Iubirea atotvindecătoare

Mă-ntreb acum, oare-am greşit

Făcând atâţia paşi spre tine?

Mă-ntreb, oare-n cuvântul meu

Am pus, cumva, prea mult din mine?

Eu sunt aşa? Chiar am trăit

Acele vise de iubire?

Sau m-am abandonat total

Unei secunde de-amăgire?

Atât a fost? Nu pot să cred

C-a fost doar simpla nebunie

A unui suflet ce-a crezut

Că, încă, să iubească ştie.

Oh, ştiu că n-a fost doar atât!

Căci inima încă-mi vorbeşte,

Iar dorul ei îl simt în ochi

Şi, încă, el mă răscoleşte.

Şi-aşa va fi de-acum, o ştiu:

O inimă îndrăgostită

De orice om în care eu

Mă voi vedea, iar, oglindită.

Chiar daca-ai fost scânteia tu

Să nu te temi de focul care

În mine, doar, a izbucnit,

Salvându-mă de resemnare.

Iubirea nu-i, precum îmi spui,

O dependenţă care doare,

Ci, dimpotrivă, pentru mine,

Este atotvindecătoare.

Bucureşti : 15.01.2010

***

Autor: Liliana Pașcanu

Notă copyright: 

Blogul "Oglinzile Sufletului" este protejat de legea drepturilor de autor. Toate textele și poeziile publicate pe acest blog sunt creația autorului acestui blog, respectiv, Liliana Pașcanu, cu excepția celor care au altă specificație, la care este menționată în mod explicit sursa. 

Te rog să nu reproduci texte sau pasaje din conţinutul blogului fără acordul expres al autorului, indiferent de suportul fizic sau electronic, cu excepţia limitelor legale de citare pentru situaţii de promovare sau recenzii, cu menţionarea sursei. 

Îţi mulţumesc că recunoşti, apreciezi şi sprijini creativitatea şi unicitatea!

Îţi doresc lectură plăcută!

Cu drag,

Liliana Pașcanu