Mi-am învăţat atât de bine rolul
Încât mă uit pe mine uneori.
Zâmbesc, deşi tot sufletul îmi plânge.
Aştept, deşi el îmi şopteşte: ...zbori!...
Am construit o aparenţă care
În sânge rădăcinile şi-a prins.
În carnavalul vieţii mele Masca
Îşi joacă rolul care m-a cuprins.
Ştiu replici mari, ce îţi trezesc pe faţă
Aplauze şi strigăte-n urale,
Dar mă trezesc că-n filmul vieţii mele
Doar alţii-mi joacă rolurile principale.
Bucuresti: 07.12.2009
***
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Interior, exterior.
Inspiratie, expiratie.
Impresie, expresie.
Ganduri, cuvinte.
Oglindire.
:)