luni, 9 martie 2015

Timpul nu va mai fi niciodată ceea ce a fost



Îmi amintesc acum zâmbind cum ceream demult, cândva, cu insistenţă şi chiar cu inconştienţă, căci pe atunci încă nu ştiam ce era, de fapt, dincolo de strigătul meu interior: „Opreşte timpul pentru mine”. (voi reda mai jos versurile de atunci, din 2009) Acum însă ştiu şi, mai mult decât atât, ştiu şi că rugămintea mi-a fost ascultată, iar dorinţa aproape împlinită.
Căci pentru mine timpul nu mai curge în acelaşi fel. Am depăşit graniţele vechi ale trecutului, am cunoscut mari schimbări, le-am primit în mine şi în jurul meu cu curaj şi încredere, am privit înainte cu hotărare, tenacitate şi răbdare şi mi-am deschis cale nouă, de lumină, drum frumos, liniştit, plin de iubire şi pace.

Prezentul îmi este acum mângâiere caldă şi blândă, iar viitorul este chiar înaintea ochilor mei, în inima mea, în braţele mele. Viitorul îmi este în fiecare pas pe care acum îl fac, în fiecare cuvânt pe care acum îl rostesc, în fiecare privire şi-n fiecare zâmbet al acestui prezent minunat. Când el mă îmbrăţişează, fiinţa mea întreagă este învăluită de întreaga lui fiinţă, iar lumea din jurul nostru se topeşte lin în energia aceea plăcută în care amândoi plutim. Cineva spunea ca „a iubi înseamnă să vrei să împarţi cu acel cineva VEŞNICIA!” Ei bine, veşnicia este a noastră. Chiar acum.

Da, timpul nu mai este ceea ce a fost.

Iubirea schimbă lumea. O eliberează de trecut, o transformă, o ajută să se redescopere, să se reinventeze. O renaşte într-o nouă lumină, într-un nou Prezent. Unul în care trecutul şi viitorul nu mai au sens. Un prezent etern în care putem să ne trăim iubirea în deplină armonie şi frumuseţe, cu muzică şi dans, cu tandreţe şi joacă, bucurându-ne să fim şi să cunoaştem tot ceea ce ne oferă imaginaţia şi curiozitatea noastră de nestăvilit de Copii ai Cerului, fără limitările acestui joc al Pământului a cărui regulă primordială a fost, până acum, una de necontestat: timpul.

Dar, începând chiar de Acum, pentru noi, timpul nu va mai fi niciodată ceea ce a fost.

Opreşte timpul pentru mine
Şi-nvaţă-mă să ştiu visa!
Arată-mi stelele spre care
În taină mă vei înălţa!
 
Opreşte timpul pentru mine
Şi-n nuanţele din curcubeu
Pictează-mi în culori iubirea
Ce-Ţi va şopti în locul meu!
 
Opreşte timpul pentru mine
Şi toarce-mi inima-n fuior
Să urc prin fire de Lumină,
În trupul Tău nemuritor!
 
Opreşte timpul pentru mine
Acum, când ştiu că pot avea
Eternitatea într-o Clipă,
Sub binecuvântarea Ta!
 (Bucureşti: 13.08.2009)


Bucuresti : 09.03.2015

***

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Interior, exterior.
Inspiratie, expiratie.
Impresie, expresie.
Ganduri, cuvinte.
Oglindire.
:)