Azi plâng cu roua crinului din glastră,
Din albele-i petale o adun.
Pe mâna mea polenul i se scurge
Şi-l înţeleg că-l doare... şi i-o spun.
Azi plâng cu vântul rece care bate
În geamul ferecat şi adormit.
Doar mângâierea lui mă înconjoară,
Doar
în durerea
lui m-am regăsit.
Azi plâng cu albe scânteieri de stele
Şi-mi picură în suflet jalea lor.
Prin genele-mi albastre-ntunecate
Suspină ceru-ntreg... şi al meu dor.
Azi plâng. Atât. Dar Luna nu mă lasă.
Pe raze mă ridică pân’la ea.
Singurătatea ei mă vrea alături.
O-mbrăţişez. Şi eu mă simt aşa…
Bucuresti: 05.03.2010
***
Autor: Liliana Pașcanu
Notă copyright:
Blogul "Oglinzile Sufletului" este protejat
de legea drepturilor de autor. Toate textele și poeziile publicate pe acest
blog sunt creația autorului acestui blog, respectiv, Liliana Pașcanu, cu
excepția celor care au altă specificație, la care este menționată în mod
explicit sursa.
Te rog să nu reproduci texte sau pasaje din conţinutul
blogului fără acordul expres al autorului, indiferent de suportul fizic sau
electronic, cu excepţia limitelor legale de citare pentru situaţii de promovare
sau recenzii, cu menţionarea sursei.
Îţi mulţumesc că recunoşti, apreciezi şi sprijini
creativitatea şi unicitatea!
Îţi doresc lectură plăcută!
Cu drag,
Liliana Pașcanu

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Interior, exterior.
Inspiratie, expiratie.
Impresie, expresie.
Ganduri, cuvinte.
Oglindire.
:)