Bine ati venit pe blogul "Oglinzile Sufletului"!

Am pregătit o surpriză pentru voi. O nouă lansare de carte pe 1 august! :)

Autor blog: Liliana Pașcanu

Motto:

"Totuși, Iubirea nu este un act de voință.
Este o Stare de Grație! Ea doar ESTE.
O simți când ESTE. ȘTII.
Iar asta te schimbă cu totul." (Liliana Pașcanu, 2012)

1 hour of piano Mariage d'amour both versions Richard Clayderman and Paul de Senneville golden hour

PRECIZARE IMPORTANTĂ: Toate textele și poeziile mele sunt creația mea exclusivă, fără nici o influență, intervenție, corecție, rearanjare, sugestie sau inspirație obținute prin AI (Inteligența Artificială). N-am accesat niciodată AI, ChatGPT și nicio platformă sau aplicație de AI pentru a-mi scrie textele/poeziile, nu mă interesează aceste facilități, n-am întrebări pentru AI și nu am nevoie de ajutor în a-mi scrie textele sau versurile. Am cap, minte, un vocabular destul de bogat și inspirație pe puterile mele. Tot ce emit sub numele meu îmi aparține exclusiv.

Scriu pe acest blog din iulie 2012, deci de 14 ani, cu peste 13 ani înainte de accesul publicului la AI.

*

Conform Wikipedia, prima versiune ChatGPT.0 a fost lansată în 30.11.2022 ca fiind un empiric generator de texte AI; treptat, a fost antrenat și îmbunătățit, ChatGPT.4 devenind din 14.03.2023 accesibil doar utilizatorilor plătitori, iar în 13.05.2024 este lansat ChatGPT-Omni, cu opțiuni video. Versiunea ChatGPT4.5, lansată în 14.04.2025, a fost extinsă la nivel de mase, cu un nivel tehnologic incredibil, cu raționament avansat, cu bază de date la nivel mondial, capabilă să execute sarcini complexe; ultima versiune, care este în vigoare și azi (feb.2026), este ChatGPT.5 a fost lansat în 08.08.2025.

*

Am înființat acest blog în 20 iulie 2012. De atunci, el mi-a devenit un fel de "jurnal" virtual, căci aici am adunat, pe lângă toate creațiile mele artistice, fie că sunt poezii, poeme sau eseuri, fie că sunt fotografii adunate în arhiva personală, multe gânduri, mărturisiri sau simple opinii, multe confesiuni, povestiri, întrun jurnal, mai mult sau mai puțin complet, al multora din experiențele mele de viață.

Motto2: "Nu poti salva pe nimeni. Poti fi alaturi de altii, sustinandu-i dintr-o stare de echilibru energetic si pace interioara. Poti sa le impartasesti din Cunoasterea ta, sa le impartasesti perspectiva ta asupra unor situatii, dar nu le poti inlatura tu durerea. Nu poti merge pe Calea lor, in locul lor. Nu le poti da raspunsurile potrivite pentru ei. Este necesar ca ei sa-si puna propriile intrebari, sa isi gaseasca propriile raspunsuri, sa-si traiasca propria nesiguranta, sa isi priveasca propriile incertitudini. Este necesar ca ei sa faca propriile greseli, sa isi simta propriile tristeti, sa-si invete propriile lectii. Daca vor cu adevarat sa fie in pace cu ei insisi, este necesar ca ei sa urmeze cu incredere Calea propriei vindecari, care li se dezvaluie pas cu pas. Li se dezvaluie lor, nu altora.

Nu poți vindeca pe nimeni. Nu poți face să dispară din interiorul altora frica, mânia, neputința. Nu îi poti salva și nu poți rezolva lucrurile în locul lor. Și dacă insiști prea mult spunându-le ce „trebuie” să facă, ce „e bine” pentru ei, atunci ei își pot pierde propria Cale, care este unică. Înțelege: Calea ta nu este neaparat și Calea lor.

Nu ești tu responsabil pentru durerea din interiorul lor. Este posibil ca tu să fi făcut sau să fi spus unele lucruri care au făcut să iasă la suprafață durerea care era deja în interiorul lor. Dar nu tu ai creat acea durere și nu ești tu vinovat, chiar dacă ei spun că ești.

Poți să îți asumi responsabilitatea pentru cuvintele și faptele tale, poți regreta niște lucruri care s-au intamplat în trecut, dar nu poți șterge sau modifica ceea ce s-a întâmplat. Tu nu esti responsabil pentru fericirea altora și nici ei nu sunt responsabili pentru fericirea ta. Fericirea ta nu poate veni din afara ta. Dacă se întâmplă asta, atunci este o „fericire” care depinde de altcineva - o fericire fragilă, care se va transforma în tristețe, mai devreme sau mai tarziu. Și atunci vei fi prins într-o avalanșă de acuzații și vinovăție, regrete și furie. Fericirea ta nu este o stare/ experiență/ un sentiment pe care ți-l pot oferi altii.

Nu puteți salva pe nimeni și nu puteți fi salvați decât dacă vreți voi să vă salvați.” (Sursa: Jeff Foster, traducerea Mihaela Dan)

Tania Turtureanu - Ce frumos (Live la Radio ZU)

Așadar, să vă fac o scurtă prezentare a blogului, având în vedere că este destul de stufos. Are o anumită structură care îl face destul de ușor de urmărit. În funcție de subiectele de interes după care vă veți dori să-l explorați, iată ce veți descoperi.

Prima parte a blogului (2012-2014) cuprinde poeziile mele, compuse de-a lungul timpului.

Acestea au format cuprinsul cărții "Oglinzile Sufletului - Poeme de Iubire" - pentru detalii click pe titlu - care a fost lansată în luna iulie 2022 (având cod de înscriere în Registrul Centrului National ISBN din cadrul Bibliotecii Naționale a Romaniei seria ISBN 978-973-0-36933-5).

Publicarea lor într-un volum de autor, organizat în şapte secţiuni, cu şapte teme distincte din viaţă, vine să onoreze şi să închidă capitolul metaforelor trecutului, cel de la care am pornit în exprimarea de sine.

Iubirea de sine, Iubirea de Sufletul Oglindă, Iubirea de Dumnezeu, Iubirea ancestrală a Femeii primordiale, Eva, Iubirile trecătoare, Iubirea karmică, Iubirea platonică, iluzorie, Iubirea materna, Iubirea pentru frumuseţile lumii, fără limite, toate mi-au fost cărări prin labirintul vieţii.

*

"Iubirea se întâmplă doar când te predai. Când forțezi pe cineva să se predea, este ură, distrugere, nu este iubire.

Și dacă nu există iubire, viața ta va fi fără căldură, fără poezie în ea. Poate fi o proză simplă, matematică, logică, rațională. Dar cum poate cineva să trăiască fără poezie? Proza este ok, este utilitară, necesară, dar nu poate fi niciodată viață pentru că nu poate fi niciodată o sărbătoare, nu poate fi niciodată festivă. Și când viața nu e festivă, e plictiseală. Este nevoie de poezie, dar pentru poezie trebuie să te predai. Trebuie să renunți la acest ego. Dacă poți, pune-l deoparte, chiar și pentru momente, si viața ta va avea frânturi din frumos, din Divin. Fără poezie nu poți trăi cu adevărat, poți doar exista. Iubirea este poezie.

Și dacă Iubirea nu este posibilă, cum poți să te rogi? Atunci rugăciunea devine aproape imposibilă, iar, fără rugăciune, vei rămâne doar un trup, nu vei deveni niciodată conștient de cel mai interior suflet. Doar în rugăciune ajungi pe vârfuri. Rugăciunea este cel mai înalt vârf al experienței, dar dragostea deschide ușa. Rugăciunea îți permite să intri în cel mai interior mister al vieții. " (Osho)

Mai presus de orice, în acest volum de poeme este vorba despre Femeia redescoperită în Sine însăși şi despre Feminitate. Acestea toate le-am evocat în versurile cuprinse în cele şapte capitole (click aici pentru titlurile celor 453 de poeme, din cele 359 pagini A4 - Testimoniale si Cuprins de carte):

1. Labirintul Oglinzilor
2. El mi-e Oglinda
3. De ce, Eva?
4. Floarea de Crin, iluzia din Oglindă
5. Priveşte-Te, Doamne, în Oglindă!
6. Cioburi de Oglinzi
7. Mamele de îngeri, Oglinzi înlăcrimate

"Ce simţi?"
Autor: Liliana Pașcanu

Ce simţi, mă-ntreb, când îmi citeşti aici, 

pierdutele, tăcutele poeme?
Ce oare te îndeamnă să revii 

prin paşii mei? Ce glas în tine geme?
Ce vânt te-aduce-n portul meu acum? 

