Noua energie

 

Pământul în curbura lui
Pulsează-albastru şi vibrează,
Prin conştiinţa colectivă
Încet se metamorfozează.

Se-nalţă prins în energia
Luminii ce îl înconjoară,
Evoluând pe drumul sacru
Promis în stele-odinioară.

Se reorganizează amplu,
Îşi strică vechile sisteme,
Îşi acordează armonia
La ritmul nou, simţit în vreme.

Îşi scutură uşor cojocul
De munţi şi ape-acoperit,
Materia adânc resimte
Expansiunea-n infinit.

Cu sufletul trezit din somnu-i
În care-a curs al său destin
Acum Pământul îşi ridică
Privirea-n sus, spre cer senin.

Îşi ştie calea spre înalturi,
Va şti spre ce dimensiuni
Urmează să-şi transforme trupul
Cum i se-arată-n viziuni.

O Clipă vrea să mai aştepte,
Să fie sigur ca-nţeles
Cum să ajungă-n Punctul Zero
Oricare suflet ce-a ales.

Se scutură de amăgire,
De gândul distorsionat,
Iluzia realităţii piere!
Vârtejul energiei-i minunat!

Nimic nu va fi ca-nainte!
Vom respira în nemurire,
Trăind în noua era prin
Compasiune şi Iubire.

Bucureşti : 15.04.2009

***