E de ajuns să vreau?

E chiar de-ajuns numai să vreau, iubire?

Ar fi prea simplu dac-ar fi aşa,

Ar fi în lume numai fericire

Şi aş fi fost până acum a ta.

Oare nu ştii, nu simţi că vreau, iubire?

Mi-e inima vulcan de neoprit!

În suflet am deplină înflorire,

Iar trupul se visează cucerit!

Dar în castel sunt încă prizonieră…

Ce vina am? Că m-am îndrăgostit?

Că în povestea asta efemeră

Trăiesc un vis cu sufletul rănit?

În fiecare seară plâng pe pernă.

Doar ei îi spun cât doare… numai ei…

Singurătatea mea va fi eternă

Dacă vei dispărea din ochii mei.

Te simt cumplit de singur, ca şi mine,

Şi vreau să-ţi fiu aşa cum îţi doreşti.

Te rog să crezi, vreau numai lângă tine

Să mă trezesc în zori… să mă iubeşti…

Nu vreau să-ţi fiu o simplă amăgire,

Nu vreau să treacă viaţa peste noi,

Dar cum să fac? Sunt încă risipire

Pe un tărâm străin… fără noi doi…

Te vreau în viaţa mea, să-mi fii zidire,

Dar... nu am să te mint… nu pot acum…

Şi-s lacrimă în suflet, în privire,

Sunt numai rătăcire… vise… fum…

Te vreau alături cum n-am vrut vreodată,

Căci te iubesc cum nu aş fi crezut!

Şi vreau să-ţi fiu iubită-adevărată

Nu doar o floare într-un timp trecut.

Bucuresti: 27.03.2010

***

Autor: Liliana Pașcanu

Notă copyright: 

Blogul "Oglinzile Sufletului" este protejat de legea drepturilor de autor. Toate textele și poeziile publicate pe acest blog sunt creația autorului acestui blog, respectiv, Liliana Pașcanu, cu excepția celor care au altă specificație, la care este menționată în mod explicit sursa. 

Te rog să nu reproduci texte sau pasaje din conţinutul blogului fără acordul expres al autorului, indiferent de suportul fizic sau electronic, cu excepţia limitelor legale de citare pentru situaţii de promovare sau recenzii, cu menţionarea sursei. 

Îţi mulţumesc că recunoşti, apreciezi şi sprijini creativitatea şi unicitatea!

Îţi doresc lectură plăcută!

Cu drag,

Liliana Pașcanu