A mai plecat un sufleţel

A mai plecat un sufleţel

Spre infinitul cerului

Şi o lumânare se aprinde

În urma îngeraşului.

Nimic nu mai contează-acum,

Când totul iar s-a năruit.

S-a stins din nou speranţa ta,

Durerea iar te-a-nvăluit.

Şi obsedant revine iar

Acel “De ce?” fără răspuns.

Suspinul din adânc renaşte.

Din nou trecutul te-a ajuns.

Un geamăt eşti şi-n el pierdută,

Abandonată-n neputinţă.

Aproape inuman destinul:

O repetabilă sentinţă.

Ai fi putut să faci ceva?

Cu cine să negociezi

A vieţii tale fericire

‘Nainte să capitulezi?

Trăind din nou momentul “După…”

În detaşare-ncremenită,

Descoperi cum începi să fii

De suferinţă amorţită.

Bucureşti : 09.05.2009

***

Autor: Liliana Pașcanu

Notă copyright: 

Blogul "Oglinzile Sufletului" este protejat de legea drepturilor de autor. Toate textele și poeziile publicate pe acest blog sunt creația autorului acestui blog, respectiv, Liliana Pașcanu, cu excepția celor care au altă specificație, la care este menționată în mod explicit sursa. 

Te rog să nu reproduci texte sau pasaje din conţinutul blogului fără acordul expres al autorului, indiferent de suportul fizic sau electronic, cu excepţia limitelor legale de citare pentru situaţii de promovare sau recenzii, cu menţionarea sursei. 

Îţi mulţumesc că recunoşti, apreciezi şi sprijini creativitatea şi unicitatea!

Îţi doresc lectură plăcută!

Cu drag,

Liliana Pașcanu