Când genele-mi se pleacă gânditoare
Tăcerea ta-mi vorbeşte în tăcere.
În şoapta din cuvânt ne regăsim
Trecând prin nevăzute bariere.
În spaţiul fără formă, fără timp,
Primesc în taină gândul călător.
Aud chemarea ta: “Tu, eşti acolo?”
Dar pare-a fi un gând amăgitor.
În liniştea ce astfel îmi vorbeşte
Aud
pulsându-ţi inima uitată.
În ochi din nou mi-au apărut scântei,
Iar Clipa nu-mi mai pare complicată.
Te-ai scuturat de lanţurile vieţii,
Dar nu te-ai regăsit în veşnicie.
Căci din singurătatea înălţimii
Tăcerea ta mi-ai dedicat-o mie.
Acum din depărtare te percep
Vibrând în ornamente de tremolo.
Precum Luceafărul te stingi şi reapari.
De-aceea te întreb: “Tu, eşti acolo?”
Bucureşti : 09.05.2009
***
Autor: Liliana Pașcanu
Notă copyright:
Blogul "Oglinzile Sufletului" este protejat
de legea drepturilor de autor. Toate textele și poeziile publicate pe acest
blog sunt creația autorului acestui blog, respectiv, Liliana Pașcanu, cu
excepția celor care au altă specificație, la care este menționată în mod
explicit sursa.
Te rog să nu reproduci texte sau pasaje din conţinutul
blogului fără acordul expres al autorului, indiferent de suportul fizic sau
electronic, cu excepţia limitelor legale de citare pentru situaţii de promovare
sau recenzii, cu menţionarea sursei.
Îţi mulţumesc că recunoşti, apreciezi şi sprijini creativitatea
şi unicitatea!
Îţi doresc lectură plăcută!
Cu drag,
Liliana Pașcanu

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Interior, exterior.
Inspiratie, expiratie.
Impresie, expresie.
Ganduri, cuvinte.
Oglindire.
:)