Prima zi

Când am deschis ochii

Am văzut soarele şi nu ştiam că e soare.

Şi nu ştiam dacă asta aş fi dorit

Să văd mai întâi.

Mi-au lăcrimat ochii când l-am văzut.

Eram prea obişnuită cu întunericul.

Sau poate că vroiam să-mi dau seama

Că trăiesc întradevăr.

 şi vroiam să plâng.

Acesta a fost primul lucru

pe care am învăţat să-l fac.

Apoi am deschis iar ochii

Şi am întâlnit o privire blândă

şi surâzătoare.

Aveam să aflu mai târziu că e mama.

I-am zâmbit. Şi astfel am învăţat

să mă bucur.

Acestea au fost primele lucruri

Pe care le-am aflat.

Pe care le-am învăţat.

Lacrima şi zâmbetul.

Şi, ca să nu le uit,

Le-am repetat mereu, mereu.

Poate-aş fi vrut uneori să uit de lacrimi.

Dar n-am putut!

Am fost prea strâns legată de ele.

Îmi aminteau de Prima zi.

Şi-am alungat gândul de-a încerca

să le mai uit.

Făceau parte din mine.

Se născuseră odată cu mine.

Şi mă ajutau să-mi amintesc că după ele

Urmează întotdeauna zâmbetul.

Astfel, le arăt lumii pe rând.

Să le cunoască, să mă cunoască.

Bucureşti : 15.07.1985

***

Autor: Liliana Pașcanu

Notă copyright: 

Blogul "Oglinzile Sufletului" este protejat de legea drepturilor de autor. Toate textele și poeziile publicate pe acest blog sunt creația autorului acestui blog, respectiv, Liliana Pașcanu, cu excepția celor care au altă specificație, la care este menționată în mod explicit sursa. 

Te rog să nu reproduci texte sau pasaje din conţinutul blogului fără acordul expres al autorului, indiferent de suportul fizic sau electronic, cu excepţia limitelor legale de citare pentru situaţii de promovare sau recenzii, cu menţionarea sursei. 

Îţi mulţumesc că recunoşti, apreciezi şi sprijini creativitatea şi unicitatea!

Îţi doresc lectură plăcută!

Cu drag,

Liliana Pașcanu