Te-ntâmpin iar, Copile, cu uimire
Simţind iubirea-n care Tu te naşti -
O lume-ntreagă Te aşteaptă-n inimi
Să le-aminteşti că n-ai murit de Paşti.
Primesc şi eu, privindu-Te în iesle,
Smerenia pierdută în cuvânt.
Renasc şi eu acum, cu tine-odată!
Prezenţa Ta mă-nvie din mormânt!
De mii de ani Te răstignesc pe cruce,
Dar Tu mă ierţi
- acum la fel ca ieri.
Când neputinţa mi-a fost grea povară
Tu mi-ai trimis din ceruri mângâieri.
Şi ai oprit chiar timpul pentru mine
Ca să-mi reaminteşti că Tu exişti.
Din steaua ce-mi arată iar minunea
Culeg un zâmbet pentru ochii trişti.
Copile drag, Hristos fără de moarte,
Te întrupezi în raze de iubire!
Oare încape-n inimile noastre
Lumina Ta şi-atâta fericire?
Bucuresti: 07.12.2009
***
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Interior, exterior.
Inspiratie, expiratie.
Impresie, expresie.
Ganduri, cuvinte.
Oglindire.
:)