Resemnată

Aştept ca timpul să treacă de mine,

Şi noaptea să-mi stingă lumina,

Iar liniştea să nu-mi mai vorbească.

Pe scenă aştept să îmi cadă cortina.

N-am gânduri, nici glas, nici voinţă,

Trăiesc prin aceste finale cuvinte.

Din inerţie respir, dar n-ajunge

Să mă împingă pe drum înainte.

Sunt agăţată de viaţă de-un fir

Pe care n-am dreptul şi nu vreau să-l rup.

Grea mi-e povara şi nu ştiu ieşirea

Din lume să ies ca albina din stup.

În jur simt văzduhul şi-un vuiet absurd.

Îi simt cum încearcă să tragă de mine

La mal să mă scoată, salvându-mă iar.

Dar eu mă înec resemnată-n suspine.

Bucureşti : 28.05.2009

***

Autor: Liliana Pașcanu

Notă copyright: 

Blogul "Oglinzile Sufletului" este protejat de legea drepturilor de autor. Toate textele și poeziile publicate pe acest blog sunt creația autorului acestui blog, respectiv, Liliana Pașcanu, cu excepția celor care au altă specificație, la care este menționată în mod explicit sursa. 

Te rog să nu reproduci texte sau pasaje din conţinutul blogului fără acordul expres al autorului, indiferent de suportul fizic sau electronic, cu excepţia limitelor legale de citare pentru situaţii de promovare sau recenzii, cu menţionarea sursei. 

Îţi mulţumesc că recunoşti, apreciezi şi sprijini creativitatea şi unicitatea!

Îţi doresc lectură plăcută!

Cu drag,

Liliana Pașcanu