Grădina lui Dumnezeu

Lumea aceasta în care trăim este în plin proces de schimbare.

 

În curând totul va arăta diferit faţă de cum am fost învăţaţi că este.

 

Unii dintre noi, mai flexibili şi mai adaptabili la schimbări, vom accepta mai uşor şi vom descoperi mai repede cum să facem faţă lumii noi, cum să trăim în ea şi cum să menţinem frumuseţea, armonia şi iubirea în noi şi în jurul nostru. Ne vom ajuta unii pe alţii, ne vom încuraja, ne vom susţine şi, împreună, vom depăşi limitele unei existenţe învechite si nesustenabile înspre una nouă, luminoasă şi înfloritoare.

 

Alţii, însă, este posibil să intre în panică văzând cum lumea asta, a lor, se prăbuşeşte ca un castel de cărţi de joc – sunt cei prea prinşi în povestea în care s-au obişnuit să trăiască, prea ataşaţi de tiparul acestei lumi în care au crescut, de la care au primit anumite învăţături, o anumită educaţie, în care şi-au consolidat anumite valori şi principii, în care şi-au văzut împlinite anumite dorinţe, ori şi-au creionat anumite vise şi pe care nu vor s-o schimbe, chiar dacă observă şi ei că nu mai funcţionează nici măcar în limitele rezonabilului.

Le este greu să renunţe la sistemul unei lumi în interiorul căruia s-au născut, au copilărit, au devenit maturi, a unei lumi creată de părinţii lor, de bunici, de toate rudele şi prietenii lor, de cunoştinţele lor şi, în cele din urmă, chiar de ei înşişi. Pentru că în mijlocul ei, aşa cum o cunosc, bună-rea, ei şi-au creat o istorie de care se agaţă şi pe baza căreia şi-au făcut planuri de viitor, mai mult sau mai puţin măreţe. Planuri de familie, planuri profesionale, de divertisment, ori altele. Ei îşi doresc perpetuarea acestui sistem pentru că doar în cadrul lui toate aceste planuri au sens şi doar prin el pot fi împlinite.

 

Ei nu vor să renunţe la actualul tipar al vieţii deorece doar în interiorul lui există noţiunea şi atitudinea de competiţie, iar ei se pot afirma si pot accede cât mai sus, spre vârfurile ierarhiei, aşa cum au făcut mulţi alţii, pot ajunge să cunoască succesul şi puterea, aşa cum au învăţat de la alţii, pot câştiga autoritate şi notorietate, pentru care îi admiră pe alţii, pot aduna averi şi privilegii, pentru care îi invidiază pe alţii, pot să-şi trăiască poveştile de iubire, atât de mult dorite, conform convenienţelor promovate, învăţate şi aplicate de alţii. Refuză să accepte alt model al vieţii. Nu-şi pot închipui lumea altfel.

 

Unii o preferă pe aceasta doar pentru că o cunosc, în locul uneia despre care încă nu ştiu nimic, pe care unii nici nu şi-o pot imagina, ori în al cărei potenţial de manifestare refuză să creadă. Necunocutul îi sperie, îi blochează, le declanşează atitudinea de rezistenţă la schimbare, de respingere şi înverşunare împotriva celor care şi-o doresc, de luptă împotriva celor care se implică în crearea ei.

 

Amplificarea vitezei de schimbare a acestei lumi duce inerent la tot felul de coliziuni: de energii, de oameni, de situaţii. Este indicată observarea lor cu detaşare şi vigilenţă, pentru a nu ne lăsa prinşi în iţele dramelor noastre sau ale celor din jurul nostru. Să apreciem totul ca fiind doar nişte secvenţe ale unui film ce urmează a se finaliza în curând cu happy-end, dar să ne menţinem focusul pe spectatorul-observator care este în fiinţa noastră şi care priveşte liniştit din scaunul de dincolo de ecran. Dacă ne identificăm cu rolul pe care l-am primit în filmul vieţii noastre, dacă ne lăsăm conduşi de emoţiile exacerbate provocate de scenetele în care jucăm, ne vom trezi blocaţi într-un carusel periculos al fricilor şi încrâncenării. Să ne rostim replicile conştienţi că avem doar un rol aici, dar cu mare diplomaţie şi tact pentru a nu ne extrage prea brusc din povestea din care suntem încă parte, ori pentru a nu fi îndepărtaţi din rol înainte de a fi pregătiţi de final. Căci ne dorim să ajungem la acel final fericit în cel mai benefic mod cu putinţă pentru toţi. Să fim vigilenţi şi delicaţi, pentru a nu produce prea mari distorsiuni şi nici suprapuneri nepotrivite de cadre, pentru a nu crea sincope prea mari printre clişeele care încă se derulează în jurul fiecăruia.

„Fiţi în lumea aceasta, dar nu aparţineţi ei.” – spunea Iisus.

 

Da, schimbarea unei paradigme nu este uşoară. Pentru a rezista forţei de centrifugă a transformărilor este indicată retragerea în ochiul furtunii. Este necesară centrarea într-o stare de observare cu detaşare, echilibru şi înţelepciune. Este necesară întoarcerea în adâncul sufletului pentru vindecarea şi echilibrarea lui, pentru purificarea şi armonizarea lui cu noile vibraţii. Este nevoie de multă răbdare cu sine şi cu ceilalţi, de bunăvoinţă, iertare şi iubire, de împăcare şi liniştire, de acceptare şi de toată încrederea în binele final.

 

Să ne eliberăm de gândurile, cuvintele şi de emoţiile negative, de stările de suferinţă şi frică, de victimizare şi neputinţă, de teamă şi furie. Să le constientizăm prezenţa, să le acceptăm ca făcând parte din noi, apoi să ne iertăm şi să ne eliberăm de ele, înlocuindu-le cu gânduri, cuvinte şi emoţii frumoase, armonioase, vindecătoare, cu stări de calm şi încredere. Pas cu pas.

Căci interiorul ne creează exteriorul. În lumea cea nouă vom constata o modelare din ce în ce mai rapidă a manifestărilor exterioare în conformitate cu frumuseţea, forma, culoarea şi intensitatea luminii gândurilor noastre. Se întâmplă din ce în ce mai rapid, cei pregătiţi o constată deja în nenumărate sincronicităţi, până când realitatea exterioară va ajunge să fie creată instant de realitatea interioară. De aceea este atât de important să învăţăm de pe acum să ne controlăm gândurile. Ştiu, multora le poate părea aceasta o utopie, dar chiar aşa este.

 

Schimbarea a început deja. Vârtejul transformărilor ne forţează pe toţi să ne întoarcem în interior ca să ne vindecăm sufletele, să ne înţelegem lecţiile acestei vieţi şi a tuturor celorlalte din trecut, să ne echilibrăm prin acceptare, iertare şi iubire, pentru a ajunge, astfel, să fim capabili să trăim într-o lume care se va crea din noi înşine, aşa cum suntem şi cum vom fi în interior cu adevărat, o lume ca o grădină magică, plină de frumuseţe şi iubire, libertate şi abundenţă, armonie şi fericire - Grădina lui Dumnezeu.

Bucuresti : 31.03.2015

***