Ninsoarea de lumină

Azi plouă încet, cuminte, dar printre picături

Lumina minunată din cer, prin apa vie,

Se scurge peste lume, luceşte în frunziş,

Şi mă încarcă iaraşi c-un val de energie!

Privesc atentă jocul, ninsoarea de lumină,

Şi calmul peste gânduri se-aşterne liniştit.

Tumultul zilei mele se pierde în văzduhul

Ce mă inundă-n lacrimi de cer îndrăgostit.

Emoţia mă umple de tainice vibraţii,

Tăcerea, ca o boare, din aer mă pătrunde,

Plutesc în spaţiul amplu cu gândul şi privirea,

Şi-ascult uimită timpul cum moare în secunde.

Mi-e bine şi mă bucur de pacea ce mi-e dată.

Mă las în voia Clipei... îi dau al meu cuvânt.

E privilegiul magic ce îl primesc smerită,

Moment de înălţare spre ceruri, cu avânt!

Bucureşti : 02.06.2009

***