De câte ori plângi

De câte ori te-aud c-ai plâns, că ochii tăi iar au fost trişti,

Prăpăstii largi se surpă-n mine şi-n peşteri prăbuşite cad.

Mă înconjoară negre valuri de-ngrijorări şi de suspine

Şi simt cum paşii mei mă poartă spre chinul focului din iad.

M-aş face aripă de vise, să zbor ca gândul către tine,

Prin degetele mele tandre să-ţi mângâi ochi înlăcrimaţi

Şi-apoi să-ţi las balsam pe gene, sărut al buzelor dorite,

În pieptul tău să-mi simţi căldura, să adormim îmbrăţişaţi.

Prin somnu-acela de iubire un val de linişte profundă

Să te înlănţuie din mine şi-n pacea mea să te trezeşti.

În ochii tăi, ce sunt oglinda privirii mele-ndrăgostite,

Să văd doar lacrimi fericite! Iubirii mele să-i zâmbeşti!

Bucureşti : 17.02.2010

***