Da, ştiu că nu-i nimeni de vină când uşa rămâne închisă,
Când nimeni la geam nu apare, când vântul îmi bate-a pustiu.
Da, ştiu că destinul mă scrie, că dragostea mea, cea promisă,
E visul frumos pentr-o clipă... c-a ta doar în vis pot să fiu...
Da, ştiu că nu-i nimeni de vină când tremură-n mine iubirea,
Iar soarele noaptea n-ajunge în caldela albă de lut.
Da, ştiu că oricât ar vrea Luna în ziuă să-i fie zidirea,
Ea nopţii, în veci, i-aparţine, doar nopţii îi este tribut.
Da, ştiu că sunt albă himeră, că sunt şi voi fi prea departe,
Că ochii tăi limpezi adesea îmi caută pasul târziu.
Aş vrea să sting Luna o clipă şi-o pagină albă de carte
Să-mi scrie povestea-n lumina solară în care să fiu.
Bucuresti: 05.03.2010
***
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Interior, exterior.
Inspiratie, expiratie.
Impresie, expresie.
Ganduri, cuvinte.
Oglindire.
:)