Se lasă noaptea peste văi.
Din ceruri se coboară.
Din vârf de stele ce-au uitat
Să moară.
Lumina rece se răsfrânge
Pe casă, peste gard, pe geam,
Când luna se-oglindeşte-n lacuri
De mărgean.
A mai trecut pustie-o noapte
Din viaţă. Numai rătăcire.
Fără speranţe, fără vise,
Fără iubire.
E searbădă de când odorul
A părăsit-o pe pământ,
De când pentru-al ei suflet n-are
Nici-un cuvânt.
Tristeţea de pe chip trimite
Spre ceruri gânduri... se ridic...
Dar nu găseşte mângâiere
În nimic.
Acum aşteaptă clipa-n care
Şi ea în cer se va-nălţa,
Când, după-atâta aşteptare,
Îl va vedea.
Din ceruri se coboară.
Din vârf de stele ce-au uitat
Să moară.
Lumina rece se răsfrânge
Pe casă, peste gard, pe geam,
Când luna se-oglindeşte-n lacuri
De mărgean.
A mai trecut pustie-o noapte
Din viaţă. Numai rătăcire.
Fără speranţe, fără vise,
Fără iubire.
E searbădă de când odorul
A părăsit-o pe pământ,
De când pentru-al ei suflet n-are
Nici-un cuvânt.
Tristeţea de pe chip trimite
Spre ceruri gânduri... se ridic...
Dar nu găseşte mângâiere
În nimic.
Acum aşteaptă clipa-n care
Şi ea în cer se va-nălţa,
Când, după-atâta aşteptare,
Îl va vedea.
Bucureşti : 07.04.2009
***
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Interior, exterior.
Inspiratie, expiratie.
Impresie, expresie.
Ganduri, cuvinte.
Oglindire.
:)