miercuri, 25 iulie 2012

Dincolo de ziduri




Nu ştiu cum să încep povestea
Şi nu mai ştiu pe unde merg.
Îmi este-acum prea grea povara
Prin lumea-n care azi alerg.

Am obosit ducând cu mine
Îndatoriri din vremea când
Porneam cărarea după Cartea
Ce începea cu un Cuvânt.

Atunci mi-am acceptat destinul,
Iar timpul multe m-a-nvăţat.
Poate-am iertat acele clipe
Ce m-au durut, dar n-am uitat.

Iar din buchetul de iluzii
Cu care am pornit la drum
Doar lăcrămioarele fragile
Mi-au rezistat până acum.

Din picătura lor de rouă
Cu gust sărat sau amărui
Cetate mi-am zidit, iar poarta
N-am mai deschis-o nimănui.

Acum mă uit către fereastră
Şi vreau lumină să primesc,
Iar zidurile ferecate
Încep pe rând să le zdrobesc.

Bucuresti: 02.12.2009

***


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Interior, exterior.
Inspiratie, expiratie.
Impresie, expresie.
Ganduri, cuvinte.
Oglindire.
:)