Dacă iubind în gând
Am încercat iubirea s-o cunosc
Cu ce-am greşit?
Că am iubit tăcând?
Că-n gând măcar
am fost prea fericită
sau, dimpotrivă, prea tristă uneori?
Sunt pentru asta oare vinovată?
Că-n vis am încercat să te iubesc?
Că în pustiul nopţii câteodată
La tine-nfrigurată mă gândesc?
Cu ce greşesc?
Am îndrăznit să cred în fericire,
să cred că-n taină totuşi mă iubeşti,
Că vei veni, ca prinţul din poveşti,
Din leagănul de vise, adormită,
să mă răpeşti…
Şi-n flori de primăvară,
trezindu-mă uimită,
să te găsesc alături,
să simt că sunt iubită.
Dac-am
greşit visând acestea toate
Mă vei ierta.
Şi… cine ştie… poate…
nu vei uita
că, uneori, în clipe de tristeţe,
în ceasuri de singurătate,
pe tine te-am visat venind la mine,
pe mine m-am visat venind la tine.
Bucureşti : 23.07.1985
***
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Interior, exterior.
Inspiratie, expiratie.
Impresie, expresie.
Ganduri, cuvinte.
Oglindire.
:)