Ce întrebări îşi caută răspunsul?
Ce taine, oare, crezi că vei afla? 

Eşti oglindirea mea! Tu eşti cuprinsul!

Priveşte-n tine cum eu te privesc! 

Cuvântul meu e numai o pictură
Pe-un şevalet în noapte-abandonat. 

Doar un sărut pe recea ta armură.
E doar o umbră rătăcind târziu 

prin labirintul gândurilor mele.
Ce simţi când vii aici şi mă găseşti 

plângând sau surâzând în ritm cu ele?

Ce cauţi oare-n glasul meu şoptit, 

în strigătul rotund de bucurie,
În tânguirea serilor ce-adorm 

în pieptul meu, sub luna argintie,
Printre năluci ascunse-n amintiri, 

prin dorul meu, eternul rug pe care
Mă mistuiesc deplin ştiind ca-apoi 

cenuşa îmi va fi înnaripare?

Ce simţi când trec prin tine ca săgeata 

cu vorba mea? Zâmbeşti sau sângerezi?
Îmi înţelegi cumva resortul care 

m-a transformat în arc? Mă descrifrezi?
Te recunoşti în gesturile mele? 

Şi în furtuni? Şi-n focul din priviri?
Şi-n pacea care astazi mă atrage? 

Şi în speranţa unei noi iubiri?

Ce simţi când vii aici şi îţi priveşti, 

prin ochii mei, ascunsele dorinţe?
Cum te confrunţi cu tine când trăieşti 

din nou, aici, aceleaşi neputinţe?
Cum evadezi din ele? Cum te-nalţi? 

Cum zbori spre cerul zorilor senine?
Cum te trezeşti din visele pustii? 

Cum te întorci, apoi, din nou în tine?

Ce simţi când versul meu plin de-ntrebări 

ajunge la sfârşit şi, în tăcere,
Lăsăm să curgă timpul între noi? 

Cuminte acceptare sau durere?
Pleci împăcat, zâmbind şi liniştit? 

Oglinda astăzi ţi-a vorbit de bine?
Sau cazi pe gânduri şi te-ntrebi profund: 

”E vorba despre ea sau despre mine?”

Perioada decembrie 2015 - iunie 2020 cuprinde jurnalul experienței noastre, a mea și a lui Adrian, soțul meu, în Grădina din Ardeal, unde ne-am mutat pentru o perioadă de timp.

În cei patru ani și jumătate, cât am locuit acolo, în Ardeal, am adunat un bogat material de viață rurală, care a fost ulterior prelucrat, șlefuit și structurat, constituind baza pentru o miniserie de cărți, lansată sub titlul-umbrelă "Bucureșteni mutați la țară, în Ardeal".

Această miniserie de cărți-jurnal cuprinde patru volume: "În Căutarea Grădinii", "Noi doi în Grădină", "Grădină pentru Aripi și Vise" și "Zborul", fiecare având cod ISBN propriu de înscriere în Registrul Centrului National ISBN din cadrul Bibliotecii Naționale a Romaniei, astfel (pentru detalii click pe titluri):

În Căutarea Grădinii 2019 - ISBN 978-973-0-30905-8
Noi doi in Gradina 2020 - ISBN 978-973-0-31084-9
Grădină pentru Aripi și Vise 2020 - ISBN 978-973-0-31501-1
Zborul 2020 - ISBN 978-973-0-32252-1

După ce am plecat din Grădina din Ardeal, am locuit temporar un an în București, ca să ni se alinieze planetele așa cum ne-am dorit noi, ceea ce s-a și întâmplat, iar din iunie 2021 ne-am început aventurile într-un alt loc de poveste, adică la munte, în Predeal, unde ne-am mutat definitiv. 

Deci, din iunie 2021 pana in prezent blogul cuprinde aventurile noastre de la munte. :)

După primii 4 ani de locuit în acest Cuib de Vulturi, cum l-am numit noi, și după acomodarea în minunatul decor montan, în paralel cu poveștile generate de noua noastră locație, am reînceput să compun versuri într-un ritm mai consecvent, mai ales în 2025.

Astfel, în 05 octombrie 2025 s-a concretizat un nou volum de versuri ”Femeia, Vrăjitoare Rea sau Buna?”

Prezentarea acestui volum de versuri o puteti citi aici Lansare volum versuri ”Femeia, Vrăjitoare Rea sau Bună?” (ISBN 978-973-0-42839-1)

Voi reda mai jos si poemul care a dat titlul acestui volum. :)

Femeia, Vrăjitoare Rea sau Bună?
Autor: Liliana Pașcanu

Demult, demult, la început de lume,
Când Dumnezeu din El m-a întrupat,
O Vrăjitoare a făcut din mine
Și m-a numit... Femeie din... Bărbat.
...Din coasta lui – adică - mă luase.
Dar, nu ştiu cum, magia din Cuvânt
Mi-a-ntors destinul: prin vrăjitorie,
Eu să conduc Bărbatul pe pământ.

Eu să-l creez, în nouă luni, în mine,
Eu să îl nasc, trecând prin mari dureri,
Eu să invoc, din bebeluş, Bărbatul,
Eu să-l educ şi să-i formez păreri.
Eu să-l învăț, apoi, ce e Femeia,
Fiindu-i Mamă, şi Iubită, şi Soție,
Chiar şi amantă, cum să-i fiu, desigur,
L-am învățat, căci şi-a dorit să ştie.

Și-uite-aşa, cu primul măr-ispită,
Mi-am asumat schimbările din joc
Și-am început, treptat, printre milenii,
Să înțeleg că am avut noroc.
Căci Dumnezeu m-a învățat Magia
De-a-mi fi răspuns la întrebarea mea:
Eu pot s-aleg ce fel de Vrăjitoare
Vreau să devin: cea bună sau cea rea.

Am vrut apoi să fac o încercare
De maximă încredere-n Bărbat:
I-am dat Puterea de Părinte peste mine
Și în copilul lui m-am întrupat.
L-am făcut Tată, eu, pe el, Bărbatul,
Născându-mă un prunc, printr-o magie.
Dar n-a-nțeles fetița, cum de altfel,
N-a înțeles nici Magul din Femeie.

Apoi am acceptat un sacrificiu.
De Dumnezeu aleasă, am primit
Destin înălțător, spre răstignire-n
Trup de Fecioară, alb, neprihănit.
Bărbatul lumii, cel de-atunci, din vremuri,
M-a pus pe-o cruce-alături de-al meu Fiu
Și m-a legat, în secole de-a rândul,
Să ard pe rug! ... şi-aşa să uit ce ştiu.

Dar n-am uitat! Încet, pe nesimțite,
O Vrăjitoare rea în mine s-a născut,
Una-mbrăcată-n negru şi nervoasă,
Și-o cruntă răzbunare mi-am cerut.
Pe-un măturoi vrăjit, încălecată,
Și c-o pisică neagră-n buzunar,
C-un coif funebru, peste negre plete,
Și-având în gură doar un gust amar,

M-am războit cu clerici nopți de-a rândul
Sub clar de lună plină, aliat,
I-am ispitit cu farmece şi şoapte
Și cu blesteme i-am îngenunchiat.
Dar n-am putut să-i pedepesc de-a pururi,
Tot eu am fost cea care i-a iertat.
Din Vrăjitoarea cea răzbunătoare,
În Zână Bună azi m-am transformat.

Mi-am lepădat privirea-ntunecată
Și-am îmbrăcat strai alb, de turturea,
Am aruncat în foc mărul-ispită,
Iar podul l-am dărmat în urma mea.
M-am dezlegat de furiile toate,
De vechi istorii, de orice trecut,
Și-am devenit o Vrăjitoare Bună,
Cu aripi albe, de lumină, scut.

Azi nu mai zbor în nopți cu lună plină
Pe cozi de mături, recitând târziu
Descântece, mistere, incantații.
Iar, de blesteme, chiar nu vreau să ştiu.
Nu mai am părul negru, ca tăciunii,
Nu vreau să-mi amintesc c-am ars pe rug,
Nu vreau pisici în jur, iar când se-ntâmplă
Să văd vreuna neagră, scuip şi fug.

