De unde ştiu că-s fericită?
Din starea de eliberare
De toate gândurile mele
Ce-mi provocau îngrijorare!
De unde ştiu că-s fericită?
Din scânteierea de lumină
Ce-mi mângâie prin gene ochii
Lăsând privirea mai senină.
De
unde ştiu că-s fericită?
Din
aerul ce mă-nconjoară
În care iz de mir adie
Făcând tristeţea să-mi dispară!
De unde ştiu că-s fericită?
Din melodia ce-mi răsună
Din cor de îngeri şi pe care
O fredonez de-o săptămână!
De unde ştiu că-s fericită?
Cuvintele îmi sunt dovada,
Iar glasul meu ce le rosteşte
Răsună azi pe toată strada!
Ei bine, da, sunt fericită!
Îmi spune inima cu foc.
Mă simt copil al nemuririi,
Iar viaţa asta-i doar un joc!
În sacul de experienţe
Am adunat şi râs, şi plâns,
Succese
mari - din mari eforturi,
Dar şi greşeli prea mari am strâns.
Acum
mă uit cu-nţelepciune
La
toate câte am
trăit
Şi ştiu că-n drum spre fericire
Cărarea mi-au bătătorit.
Iar fericirea mea de azi
Se naşte din nefericire!
E-un joc menit să ne întoarcă
Mai conştienţi în nemurire!
Bucuresti: 06.10.2009
***
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Interior, exterior.
Inspiratie, expiratie.
Impresie, expresie.
Ganduri, cuvinte.
Oglindire.
:)