În ochii mei albaştri iar
Te chem să mă priveşti,
Să mă citeşti din nou, în lacrimi,
Şi să mă izbăveşti.
La ce-mi e de folos acum
Slăvita frumuseţe
Când zâmbetul mi-e îmbrăcat
În haine de tristeţe?
Ascultă-mi plânsul în cuvânt,
În dor mă sting rostită.
Acceptă-mă aşa cum sunt:
Tăcută şi cernită.
Sunt zile când pot înflori,
Spectacol de speranţă,
Dar mai apoi mă prăbuşesc
În ritm de alternanţă.
Nu ştiu, nu pot şi nici nu vreau
Să mă prefac că-s bine.
La ce mi-ar folosi să-ţi faci
Iluzii despre mine?
Mă doare inima. Ascult-o.
Mă doare visul ne’mplinit.
Mă doare timpul care trece.
Mă doare gândul nerostit.
De vei dori să-mi fii alături
Vei şti ce trebuie să faci:
Din ochii mei frumoşi, albaştri,
Tristeţea s-o dezbraci.
Şi dacă tu vei reuşi
Să-mi fii a mea salvare,
Iubindu-mă vei înţelege:
Şi când iubesc mă doare...
Bucureşti : 25.04.2009
***
Autor: Liliana Pașcanu
Notă copyright:
Blogul "Oglinzile Sufletului" este protejat
de legea drepturilor de autor. Toate textele și poeziile publicate pe acest
blog sunt creația autorului acestui blog, respectiv, Liliana Pașcanu, cu
excepția celor care au altă specificație, la care este menționată în mod
explicit sursa.
Te rog să nu reproduci texte sau pasaje din conţinutul
blogului fără acordul expres al autorului, indiferent de suportul fizic sau
electronic, cu excepţia limitelor legale de citare pentru situaţii de promovare
sau recenzii, cu menţionarea sursei.
Îţi mulţumesc că recunoşti, apreciezi şi sprijini creativitatea
şi unicitatea!
Îţi doresc lectură plăcută!
Cu drag,
Liliana Pașcanu

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Interior, exterior.
Inspiratie, expiratie.
Impresie, expresie.
Ganduri, cuvinte.
Oglindire.
:)