Azi am cosițe blonde, aurite,
Am ochi albaştri, sinceri şi senini,
Bărbatului nu îi mai port ranchiună
Că m-a persecutat printre străini.
Magia mea? Azi, încă e prezentă.
Vrăjitoria? Toată lumea ştie
Că zi de zi o folosesc. Desigur,
Dar numai când stau în bucătărie.

Am, încă, o baghetă fermecată
Și-un Har păgân, de-a face poțiuni,
De-a pune-n ele taine ancestrale
Cu care, încă, fac ce ştiu – minuni!
Căci mi-am păstrat cunoaşterea primită
Atunci, demult, direct din Dumnezeu,
Când El mi-a zis: „Femeie! O Vrăjitoare,
Pentru Bărbatul tău, vei fi mereu.”

Azi pot să fiu doar Vrăjitoarea Bună
Care nu vrea nici chiar să-şi amintească
De măturoaie negre şi vrăjite,
Decât dacă îmi curăță prin casă.
Azi am puteri nebănuite-n mine,
Dar nu mai lupt cu nimeni, nici nu zbor.
Le folosesc doar pentru-a fi Femeie
Alături de Bărbatul-Vrăjitor.

Conduc Bărbatul. Asta mi-e destinul!
Asta v-am spus-o chiar de la început.
Însă, acum, ştiu când şi cum anume
Să îl conduc frumos, nu ca-n trecut.
Nu-l mai atac când nu mă înțelege,
Nici în broscoi, acum, nu-l mai prefac.
Azi ştiu şi eu, ca orice Vrăjitoare,
Ca cea mai bună vrajă-o fac... când tac.

Știu că atunci când, în bucătărie,
El intră bucuros şi pofticios,
Pot să-l conduc spre locul lui la masă
Și să-l invit să fie curios.
Căci farfuria ce i-o pun-nainte
Nu-i nicidecum o simplă farfurie.
În ea e adunată, ca-ntr-o carte,
O nouă vrajă. O nouă Magie!

Morala e-un îndemn pentru Bărbat:
Oricum ar fi, de-i Bună sau de-i Rea,
Fii grijuliu cu Vrăjitoarea ta. :)))))

"Există milioane de oameni care nu s-au bucurat niciodată de un apus, care nu s-au bucurat niciodată de un răsărit. Nu-și pot permite aceste lucruri. Muncesc și produc încontinuu – dar nu pentru ei înșiși, ci pentru interese camuflate cu viclenie de cei care se află la putere, cei care sunt capabili să manipuleze ființele omenești.

În mod natural, ești învățat că munca este ceva extraordinar – dar este în interesul lor. Iar condiționarea a devenit atât de profundă, încât nu nici nu mai știi de ce nu poți să te relaxezi. Oamenii au uitat complet limbajul relaxării. Au fost făcuți să îl uite.

Eliberarea este unul dintre cele mai frumoase spații. Pur și simplu exiști, fără să faci ceva, șezând în liniște, așa cum iarba crește singură. Pur și simplu, te bucuri de cântecul păsărilor, de verdele copacilor, de culorile ultidimensionale, psihedelice, ale florilor. Nu trebuie să faci nimic pentru a experimenta diferența, trebuie să încetezi să faci asta. Trebuie să te afli într-o stare complet neocupată, lipsită de tensiuni, lipsită de griji." (Osho)

*

Așadar, acest blog este precum un loc de vacanță odihnitor, care conține un cufăr plin de comori: are și bijuterii valoroase și gablonțuri, dar mai ales are bucăți de suflet, neprețuite. 

Dacă aveți curiozitate și timp pentru a căuta în acest cufăr, sper să vă bucurați de ceea ce veți găsi aici. Sper să descoperiți vibrație înaltă, energie pozitivă, bucurie și frumusețe.

Câteva detalii interesante puteți citi aici:
Început şi sfârşit de poveste (21.076.2020)
Trecerea intr-o noua etapa a vietii (19.06.2021)
Blogul "Oglinzile Sufletului" a implinit 10 ani! (24.07.2022)
Aripi de vise (17.12.2019)

Cele mai citite articole personale sunt:
Îţi mulţumesc, Doamne! (06.02.2014)
Scrisoare de dragoste (06.02.2015)
Scrisoare către nepoţelul meu (29.07.2015)
De la “a fi mama” la “a fi bunică” (04.09.2015)
Jurnal de emotii (1) - (Mami si Buni) (up date 26.07.2018) (17.11.2015)
Grădina lui Dumnezeu (31.03.2015)
Viaţa noastră de la ţară de după cea de la oraş. (05.03.2016)
Povestea puilor de salcie (22.03.2017)
Ce inseamna “mutat la tara” sau ”viata la tara”? (21.12.2018)
Grădina-Vis, Grădina-Trup, Grădina-Carte (05.12.2019)
Caisul rebel (20.03.2020)

Cele mai citite poeme personale sunt:
Priveşte-Te, Doamne, în oglindă! (10.01.2015)
Iubitul meu drag (10.09.2013)
El mi-e Oglinda (06.02.2013)
Nu e numai o poveste (21.01.2013)
Sunt fericită! (05.06.2013)
Nu sunt o sfântă (08.01.2013)
Pantofii mei stiletto, Darul lui Dumnezeu (17.10.2024)
Femeia - Vrajitoare Rea sau Buna? (31.10.2024)
Si, totusi, SUNT O SFANTA. (19.01.2025)

Vă mulțumesc pentru prezența pe acest blog și pentru timpul petrecut citind aici. Sper să descoperiți lucruri inspiraționale și interesante pentru propria voastră călătorie.

Sunteți bineveniți!

11.08.2021

“Misterul unei femei e o construcție dificilă, dar când e reușită, naște fascinație care durează și dincolo de devoalarea lui. Pentru că educația și inteligența nu te lasă să te epuizezi. Tu arăți, dar nu toată lumea vede. Tu nici nu vorbești cu toată lumea. Ai codurile tale în tot ce faci. Și răbdare. Cineva te va citi cum trebuie.” (Catchy)

"Ceea ce urăște cel mai mult turma este un om care gândește diferit. Ea nu urăște atât de mult opinia lui, în sine, ci ÎNDRĂZNEALA acelui individ de a avea curajul să gândească singur, să fie diferit, exact ceea ce turma nu știe să facă."

“Nu poți aștepta până când viața nu mai e grea ca să te decizi să fii fericit.” (Jane “Nightbirde” Marczewski)

„Să mă scuze doamnele și domnii care sunt aici strict pentru emisii filosofice și pline de miez. Azi simt că e acel moment din an când trebuie să vorbim despre cum ne facem bucle valuri care arată natural și care ne țin mult (dacă avem acel gen de păr care permite coafat care ține mult, dacă nu avem, trecem mai departe, ca să nu ne enervăm iar pe tema asta).

Pentru că da, doamnelor, avem voie să vorbim despre ce ne face plăcere, dacă nu e ceva ilegal sau imoral, și, din câte știu, să-ți faci părul cum vrei tu n-a omorât încă pe nimeni.” (Autor Printesa urbana, adica Ioana Chicet-Macoveiciuc)

*

Având în vedere citatul de mai sus, vreau să adaug că veți găsi pe acest blog o paletă foarte largă și extrem de diversă de subiecte, unele controversate, altele banale, iar unele extrem de personale.

Pe lângă poezia romantică, de iubire, pe lângă textele în care savurez subiectul relației de cuplu, în general, pe lângă aventurile noastre din Grădina din Ardeal, cu și despre grădinărit, veți găsi mult, mult umor, veselie și glume, inserate mai ales printre poveștile cu noi doi și Ema Boema, bichonul nostru havanez toy aristocratic (sic).

În plus, veți descoperi și aproape toate strategiile mele de menținere a sănătății (fizice, mentale, emoționale). Multe însemnări conțin detalii despre dietele mele de slăbit pentru menținerea siluetei, rețete culinare diverse (incluse în contextul nostru de viață, cu povești atașate), despre sportul fără efort, despre plimbările lungi și dese în natură, pe cărări de munte și prin păduri, despre cititul de cărți (mai ales beletristică), despre filmele pe care le-am văzut, dar și impresii din călătoriile noastre turistice prin țară și prin străinatate.

Veți găsi și texte despre dezvoltarea personală, despre evoluția sufletului și a spiritului, despre trezire spirituală și ascensiune, cu exemplificare concretă a modului în care noi aplicăm aceste concepte în viața noastră. 

