Petiţie (pastişă
după “El Zorab”, de George Coşbuc) în favoarea dlui. V.G., poet publicat pe un
site literar căruia i-a fost diminuat nivelul de acces şi i-au fost limitate
drepturile de manifestare pe acel site)
La uşa voastră şi eu vin,
Un fir frumos şi alb de Crin,
Să cer iertarea pentru el -
Iubitul nostru
menestrel.
Hai, Paşă, zi: Amin!
Vrem să-l vedem iar fericit
Acum, când iar a înflorit,
Când în grădină, printre flori,
El e culoare-ntre
culori.
Şi-atât de mult iubit!
Dă-i, Paşă,’n faţă iar un loc
Şi nu vei regreta deloc,
Redă-i iar zâmbetul în glas,
Un frâu din nou pe-al lui Pegas!
Pe-acela cu noroc!
Primeşte-l, Paşă, înapoi!
Venim la tine amândoi
Şi te rugăm să-l laşi în zbor,
Să spargi şi lacăt şi zăvor,
Să vină către noi!
Tu, Paşă, poate n-ai habar
Ce dureros e în “cuibar”.
Am lacrimile toate-n gât
Şi-ţi cer din suflet
doar atât:
Să-l laşi să zboare iar!
Iar dacă vrei în schimb ceva
Tu spune, Paşă, căţi-om da!
Parfumul meu din Flori
de Crin
Ţi-l dau, Mărite, în suspin,
De ştiu că-l vei ierta!
Eu n-am etaje la castel
Cum n-are-acum nici
Viorel.
Eu n-am prea multe bogăţii,
Dar pe la el te rog să vii!
Hai, vino, pe la el!
Îţi va plăti cu-a lui comori:
Cuvinte dragi ce-ţi dau fiori,
Sfat înţelept şi părintesc,
Grădini frumoase ce-nfloresc
Minuni de flori!
Hai, Paşă, roagă-i pe experţi,
Zi-le frumos sau poţi să-i cerţi,
Să-i dea lui Viorel din nou
Iertarea lor şi-a ta, cadou!
Te rog
să-l
ierţi!
Bucuresti: 14.03.2010
***
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Interior, exterior.
Inspiratie, expiratie.
Impresie, expresie.
Ganduri, cuvinte.
Oglindire.
:)