marți, 31 iulie 2012

Ai fost întâi copilul care m-a iubit




Din clipa-n care-n inima mi-a spus
Că asta e iubire, n-am ştiut
Dacă să cred în ea sau doar în gândul
Ce mă certa atunci ca şi-n trecut.

Mi-era prea bine când simţeam ca tine:
Emoţia, fiorul... După care
Un freamăt viu mi-a potolit gândirea...
Euforia dulce-ameţitoare.

Când în cuvinte simple mi-ai deschis
Cărarea către inimă, s-ascult,
Iubirea ta îmi tălmăcea cuvântul
Înscris în ea, acolo, mai demult.

Căci tu ştiai! Ştiai ce îmi va spune!
Ştiai că nu oricum voi asculta!
Ştiai că vorba blândă şi cuminte
Mă va trezi din adormirea mea!

Ştiai că în adânc era copilul
Tăcut, ascuns, însingurat şi trist
Ştiai că, aparent, eu sunt adultul
Ce mă credeam salvată doar de Christ.

M-ai ajutat să-l scot iar la lumină
Când tu, întâi, copil ai devenit
În ochii mei ce nu ştiau să vadă
Nimic din cel ce, astfel, m-a iubit.

Bucuresti : 29.12.2009

***

Autor: Liliana Pașcanu

Notă copyright: 

Blogul "Oglinzile Sufletului" este protejat de legea drepturilor de autor. Toate textele și poeziile publicate pe acest blog sunt creația autorului acestui blog, respectiv, Liliana Pașcanu, cu excepția celor care au altă specificație, la care este menționată în mod explicit sursa. 

Te rog să nu reproduci texte sau pasaje din conţinutul blogului fără acordul expres al autorului, indiferent de suportul fizic sau electronic, cu excepţia limitelor legale de citare pentru situaţii de promovare sau recenzii, cu menţionarea sursei. 

Îţi mulţumesc că recunoşti, apreciezi şi sprijini creativitatea şi unicitatea!

Îţi doresc lectură plăcută!

Cu drag,

Liliana Pașcanu


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Interior, exterior.
Inspiratie, expiratie.
Impresie, expresie.
Ganduri, cuvinte.
Oglindire.
:)