duminică, 5 august 2012

De ce oare?




De ce oare nu pot să mai cred
Tot ce-mi spui cum credeam altădat’?
De ce oare cuvintele-mi par
Măşti sub care, de fapt, m-ai uitat?
De ce simt că departe-ai plecat,
Că în jurul meu iar e pustiu,
Că nimic din ce-a fost nu mai e,
, oricum, e deja prea târziu?

De ce oare mai cântă viori?
Dansul nostru frumos nu-i sfârşit?
De ce încă-mi mai spui “te iubesc”?
Să mai cred într-un zbor infinit?
Câte vise frumoase-am avut!
Le-am văzut împlinite cândva!
Acum ştiu că nicicând nu vor fi,
Le-am pierdut în trecut, undeva...

De ce oare azi simt c-am ajuns
La finalul poveştii cu noi
Şi-n coperţi prăfuite de timp
Încuia-vom dureri amândoi?
De ce oare din tot ce-am trăit,
Din iubirea ce-atât ne-a legat,
Au rămas doar tăceri şi-aşteptări
Pe un drum neştiut, necălcat?

Bucuresti : 02.07.2012

***

Autor: Liliana Pașcanu

Notă copyright: 

Blogul "Oglinzile Sufletului" este protejat de legea drepturilor de autor. Toate textele și poeziile publicate pe acest blog sunt creația autorului acestui blog, respectiv, Liliana Pașcanu, cu excepția celor care au altă specificație, la care este menționată în mod explicit sursa. 

Te rog să nu reproduci texte sau pasaje din conţinutul blogului fără acordul expres al autorului, indiferent de suportul fizic sau electronic, cu excepţia limitelor legale de citare pentru situaţii de promovare sau recenzii, cu menţionarea sursei. 

Îţi mulţumesc că recunoşti, apreciezi şi sprijini creativitatea şi unicitatea!

Îţi doresc lectură plăcută!

Cu drag,

Liliana Pașcanu



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Interior, exterior.
Inspiratie, expiratie.
Impresie, expresie.
Ganduri, cuvinte.
Oglindire.
:)