Cuvinte din Lumină

Nu ştiu de ce şi cum s-a întâmplat,

Dar trec prin mine fluvii de cuvinte.

Vibrez în ritmul lor şi mă trezesc

Scriindu-mi-le-n inimă din minte.

Când gândul le absoarbe din neant,

Din seva nesfârşită de Lumină,

El nu mai are timp să le-nţeleagă

Căci inima le cheamă-n ea, senină.

Primesc aşa torente de emoţii

Şi, ca în transă, le trăiesc în mine

Şi mă cufund în vise şi-n trăirea

Ce m-au adus Acum, Aici, la Tine.

Spre veşnicia ce-o zăresc departe

Îmi fac aripi din inimă, să zbor.

Iubirea ce mi-am scris-o în cuvinte

Este Lumina mea şi-a tuturor.

Bucuresti : 07.12.2009

***