Blogul acesta este despre mine, despre noi doi, și despre modul în care punem în practică Teoria. Aceea! ;-)

Și încă ceva: veți mai descoperi sș pasiunea mea pentru croșetat eșarfe colorate și decorațiuni vintage pentru Bradul de Crăciun! Muuulte postări conțin acest subiect începând cu ianuarie 2021. :)

Desigur, daca veți fi tenace și veți investiga acest blog cu atenție, s-ar putea să descoperiți (dar nu bag mâna în foc!) și subiectele preferate ale multor cititori, respectiv cele legate de filozofia quantică, despre schimbările climatice planetare sau despre legile existențiale ale omenirii. Cred că (deși nu e clar dacă... ) n-am uitat să dezbat și ideile progresiste cu și despre război, rasism, transexualitate, plandemii sanitare, să aducem argumentele științifice pro și contra la marile dileme planetare (oricare ar fi ele)... în fine, chestii din acestea, grele, importante, despre care, sunt sigură, toată lumea este interesată și despre care oricum se vorbește deja prea mult la tv, pe facebook, pe instagram și oriunde, în mediul on-line, ba chiar și la coadă la casierie, în supermarket, că e de bon-ton, toată lumea este informată, expertă în toate, competentă, și pregătită în orice moment pentru orice subiect de dezbatere, chiar și printre rafturile cu parizer. :)))

Știți cât de înflăcărate sunt unele gospodine și unii gospodari când dezbat toate aceste subiecte de importanță cosmică în timp ce așteptă la rând, la casă, cu coșul plin de zarzavaturi, cârnați și bulioane, să-și achite bonul fiscal de trei ori mai mare acum decât în urmă cu două-trei luni, pentru aceleași cumpărături? Știți, sigur că știți. :))))

Nu mai stă nimeni de vorbă la coadă despre diete de slăbit și despre cum să-ți faci părul să stea în niște bucle cât mai rezistente. Acestea au devenit subiecte "pe sub mână", oculte, abordate doar de doamnele curajoase, inițiate, rebele, care și-au vindecat karma transgenerațională, care și-au tăiat toate stringurile nebenefice, și care știu să lucreze, dom'ne, cu Flacăra Violetă. :)))))

"A fi viu înseamnă a avea simţul umorului, a avea o profundă calitate de a iubi şi de a te juca în voie. Sunt absolut împotriva oricăror atitudini negative în privinţa vieţii, iar respectul acordat Divinului a reprezentat întotdeauna o negare a vieţii. Pentru a transforma acest respect în ceva pozitiv, trebuie să i se adauge neapărat calitatea jocului, simţul umorului şi iubirea. Respectul faţă de viaţă este singurul fel de respect care poate fi arătat Divinului, deoarece nimic nu e mai divin decât viaţa însăşi.

Pentru mine, seriozitatea e o boală, iar simţul umorului, o calitate care ne face mai umani, mai smeriţi. Simţul umorului este unul dintre cele mai importante aspecte ale religiozităţii." (Osho)

„Lectura este esenţială. Cititul te conectează la un scriitor, iar conectarea îţi dă părţi din emoţia sa, care se adaugă la sufletul tău pentru că orice scriitor pune ceva din sufletul lui în carte. Aşa, lecturând mult, se dezvoltă inteligenţa emoţională. Cunoscută şi ca EQ, psihologii spun că inteligenţa emoţională este ceea ce ne ajută să ne adaptăm provocărilor vieţii şi să ne folosim mult mai eficient IQ-ul, coeficientul de inteligenţă. Cei care citesc au un suflet mai mare! Citiţi orice! Eu prefer scriitorii care povestesc ceea ce au trăit, (...) prefer autorii care îşi scriu viaţa. Dincolo de sufletul lor, e energia vieţii, e “qi”-ul, forţa vitală, cea care dă viaţă.” (Ovidiu Dragos Argesanu)

"Unul dintre modurile în care evoluezi, unul dintre modurile în care crești vibrațional, este prin râs. Râsul te conectează cu alți oameni care râd odată cu tine. Râsul este o experiență comună, o recunoaștere a faptului că în viața ta se întâmplă la acel moment ceva foarte amuzant.

Râsul este benefic și mulți dintre voi știu acest lucru, dar nu fac nimic în privința asta; unii, însă, căutați acele situații/ lucruri care știți că vă fac să râdeți.

Ați putea cu toții să faceți ca lucrurile să fie mai ușoare pentru voi pur și simplu prin a căuta în viața de zi cu zi ceea ce vă face să râdeți, să zâmbiți, să vă simțiți bine – și puteți găsi destule lucruri care vă pot face să râdeți.

Desigur, există și un zâmbet interior pe care îl poți căuta în același mod în care poți căuta pacea interioară sau Iubirea necondiționată. Zâmbetul interior e ceva ce puteți căuta, dar e și ceva cu care să vă jucați.

Și să știți că pe măsură ce vă obișnuiți să nu mai luați totul așa în serios, vă va fi mai ușor să curgeți cu fluxul.

Când încetați să vă străduiți atât de mult să iasă totul „cum trebuie”/ „perfect” și puteți râde de voi înșivă, atunci știți că ați atins pentru o clipă măiestria. Viețile voastre sunt o serie de clipe care vă oferă oportunitatea de a vă înălța, de a vă bucura, de a savura anumite aspecte ale lumii în care trăiți, așa cum este ea, cu toate problemele ei.

Fă-le altora Darul râsului de câte ori poți, fă-i să râdă și conștientizează că a face din râs și glume o parte importantă din viața ta este cea mai rapidă cale către 5D. Este Calea Bucuriei - și este o cale pe care o poți alege iar și iar." (Sursa: Daniel Scranton & Selena Xenakis)

„Probabil că toți am întâlnit oameni pasionatț, oameni care pun suflet într-un anumit gen de activitate, care se implică în ceea ce fac. Cu siguranță că ei au reușit, fără să-și propună asta, să vă insufle acea energie pozitivă și să vă prindă în valul lor într-o anumită măsură.

Ei sunt cei care mișcă lucrurile, care forțează limitele, care aduc evoluția și care creează un vârtej benefic ce îi ,,înghite" și pe cei din jurul lor. Atracția este irezistibilă și nici nu este bine să i te opui deoarece îți hrănește sufletul cu frumos. 

Să trăiești fără să ai măcar o pasiune înseamnă să vrei să fii gol, să vrei să fii impersonal, să vrei să fii doar ,,un cap de locuitor, într-o statistică. Pasiunea înseamnă talent, energie, evoluție, dedicație și până la urmă înseamnă dezvoltarea percepției și îndreptarea ei pe calea corectă.

Un om fără o pasiune este un om ce renunță din proprie voință la sufletul lui și implicit la viața lui. Din păcate, în cea mai mare parte, lumea este formată din oameni sterpi, fără pasiuni, care cresc și se educă așa, crezând că asta vrea societatea, ei căutând cu disperare să fie acceptați și apreciați de ea. Însă, nu înțeleg că ea ignora astfel de oameni și în nici un caz nu-i recompensează. Ei confundă de cele mai multe ori pasiunea cu dorința, cu patima sau cu plăcerea (de a avea bani, de a face cumpărături, de a avea un job bun, etc) însă nu au nici o pasiune care să-i scoată din starea de morți-vii.

Un om fără măcar o pasiune este un om mort care se crede viu și așteaptă să moară. Iar unul cu cel puțin o pasiune este un om care își dorește să trăiască pentru că are de ce, pentru că simte frumosul, pentru că gustă nemurirea în timpul vieții.

Așa că, lasați pasiunile să intre în viața voastră! Cultivați-le, hrăniți-le și dați-le voie să vă conducă pe drumul spre voi înșivă! Întoarcerea ,,acasă”, adică "la tine" este întotdeauna plăcută și înălțătoare. De aceea trebuie să rămânem vii și umani. Este cel mai important deziderat ce ar trebui urmărit de orice om care nu vrea să piardă legătura cu el și cu divinitatea. Iar pasiunile ne ajută să descoperim secretele vieții!” (Autor: Laura Nicoleta)

”Menirea unui om etse calea lui în viața personală și cea profesională pe care, atunci când el merge, se simte în armonie cu lumea din jur. Omul care și-a găsit menirea își realizează aptitudinile și dorințele în cel mai bun mod pentru sine și pentru societate. 

