Spuneam odată că mă simt o floare
Şi-n timp, în multe flori m-am întrupat:
În roşu mac, în crizantemă albă
În crinul înflorit pe înserat.
Din albe şi fragile lăcrămioare
Mi-am construit cetate pe pământ,
Iar galbenul mănunchi de sânziene
Mi-a devenit cunună-ntr-un cuvânt.
Dar dintre toate florile prin care
Mi-am împlinit destinul pregătit
De una singură uitam tot timpul,
Deşi în vise ea mi-a înflorit.
Acum am devenit a ei grădină
Şi-s soare, vânt şi apă pentru ea,
Ţărână-i sunt în care rădăcina
I se-adânceşte, să o simt a mea!
În visul de copil era albastră
Şi o vedeam
- salvare din infern.
Minunea ei e-n mine înflorită
Şi va rămâne-n inimă etern!
Iar tu îmi eşti parfum al florii mele
Pe care genţiană o numeam.
Acum, când te inspir, îi spun Iubire!
Şi este chiar aşa cum o visam!
Bucuresti : 30.12.2009
***
Autor: Liliana Pașcanu
Notă copyright:
Blogul "Oglinzile Sufletului" este protejat
de legea drepturilor de autor. Toate textele și poeziile publicate pe acest
blog sunt creația autorului acestui blog, respectiv, Liliana Pașcanu, cu
excepția celor care au altă specificație, la care este menționată în mod
explicit sursa.
Te rog să nu reproduci texte sau pasaje din conţinutul
blogului fără acordul expres al autorului, indiferent de suportul fizic sau
electronic, cu excepţia limitelor legale de citare pentru situaţii de promovare
sau recenzii, cu menţionarea sursei.
Îţi mulţumesc că recunoşti, apreciezi şi sprijini
creativitatea şi unicitatea!
Îţi doresc lectură plăcută!
Cu drag,
Liliana Pașcanu

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Interior, exterior.
Inspiratie, expiratie.
Impresie, expresie.
Ganduri, cuvinte.
Oglindire.
:)