Ce căutăm în lumea asta oare
Vremelnic răscolindu-ne în trup
Prin frământări, nemulţumiri şi lacrimi,
Uitându-ne pe noi, fiind doar grup?
Noi suntem mai presus de-a noastre trupuri!
Ne-am coborât în Raiul pământesc
Din Slava Lui să ne trăim Iubirea,
Căci sufletele noastre şi-o doresc.
Deşi-n ulcioare simple, de ţărână,
Suntem scântei pornite din Acel.
Ne-am întrupat aici pentru o clipă
Să ne-amintim că suntem precum El.
Iubirea Lui
e-n suflete păstrată.
Ne-o regăsim deplin doi câte doi!
Ea e izvor curat de apă vie
Ce curge liber, nesfârşit, din noi.
Ea şlefuieşte pietrele din râuri,
Îşi face loc prin stâncă-n adâncimi,
Se face oază în deşertul lumii
Sau ne deschide-aripi de heruvimi.
Eu gust din ea şi-o simt precum nectarul
Ce curăţă pelinul din pocal
Şi v-o ofer, apoi, din mine vouă
Precum parfumul Crinului Regal.
Bucuresti: 04.03.2010
***
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Interior, exterior.
Inspiratie, expiratie.
Impresie, expresie.
Ganduri, cuvinte.
Oglindire.
:)