Noi toți ne naștem cu anumite talente, noi toți suntem unici și capabili de niște realizări mari. Însă, doar unii oameni reușesc să își realizeze complet potențialul care le-a fost dat și să își îndeplinească menirea.

Este nevoie de energie pentru a ne realiza menirea. O aspirație corectă îi oferă energie unui om. Abilitatea de a ne stăpâni dorințele și instinctele animalice și de a ne activa principalul instinct de aspirație către iubire este capacitatea de a primi energie. 

Este foarte important să nu ne pierdem energia. Energia se pierde atunci când, în loc să acceptăm o situație și să încercăm să o îmbunătățim, simțim supărare, irascibilitate și nemulțumire.” (Autor: S.N.Lazarev)

„Cine își caută și își găsește chemarea și pe deasupra, în mod ideal, se recunoaște pe sine drept iubita faptură a Domnului, evită atât mândria nestăvilită cât și umilința fără măsură. Și atunci rămânem, când avem succes, umili și recunoscători, pentru că nu doar propriul nostru merit ne dă putere.” (Alexander Von Schonburg)

„Nu-s un om ușor de iubit, știu, nu mă poate îndrăgi toată lumea și cu siguranță nici nu mi-aș dori asta. Vin la pachet cu o groază de principii și idei la care nu renunț, nu pot fi modificată de nimeni, nu știu să ascult și nici măcar să tac “pentru că așa trebuie și e frumos”.

Nu știu să respect pentru că trebuie, știu s-o fac pentru că simt, vreau și meriți. Nu, nu trebuie să faci nimic bun pentru lume dar care-ți face ție rău și nici rău lumii ca să-ți faci bine ție. Nu trebuie să te supui, să-ți pleci capul ori să schimbi ceva la tine ca să fii acceptat.” (Alexandra Pașca)

„Te vor numi „nebun” pentru că ești, pentru că te-ai născut cu darul de a vedea lucrurile diferit și asta îi sperie.

Te vor numi „intens” pentru că ești, pentru că te-ai născut cu valoarea bine pusă pentru a-ți permite să simți totul pe deplin și asta îi intimidează.

Te vor numi "egoist" pentru că ești, pentru că ai descoperit că tu ești cel mai important lucru din viața ta și asta nu li se potrivește.

Te vor chema în multe feluri, cu multe judecăți, mult timp, dar rămâi ferm pe tine și ce vrei, și îți promit că într-o zi te vor suna să-ți spună: "Mulțumesc că exiști." (Alexandru Jodorovski)

"Doar nebunii și solitarii își pot permite luxul să fie ei înșiși. Pentru că solitarii nu au nevoie să facă pe plac nimănui, iar nebunilor nu le pasă dacă sunt sau nu înțeleși." (Charles Bukowski)

“Pentru cei care înțeleg, nu este nevoie de explicații. Pentru cei care nu înțeleg, nicio explicație nu este posibilă” (Ziad K. Abdrlnour)

“Vorbește despre succesele tale, nu despre eșecurile tale.

Vorbește despre ce ai, nu despre ce nu ai.

Vorbește despre ceea ce iubești, nu despre ceea ce respingi.

Vorbește despre ceea ce aspiri de la viață, nu despre ceea ce invidiezi.

Vorbește despre realizările tale, nu despre frustrările tale.

Vorbește despre cum iubești, nu despre cum urăști.

Vorbește despre viața ta, nu despre viața altora.

Vorbește despre ce aștepti de la tine, nu despre ce aștepți de la alții.

Vorbește despre sănătatea ta, nu despre bolile tale.

Vorbește despre bucuriile tale, nu despre tristețile tale.

Vorbește despre binele care este în tine, nu despre răul care se află în tine.

Vorbește despre divinitatea din tine, de bucuria de a fi acum și aici.

Vorbește despre lucruri frumoase și pozitive, nu despre lucruri negative și rele.

Vorbește despre recunoștință, mulțumire, prețuire, nu despre drame și victimizări.

Tot ce spui, pozitiv sau negativ, are energie, acea energie se descarcă în univers, și se materializează conform dialogului tău zilnic.

Fii conștient de tot ceea ce gândești și spui. Pentru că tu singur îti creezi propria energie, propriul ghinion, sau propriul noroc. “ (Luna Agape)

Buna Vestire
Autor: Liliana Pașcanu

Sunt Floare de Crin înflorit pe-nserat.
Spre soare-mi ridic parfumate petale!
Le-nalţ către ceruri, aripi să-mi desfac,
Din noapte să zbor spre Luminile Sale.
EL ştie ce vreau şi-mi trimite în jur
Iubirea din alte aripi luminoase.
Prin îngerii Săi îmi trezeşte acum
Speranţe în albe petale frumoase.
Prin florile mele de Crin înflorit
Polenul Iubirii din rouă răsare.
Comoară de Bună Vestire-am primit
Şi-o-mprăştii grăbită din floare în floare!
Şi zbor fericită, zâmbind tuturor!
În inima mea a sosit Primăvara!
Zăpezile albe de ieri se topesc,
Culori din Iubire se-aprind până seara!
Am soare în suflet! Am dor necuprins!
Şi, iată, Lumina se face aripă!
Vestesc tuturor că bobocii de Crin
Nesfârşit înfloresc, Iubirii risipă!

Cuvântul dat de Ursitoare
Autor: Liliana Pașcanu

Am primit Cuvântul de la Ursitoare
şi mi-au dat deodată şi-un blestem cu el:
Să mă amăgească, să-mi inunde gândul,
să-mi picteze viaţa ca un menestrel,
Să îmi cânte-n versuri vise şi iluzii
şi să-mi toarcă fusul timpului Prezent,
Să mi-l fac prieten, frate şi părinte,
Dumnezeu să-mi fie, prin el, confident.

Şi-am lăsat Cuvântul să-mi aducă-n minte
mii şi colorate pagini de poveşti,
M-am jucat prin ele, mi-am clădit castele,
am trecut hotarul porţilor cereşti,
Am trăit în slove taine neştiute,
dragostea curată, dorul nesfâşit,
Fericirea-ntreagă, dulcea mângâiere,
chin şi resemnare… toate le-am trăit…

Am lăsat Cuvântul să trezească-n mine
minunate aripi ce m-au înălţat
Mai presus de drumul-n care el, Destinul
dat de Ursitoare, m-a abandonat.
Însă zboru-acesta pare fără margini,
după cum mi-e gândul ispitit de cer,
El îmi este visul, el îmi e chemarea,
el îmi e avântul, în el pot să pier.

Mă învârt în juru-mi şi privesc în zare
şi se-ntorc în mine, din oglinzi, priviri.
Unele se-ncruntă, altele m-aprobă…
şi-mi devin, din cioburi, toate, amintiri.
Doar Cuvântul spune azi a lor poveste…
file încurcate, născocite ieri…
Împlinind blestemul, m-am pierdut pe mine
pe un drum ce duce tot spre… nicăieri.

Azi îmi e Cuvântul dat de Ursitoare
şi salvare sfântă şi cumplit blestem.
El îmi e şi steagul alb pe care-l flutur,
dar şi închisoarea-n care zac şi gem,
El îmi e şi cântec, tot el şi cuţitul,
el mi-e mângâiere, dar şi-amar pelin,
El îmi e minciuna, dar şi adevărul,
el îmi este Calea scrisă în Destin.
Autor: Liliana Pașcanu

"Eu sunt doar o Oglindă. 

Reflexia este a ta."

Sunt Oglinda ta!!! 

Autor: Liliana Pașcanu

Interior, exterior.
Inspirație, expirație.
Impresie, expresie.
Gânduri, cuvinte.
Oglindire.
Când vei dori să ştii de sunt Aici, Prezenţa mea o vei simţi în tine. Voi fi Cuvântul în care Acum Pun tot ce sunt şi am mai drag în mine.
Să nu te uiţi la forme şi culori. Şi să nu-ntrebi de timpul care trece. Sunt mai presus de amintirea care Azi, pe pământ, fiinţa mi-o petrece.
Sunt dor de vânt, de apă şi de foc. Sunt visul din ţărâna frământată. Sunt floarea vieţii prinsă în buchet, Scânteie din Lumina minunată.
Sunt flux de energie nevăzut, Din care astăzi îţi trimit Iubirea, Să simţi ce sunt - mai mult decât citeşti. Să-ţi aminteşti că asta-i fericirea.
Iar tot ce sunt asemeni eşti şi tu. Oglinda Adevărul ţi-l va spune. Voi fi în ea, mă vei vedea atunci Când să priveşti nu te vei mai opune.”

