori prin scris. Iar asta face sesiunile de terapie mai eficiente și bogate.
Esența și lucrul cel mai valoros care unește toate punctele de mai sus este că scrisul mă ajută să intru în contact cu mine însumi, cu Adevărul meu Interior.” (Alexandru Gavriliu)
Dar... "Nu toți pricep ce citesc. Dacă nu
pricepi nimic din viață, nu pricepi nimic nici din cărți. Te poți întreba: de
ce oare nu pricep oamenii nimic despre viață citind MULT? Și ce te face, ca
intelectual, atât de neajutorat în raport cu propria-ți viață?
Se pot da multe răspunsuri, dar cel mai
evident și mai lipsit de ornamente e acesta: pentru că cititul nu te obligă la
nimic. Din cărți înțelegi ce vrei și doar dacă ai chef. Totul e facultativ!
Experiența ficțională a lumii nu e același lucru cu experiența reală.
Experiența reală e cea care te forțează să iei decizii.
Dacă
deciziile sunt proaste, plătești pentru ele. Până nu te descurci realmente cu
propria experiență nu vei fi dispus să schimbi sau să înveți nimic. O viață
petrecută printre cărți (acolo unde nu te lovești de consecințele propriilor
decizii) te condamnă la imaturitate. Oricât de ingenios, rodul activității tale
mintale (o idee, o teorie, un set de probleme, o operă) sfârșește în ridicol
sau în pseudomistică." (Adela Toplean)
.jpg)
„Nu sunt aici pentru ca tu să înțelegi cine sunt eu. Sunt
aici pentru ca să înțelegi cine ești tu. Sunt oglinda ta. Ceea ce simți legat
de mine, ceea ce vezi în mine, gândurile care îți apar atunci când mă
întâlnești, felul în care mă judeci, toate sunt o reflexie a ta. Nu au nicio
legătură cu mine.” EmilyMaroutian
„Secolul XXI e dezgustător din atât de multe puncte de vedere încât adeseori mai pot vorbi doar cu statuile. A murit dialogul. A murit adevărul. A murit decența. A murit sensibilitatea. Triumful gargaragiilor e zdrobitor. Internetul e un loc infinit și oribil, o mare prăvălie cu de toate, un nesfârșit bazar și talcioc de idei stupide. Viața nu mai e nici măcar în alte parte și a mai murit și Kundera.
Cu toate acestea, invincibilii mei eroi (n.m: din carti) îmi dau putere. Mă fac să cred că omul, așa decăzut cum e acum, nu a fost dintotdeauna maimuța scelerată și obsedată de consum care a ajuns.
Frederic Delarue - A Rainbow Of Flowers
https://www.youtube.com/watch?v=jGoXOAjtfas&t=11s&ab_channel=Rossica59
„Judecă, după ce ai plâns plânsul
celuilalt, după ce te-a durut durerea celuilalt, după ce ai râs râsul
celuilalt, după ce ai muncit munca celuilalt, după ce ai căzut căderile
celuilalt, după ce ai ridicat greutățile celuilalt, după ce ai trăit dorul celuilalt,
după ce ai gustat setea celuilalt, după ce ai văzut vederea celuilalt, după ce
ai gândit gândul celuilalt, după ce ai pipăit atingerea celuilalt, după ce ai
mirosit mirosul celuilalt, după ce ai auzit auzul celuilalt, abia după ce…
Eventual judecă după ce ai parcurs
traseul celuilalt.
Nu ai fost acolo. Nu ai văzut. Nu ai
simțit. Nu ai auzit. Crezi că știi, dar faci ipoteze.
Cine îți dă dreptul să judeci, să
răstignești și apoi să îngropi cu pietre? Cine e fără de păcat și bun de pus pe
perete?!
Nu poți schimba realitatea celuilalt,
dar o poți înțelege".
- Hrisostom Filipescu
https://www.youtube.com/watch?v=6qxeqGEFDt4&t=1s&ab_channel=RelaxwithTVBackgrounds
(click pentru a asculta muzica de calitate on-line)
Romantic FM online – Muzica, nu zgomot!
(click pentru a asculta muzica de calitate on-line)
Magic FM online -“Always Great Music”
(click pentru a asculta muzica de calitate on-line)
https://www.youtube.com/watch?v=4bElMPdJuNQ&ab_channel=PatefonChannel
