Oricât de departe

Oricât de departe ne sunt paşii azi, oricât de departe ne poartă,

Ne-apropie dorul din trupuri arzând în focuri aprinse de soartă,

Scântei de iubire din ochi se prefac în lacrimi ce-aproape ne cheamă

Şi-n plânsul acela suntem amândoi, uniţi în suspine şi-n teamă.

Oricât de departe ne zbatem legaţi de ziduri şi porţi ruginite,

De uşile-nchise cu lacăte mari, de drumuri blocate, zidite,

Ne suntem aproape în visul frumos ce sufletul nostru îl ştie,

În basmul c-un Prinţ şi c-o Floare de Crin ce-n inima noastră se scrie.

Oricât de departe-am fugi pe pământ şi-oriunde destinul ne-ar duce,

În noi se aude acelaşi refren ce-n taină alături ne-aduce,

De-aripile tale de suflet mă simt iubită cum nimeni nu este,

Iar dragostea mea te învăluie blând,  parfum prin tărâmuri celeste.

Bucuresti : 22.04.2012

***