Autor: Liliana Pașcanu.

  

Nu sunt o sfântă

Autor: Liliana Pașcanu

Nu sunt o sfântă pe acest pământ,

prea multele greşeli mi le asum,

Căci mi-am ales prea grele încercări

ce m-au îngenunchiat prea des pe drum

Însă, oricât de mult m-au copleşit

poverile şi-al lor blestem cumplit,

M-am ridicat cu ochii către cer

şi-am implorat iertare. Şi-am primit.

Nu sunt o sfântă-n trupul omenesc,

prea des mi-am pus cătuşe de minciuni,

Prea mult mi-am scris în paşii din destin

orgolii mari ce-au declanşat furtuni,

Însă, oricât de multe rătăciri

am înfruntat, fără să ştiu ce fac,

M-am izbăvit prin rănile adânci

din care astăzi aripi îmi desfac.

Nu sunt o sfântă în acest moment,

prea negru e-ntunericul ascuns,

Prea multe umbre-nchid în colivii,

iar lacătele-mi par că nu-s deajuns,

Însă-n adâncul meu cel mai adânc

arde-o scânteie ce mă va salva.

În strălucirea ei voi fi curând,

când nimbul de lumină mi-l va da.

Nu sunt o sfântă, ştiu, destinul meu

mi-a pus în braţe-n loc de flori doar spini

Şi i-am purtat aşa cum am putut,

imaginându-mi că sunt flori de crini,

Am vrut să fug, să uit, să scap cumva

de drumul crucii ce-mi părea prea greu,

Crezând că n-am putere să ajung

s-ating sfinţenia ce mi-o doream şi eu.

Însă, oricât de mult m-am întinat,

oricât de disperată-am fost cândva,

Mi-am înfruntat al vieţii labirint

şi-am tot sperat când nu puteam spera,

Am strâns din dinţi şi-am îmbrăcat mereu

doar al iertării pur şi alb veşmânt

Şi în oglindă Sfântă m-am văzut.

Prin ochii Lui, prin Sfântul Lui Cuvânt.

"Un Bărbat alege mereu. Alege Femeia propriei nebunii. 

Dintre toate Femeile o alege pe cea mai veselă. 

Dintre cele vesele, pe cea mai înţeleaptă. 

Dintre cele înţelepte, pe cea mai gingaşă.... și răbdătoare... dar și nebună, pentru că de fiecare dată când o priveste adânc în ochi, un Bărbat îşi citeste veselia, înţelepciunea, gingăşia şi răbdarea din el... dar şi nebunia... reflecţia propriei sale nebunii." (Blog "De vorba cu tine")

“Oamenii cresc acolo unde sunt apreciati. Merg unde sunt primiti. Si raman acolo unde sunt iubiti.” (Steve Hawking)

„Regula de bază a bucuriei autentice este să o împărtăşeşti cu cei din jur.” (George Byron)

„Când te dăruieşti, primeşti mai mult decât dai. Căci nu erai nimic şi începi să te împlineşti.” (Antoine de Saint-Exupery)

Iar despre esarfele mele colorate puteți afla mai multe detalii aici: Esarfa Boema.

„Din pasiunea unei femei izvorăște viața eternă.” (James Clavell)

„Fericiți aceia care văd frumusețe acolo unde alții nu văd nimic.” (Camille Pissarro)

„S-ar putea întâmpla fel de fel de miracole. Dar trebuie să te înveţe cineva cum să le priveşti, ca să ştii că sunt miracole. Altminteri, nici măcar nu le vezi. Treci pe lângă ele şi nu ştii că sunt miracole. Nu le vezi...” (Mircea Eliade, ”Noaptea de Sânziene”)

Și, totuși, SUNT O SFÂNTĂ.
Autor: Liliana Pașcanu

Demult, demult, la început de lume,
Când Dumnezeu și-a născocit în Gând
Să facă Omul, și apoi, desigur,
Să-l înmulțească pe acest Pământ,
A făcut două genuri. Numai două!
Și le-a numit Femeie și Bărbat.
Apoi, chip după Chipul Lui, firește,
Dumnezeiește S-a multiplicat.

Dar, tot privind în ei, ca-ntr-o Oglindă,
Pe oameni nu-i putea deosebi.
Erau toți prea perfecți, curați și limpezi.
Se plictisea iubindu-i. Și gândi:
„Am vrut să-i fac să semene cu Mine,
Dar mi-au ieșit doar sfinți albi și frumoși.
La fel gândesc, vorbesc și se comportă,
Și toți sunt chiar la fel de inimoși.

Sunt prea perfecți! Nu-i nici o îndoială,
Îmi seamănă, dar sunt plictisitori!
Voi face niște mici schimbări de astăzi,
Pictându-le destinele-n culori.
Am Soarele și Luna, Ziua, Noaptea,
Am Anul, împărțit în doiș’pe luni,
Am Zile fixe-n fiecare lună,
Ce-mi mai lipsește? Doar câțiva Nebuni!

Pe Tabla mea de Șah îi voi produce
Să-mi fie-aidoma Mie, dar... „altfel”!
Nebuni de Alb, Nebuni de Întuneric,
Nebuni de Foc, Nebunii plini de Zel.
Lor le voi da să poarte alte nuanțe,
Alte culori și alte străluciri,
Cu alte provocari în trup de oameni,
Cu alte chinuri, și alte iubiri.

Îi voi numi ciudat, să nu-nțeleagă
Că sunt și ei, ca primul Om creat,
Tot Chip din Chipul Meu - Divinitate.
Prin ei, voi fi de Mine dezlegat.
Ei vor fi Vrăjitorii și Vampirii.
Hoți de destine și rătăcitori,
Sau vor fi Demonii și Mimicii. Adică
De rost și de-adevăr căutători.

Le voi marca destinul după zile.
Le voi da numele cumva aleator.
Ei nu vor ști ce-i diferențiază,
Dar vor avea, în felul lor, umor.
Și, astfel, voi ieși din plictiseala
De la atația sfinți în jurul meu.
Pe Tabla mea de Șah, de-acum-nainte,
Să joc cu Mine, îmi va fi mai greu.”

Așa gândea El, Dumnezeu-Înaltul
Când ne-am decis, Iubitule, și noi
Să coborâm din Sferele Divine,
Pe El să-L întrupăm, ca oameni goi.
Așa cum era scris să se întâmple,
Mai curajos, și cum era firesc,
Tu ai plonjat-naintea mea în lume,
Purtând strai alb și pur, dumnezeiesc.

Ți-a fost menit să porți aripi de Înger!
Pentru-acea zi, așa s-a stabilit.
Și, întrupat în om - cum ne-a fost vorba -
M-ai așteptat să vin. Și am venit.
Dar, pentru mine, ziua stabilită,
Avea înscrisă-n ea ceva anost.
Și-am vrut să schimb. Să fiu printre Nebunii
Căutători de Cale și de Rost.

Am vrut să fiu mai mult - în jur și-n mine,
Am vrut să-mi fiu eu însămi provocare,
Am vrut să-i fiu, lui Dumnezeu, Oglindă,
Una „altfel”: deloc plictisitoare!
Și mi-am ales să fiu o Vrăjitoare,
Culoare-ntre culori, jonglând un pic
Între a fi când Totul, când Nimicul,
Când Dumnezeu-Mărețul, când Om mic.

Ca orice Vrăjitoare-nchipuită,
Mi-am pus pe cap o altă pălărie
(Părea când mult prea mare, când prea mică)
Și nicidecum pe cea menită mie.
Am fost și Vrăjitoare Rea și Bună,
Căci mi-am dorit să-nvăț tot ce se poate,
Să înțeleg „de ce” și „cum” și „unde”
Se oglindește Dumnezeu în toate.

Acum, că știu, cu tolba mea cea plină,
Mă-ntorc la ziua-n care m-am născut
Să îmi asum ce mi-a fost scris în stele
Să fiu în trup de Om de la-nceput.
Și astfel pregătită, lângă tine,
Iubitule, voi merge pas cu pas.
Și, poți fi sigur - ca și El! - cu mine
Nu te vei plictisi măcar un ceas.

