Iubeşte-mă!

Iubeşte-mă oricât de greu îţi pare,

Oricâte răni în inimă-ţi voi fi,

Oricâte lacrimi îţi vor stinge dorul,

Oricâte vise-n tine vor muri.

Iubeşte-mă cum n-ai iubit pe nimeni,

Oricât voi sângera în pieptul tău,

Oricât vei rătăci în întuneric,

Doar adunând, plângând, păreri de rău.

Iubeşte-mă oricâtă depărtare

Ar desena destinul între noi,

Oricât de-amară-ar fi singurătatea,

Oricât ne-ar chinui pe amândoi,

Iubeşte-mă cum nu te crezi în stare,

Cum lumea nu te lasă-a mă iubi,

Cum nici măcar eu nu-drăznesc a-ţi cere,

Arzând pe-un rug ce te va mistui.

Iubeşte-mă cât încă-ţi cer iubirea,

Iubeşte-mă cât încă poţi s-o dai,

Oricât de scurt îţi pare infinitul

Din anii tăi, ce încă îi mai ai,

Oricât de mult te-apasă disperarea

Şi-oricât de multe aripi ai pierdut,

Iubeşte-mă! Iar de nu poţi, mă iartă!

Căci te iubesc precum eu ţi-am cerut.

Bucuresti : 02.07.2012

***