Poemul meu îşi deapănă povestea
Frumoaselor iubiri pe care noi
Nici nu-ndrăznim să le visăm în noapte
Când universul uită de-amândoi.
În versul meu mă simt ca o prinţesă
Într-un regat
- de lume neştiut,
În care nimeni nu mă mai conduce,
Şi nici supuşi vreodată n-am avut.
Aici, arar, mă vizitezi o clipă
Şi în zăpadă paşii tăi rămân.
Chiar dacă zorii îmi destramă visul,
Prin ei, însingurarea mi-o amân.
Şi, uneori, mi-e teamă că ninsoarea
Peste-amintirea ta se va lăsa
Când urmele iubite din poveste
Hotarul către mine-l vor uita.
Să nu te pierd din vise şi din versuri
O lege voi emite către cer:
În loc de fulgi, îngheţul să-mi trimită
Când clipa ne uneşte efemer.
Să devenim iubire-ncremenită
În amândoi, până vom face saltul
Spre primăvara-n care, fericiţi,
Ne vom topi... tot unul lângă altul.
Bucuresti : 22.12.2009
***
Autor: Liliana Pașcanu
Notă copyright:
Blogul "Oglinzile Sufletului" este protejat
de legea drepturilor de autor. Toate textele și poeziile publicate pe acest
blog sunt creația autorului acestui blog, respectiv, Liliana Pașcanu, cu
excepția celor care au altă specificație, la care este menționată în mod
explicit sursa.
Te rog să nu reproduci texte sau pasaje din conţinutul
blogului fără acordul expres al autorului, indiferent de suportul fizic sau
electronic, cu excepţia limitelor legale de citare pentru situaţii de promovare
sau recenzii, cu menţionarea sursei.
Îţi mulţumesc că recunoşti, apreciezi şi sprijini
creativitatea şi unicitatea!
Îţi doresc lectură plăcută!
Cu drag,
Liliana Pașcanu

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Interior, exterior.
Inspiratie, expiratie.
Impresie, expresie.
Ganduri, cuvinte.
Oglindire.
:)