Căci am în mine TOTUL și NIMICUL,
În mine Dumnezeu s-a oglindit.
EL m-a iubit și veșnic mă iubește!
Și nici o clipă nu s-a plictisit.
A râs, a plâns, și-o viață colorată
Prin mine a trăit în trup de Om.
Căci am avut curaj să mușc din Mărul
Cunoașterii, din fermecatul Pom.

Curajul mi-a scris Calea și Destinul.
Și multe vrăji am învățat să fac
Când m-am dorit să fiu o Vrăjitoare.
Dar cel mai mult am învățat să... tac.
Dar nu pentru că-aveam prea multe vorbe.
Și nici pentru caătimpul s-a schimbat.
Ci pentru că Tăcerea mea-ți vorbește,
Acum, de Adevărul revelat.

Abia acum poți desluși misterul
Aripilor ce-n ceruri tț s-au dat
De ziua ta. Ca să le poți deschide
A fost nevoie-ntâi să-mi fii Bărbat.
Abia acum tăcerea mea-ți vorbește.
Iar Dumnezeu, prin mine, îți cuvântă:
De ziua ta, tu te-ai născut un Înger,
De ziua mea, eu m-am născut o Sfântă.

Morala:
Dar, ca să fiu o Sfântă neplictisitoare,
am avut nevoie-ntâi
să fiu Vrăjitoare.
Iar tu, ca să fii un Înger neplictisitor,
ai avut nevoie-ntâi
mie să-mi devii
Bărbatul Vrăjitor.
Dumnezeu din mine astăzi ne-a vorbit,
Adevărul Lui a fost restabilit. :)
Autor: Liliana Pașcanu

„Scrisul a devenit pentru mine un instrument de autocunoaștere, de descoperire, de reglare emoțională, de evoluție personală și vindecare. Este de asemenea un antrenament pentru autenticitate și vulnerabilitate. De foarte multe ori am scris mai întâi lucruri pe care nu aveam curajul să le spun sau să le accept. Apoi m-am acomodat cu ele, am realizat că fac parte din mine și am prins curaj să le comunic sau să le arăt. Le-am acceptat. Așa am înțeles că foaia de hârtie e un partener bun care nu judecă, nu mă forțează, nu mă privește de sus. Da, scrisul mi-a devenit un bun antrenament pentru acceptare.

*Scrisul este pentru mine și un antrenament pentru curaj. Jurnalul, foaia de hârtie, documentul din laptop, fiecare în parte reprezintă un mediu safe în care eu pot exersa curajul. Pot fi vulnerabil și autentic fără riscuri, într-un spațiu intim. Pot scrie și elibera, aspecte pe care le-am evitat în trecut, lucruri de care mi-a fost teamă sau rușine și pe care le-am cărat în interiorul meu cu mari consumuri de energie.

*Scrisul este un instrument de conectare și reconectare cu mine însumi. Prin acceptarea adevărului personal, prin vulnerabilitate și chiar compasiune. Îmi permite să intru în contact cu fapte, întâmplări, emoții, să le înțeleg și să le dau sens.

*Scrisul este pentru mine un instrument foarte eficient de reglare emoțională. Scriu despre ce simt atunci când sunt copleșit de furie, teamă, tristețe sau altă emoție puternică. Scriu ce simt, ce vreau, ce mă doare și asta e eliberator. Mă liniștesc pentru că pot privi lucrurile din exterior.

*Scrisul este pentru mine un instrument prin care obțin claritate mentală. Scriu când sunt confuz. Unesc puncte, descopăr perspective noi și îmi elevez punctul de vedere. Nu pot face asta doar cognitiv (prin gândire). Mintea este volatilă, alunecă de la un gând la altul, se agață de triggere care generează furtuni emoționale, deschide paranteze, se contrazice și se ceartă cu ea însăși. Asta face de multe ori mintea, crează mult zgomot în care mă pierd. Scrisul îmi oferă posibilitatea să urmez firul unei idei până la capăt, până la ieșirea din labirint. Pot extrage ceva concret dintr-o masă amorfă de gânduri și emoții. Exact așa cum bunicile de la țară extrăgeau pe vremuri fir curat dintr-o grămadă de lână. Așa un gând volatil devine o idee clară, structurată, cu cap și coadă. Iar de multe ori o idee limpede conduce la altă idee și mai bună.

*Scrisul este pentru mine un instrument creativ. Cu cât îmi dau voie să scriu mai liber cu atât ajung mai des la idei noi, soluții noi, perspective noi, înțelegeri noi. Scrisul este creație chiar și atunci când scriu doar în jurnal. Pun în exterior ceva nou. Bun sau rău contează mai puțin pentru că e relativ. Ce e rău azi poate fi bun mâine. Important este să fie cât mai cât mai sincer.

*Scrisul este pentru mine un instrument de autocunoaștere și descoperire personală. Cu cât scriu mai mult în jurnal cu atât observ că anumite idei, moduri de gândire, de acțiune, emoții, dorințe, frici și alte dinamici interioare apar și reapar în diferite instanțe în pattern-uri pe care le recunosc. Le observ prin scris. Mă lovesc de ele. Și astfel înțeleg diferite moduri în care funcționez. Am acces la dinamici care în trecut îmi erau necunoscute și mă dirijau în mod automat din subconștient. Scrisul mă ajută să văd părți din mine. Si foarte benefic - să mă arăt așa cum sunt. Să nu mai fiu un străin nici pentru propria persoană și nici pentru ceilalți. Perfect nu e nimeni dar reali putem alege să fim în fiecare moment. Sau să ne antrenăm pentru asta.

*Scrisul este de asemenea un catalizator puternic pentru psihoterapie. Anumite tematici, idei, răni, dureri pe care vreau să le tratez în sesiunile de terapie le prelucrez de multe ori prin scris. Iar asta face sesiunile de terapie mai eficiente și bogate.

Esența și lucrul cel mai valoros care unește toate punctele de mai sus este că scrisul mă ajută să intru în contact cu mine însumi, cu Adevărul meu Interior.” (Alexandru Gavriliu)

"Nu toți pricep ce citesc. Dacă nu pricepi nimic din viață, nu pricepi nimic nici din cărți. Te poți întreba: de ce oare nu pricep oamenii nimic despre viață citind MULT? Și ce te face, ca intelectual, atât de neajutorat în raport cu propria-ți viață?

Se pot da multe răspunsuri, dar cel mai evident și mai lipsit de ornamente e acesta: pentru că cititul nu te obligă la nimic. Din cărți înțelegi ce vrei și doar dacă ai chef. Totul e facultativ! Experiența ficțională a lumii nu e același lucru cu experiența reală. Experiența reală e cea care te forțează să iei decizii.

Dacă deciziile sunt proaste, plătești pentru ele. Până nu te descurci realmente cu propria experiență nu vei fi dispus să schimbi sau să înveți nimic. O viață petrecută printre cărți (acolo unde nu te lovești de consecințele propriilor decizii) te condamnă la imaturitate. Oricât de ingenios, rodul activității tale mintale (o idee, o teorie, un set de probleme, o operă) sfârșește în ridicol sau în pseudomistică." (Adela Toplean)

„Nu sunt aici pentru ca tu să înțelegi cine sunt eu. Sunt aici pentru ca să înțelegi cine ești tu. Sunt oglinda ta. Ceea ce simți legat de mine, ceea ce vezi în mine, gândurile care îți apar atunci când mă întâlnești, felul în care mă judeci, toate sunt o reflexie a ta. Nu au nicio legătură cu mine.” (EmilyMaroutian)

"Aș vrea și eu să pot fi ca tine! Să mă pot bucura și eu din nimic... Știi cât mă enervezi când te văd mereu cu zambetul pe buze, calmă, parcă indiferentă la toate urâțenia vieții, aș vrea și eu să fiu așa sau măcar... " se întrerupse brusc și se aplecă să-și lege un șiret.

Hai, i-am continuat eu în gând fraza, spune! "sau măcar să nu te mai văd pe tine zâmbind..."

Se făcea ca vrea să prindă un fluture din acela mic, albastru.

Mă reped în gând asupra ei: De ce te compari mereu cu mine? De ce trebuie să te compari mereu cu cineva? De ce vrei sa fii mereu ca altcineva? Crezi că dacă ai hainele mele, culoarea părului meu, mobila de bucătărie identică cu a mea, aceeaşi marcă de maşină sau mergi în concediu în acelaşi loc unde am fost eu, vei avea şi zâmbetul şi calmul şi bucuria vieţii? Crezi că toate astea îmi aduc mie pacea? Crezi că toate astea sunt eu?

Sper să nu crezi aşa ceva, ai fi mult prea departe rătăcită de adevăr...

Ştiu că în adâncul tău simţi adevărul dar te temi că nu ai puterea să te uiţi în hău.

Acolo unde eu m-am uitat multă vreme, înainte de a putea fi indiferentă la urâţenia vieţii..."(Pagina FB Reflexii)

"Nu sunt tot ceea ce vezi. Nu vezi tot ceea ce sunt." (Florina Mihai)

„Poartă-te de parcă ești un om bogat și vei deveni bogat. Poartă-te de parcă ai încredere în tine și vei avea încredere în tine. Poartă-te de parcă ai toate răspunsurile și răspunsurile vor veni la tine.” (Jordan Belfort)

Frederic Delarue - A Rainbow Of Flowers

„Judecă, după ce ai plâns plânsul celuilalt, după ce te-a durut durerea celuilalt, după ce ai râs râsul celuilalt, după ce ai muncit munca celuilalt, după ce ai căzut căderile celuilalt, după ce ai ridicat greutățile celuilalt, după ce ai trăit dorul celuilalt, după ce ai gustat setea celuilalt, după ce ai văzut vederea celuilalt, după ce ai gândit gândul celuilalt, după ce ai pipăit atingerea celuilalt, după ce ai mirosit mirosul celuilalt, după ce ai auzit auzul celuilalt, abia după ce…

Eventual judecă după ce ai parcurs traseul celuilalt.

Nu ai fost acolo. Nu ai văzut. Nu ai simțit. Nu ai auzit. Crezi că știi, dar faci ipoteze.

Cine îți dă dreptul să judeci, să răstignești și apoi să îngropi cu pietre? Cine e fără de păcat și bun de pus pe perete?!

Nu poți schimba realitatea celuilalt, dar o poți înțelege". (Hrisostom Filipescu)

Enchanting Autumn Forests with Beautiful Piano Music - 4K Autumn Ambience & Fall Foliage

Beautiful Relaxing Music • Peaceful Piano Music & Guitar Music | Sunny Mornings by @PederBHellandMusic

"O tanti, care nu mai încape de mine pe planeta asta, se întreabă indignată: „Dar asta, până la urmă, ce face? Scrie cărți sau gătește?”

Răspunsul e simplu, tanti: Asta trăiește.

Scrie. Gătește. Se plimbă. Citește. Iubește. Se bucură. Se întristează. Se revoltă. Simte. Creează. Și, spre exasperarea ta, mai și împărtășește, din când în când, frânturi din viață. Pentru că „asta” are una.

Între timp, tu... te întrebi. Cu voce tare. Ca să audă tot satul virtual.

Nu scrii. Nu gătești. Nu creezi nimic. Doar monitorizezi. Analizezi. Șușotești. În loc să-ți trăiești viața frumos, cu bucurie și liniște, stai la pândă, cu ochii mari și inima mică, urmărindu-i pe alții cum respiră.

Fă-ți un bine: închide aplicația, deschide o carte, pune o oală pe foc (nu a mea!), și trăiește-ți viața. Că e păcat să o irosești trăind-o pe a mea.

Cu drag, Asta." (Irina Binder)

Sneha - So This Is Love (Lyrics)

Eugen Doga - Waltz of Love.¨¨˜"°º★¸.•´★¸.•*´¨)

Natasha Rostova's first dance (War and Peace 2016) ~ Eugen Doga (My sweet and tender beast)

Sky and Sand Vignette

Yanni - Felitsa

Spring Waltz (Mariage d'Amour) Chopin 4K

Love Story - Andy Williams - Where Do I Begin

Lindsey Stirling - Dance of the Sugar Plum Fairy (Official Music Video)

Lindsey Stirling - Crystallize (Dubstep Violin Original Song)

Lindsey Stirling - Joy To The World (Official Music Video)

Lindsey Stirling - Carol of the Bells (Official Music Video)

Asher Quinn - Falling Through Time

Asher Quinn - The Mystic Garden

Asher Quinn - Love Will Always Heal Your Heart

DISCO-80 /Various artists/ 25 ORIGINAL HITS OF THE 80'S

Nota1: Statisticile, de la înființare până la 27.12.2022 - 2278 de însemmnări, cu peste 190.000 de vizualizări.

Nota2: Statisticile, de la înființare până la 28.06.2023 - 2360 de însemmnări, cu peste 205.230 de vizualizări.

Nota3: Statisticile, de la înființare până la 30.06.2024 - 2500 de însemmnări, cu peste 230.600 de vizualizări.

Nota4: De la înființare până la 19.02.2025 s-au adunat un număr de 2582 de însemmnări pe acest blog, cu peste 246.000 de vizualizări. Mult, puțin, nu contează. Am vrut doar să marchez aceste numere aici, ca o bornă peste timp.

Nota5: Statisticile, de la înființare până la 01.05.2025 - 2626 de însemmnări, cu peste 251.000 de vizualizări.

Nota6: Statisticile, de la înființare până la 07.10.2025 - 2704 de însemmnări, cu peste 261.800 de vizualizări.

Nota7: Statisticile, de la înființare până la 11.06.2026 - 2838 de însemmnări, cu peste 303.000 de vizualizări.

Nota8: La aniversarea a 14 ani de blog - Statisticile, de la înființare până la 19.07.2026 - 2864 de însemmnări, cu peste 317.000 de vizualizări.

Nota9: La aniversarea a 14 ani de blog - Statisticile, de la înființare până la 25.07.2026 - 2874 de însemmnări, cu peste 345.000 de vizualizări (28.000 vizualizări în numai 6 zile!), cu un vârf uriaș înregistrat în ziua de 24.07.2026 cu 3652 vizualizări per zi (din Germania).

Declarație de responsabilitate și delimitare

Prezentul blog are caracter literar, autobiografic și simbolic. Sunt consemnate aici trăirile mele. Textele tipărite sub semnatura mea reflectă exclusiv percepțiile, trăirile, interpretările și concluziile personale ale autorului asupra propriilor experiențe.

Afirmațiile privind concepte religioase, spirituale sau ideologice reprezintă opinii subiective și nu constituie declarații de fapt, acuzații sau imputări la adresa vreunei persoane fizice, juridice, instituții religioase sau autorități.

Lucrarea nu are scopul de a defăima, denigra, discredita sau instiga la ură, discriminare ori violență împotriva niciunei comunități sau confesiuni. Nu reprezintă un îndemn la practici oculte, la renunțarea la credințe personale sau la încălcarea legii.

Orice interpretare a textului aparține cititorului. Autorul nu își asumă responsabilitatea pentru eventualele concluzii, decizii sau acțiuni inspirate de lecturarea acestui blog.

Acest blog se încadrează în dreptul fundamental la liberă exprimare și la libertatea de conștiință.

***

Autor: Liliana Pașcanu

Notă copyright:

Blogul "Oglinzile Sufletului" este protejat de legea drepturilor de autor. Toate textele și poeziile publicate pe acest blog sunt creația autorului acestui blog, respectiv, Liliana Pașcanu, cu excepția celor care au altă specificație, la care este menționată în mod explicit sursa.

Te rog să nu reproduci texte sau pasaje din conţinutul blogului fără acordul expres al autorului, indiferent de suportul fizic sau electronic, cu excepţia limitelor legale de citare pentru situaţii de promovare sau recenzii, cu menţionarea sursei.

Îţi mulţumesc că recunoşti, apreciezi şi sprijini creativitatea şi unicitatea!

Îţi doresc lectură placută!

Cu drag,

Liliana Pașcanu

*

PRECIZARE IMPORTANTA: Toate textele și poeziile mele sunt creația mea exclusivă, fără nici o influență, intervenție, corecție, rearanjare, sugestie sau inspirație obținute prin AI (Inteligența Artificială). N-am accesat niciodată AI, ChatGPT și nici o platformă sau aplicație de AI pentru a-mi scrie textele/poeziile, nu mă interesează aceste facilități, n-am întrebări pentru AI și nu am nevoie de ajutor în a-mi scrie textele sau versurile. Am cap, minte, un vocabular destul de bogat și inspirație pe puterile mele. Tot ce emit sub numele meu îmi aparține exclusiv.

Scriu pe acest blog din iulie 2012, deci de 14 ani, cu peste 13 ani înainte de accesul publicului la AI.