Cine ne coseste gazonul azi?

                                 

Ei, uite, ca, chiar daca stam la oras, tot ne putem bucura simturile (adica, doar, o parte din ele, vazul, mirosul, de exemplu, nu si auzul) cu unele din placerile rurale. 

Si ma refer aici la iarba cosita, la parfumul inconfundabil de fan proaspat cosit, dar si la frumusetea capitelor de fan adunat in arsita soarelui. 

Cand stateam in Gradina, era o mare placere sa ne bucuram de aceste mici aspecte ale satului, mai ales cand venea vremea cositului prin livezi. Doar livada noastra ramanea adesea necosita, ca era plina de floricele colorate, ca un covor tapitat, impresionant, si nu ne induram sa anulam cu coasa sau cu trimerul electric frumusetea aia, insa parfumul fanului cosit din jur plutea peste dealuri si se amplifica mai ales pe inserat, ori dimineata. 

Dar, iata ca si aici, la munte, avem o pajiste mare in fata ferestrei, un gazon imens, care necesita intretinere periodica, ceea ce se si intampla. 

Noi aveam de cosit doar gazonul din curte, periodic, cam din doua in doua saptamani, si ni se parea ca numai si numai asta faceam, atat de repede cresteau iarba si troscotul ala, de nici nu se cunostea pe unde am cosit si pe unde nu, dupa doar cateva zile. Nici nu mai pomenesc de bataturi in palme si disconfort, ci doar de efortul reluat mereu, si mereu, si mereu, de la capat, de la zero, ca si cum nimic n-am fi facut acolo inainte, niciodata. 

Deci, de fapt, asta vroiam sa va spun. Doamne, cat de bine este sa coseasca altcineva iarba! Doamne, cat de bine este! 

PS. Dincolo de gluma, chiar e o mare binecuvantare aceasta pajiste din fata cladirii noastre! Pe langa ca este foarte frumoasa, dupa ce este cosita si se regenereaza, ne confera un spatiu larg, liber, aerisit, fara cladiri, strazi sau altele. Este, pur si simplu, un spatiu liber, cu gazon curat, elegant si intretinut, din fericire, de catre primarie. 

09.07.2021

***

Autor: Liliana Pașcanu

Notă copyright: 

Blogul "Oglinzile Sufletului" este protejat de legea drepturilor de autor. Toate textele și poeziile publicate pe acest blog sunt creația autorului acestui blog, respectiv, Liliana Pașcanu, cu excepția celor care au altă specificație, la care este menționată în mod explicit sursa. 

Te rog să nu reproduci texte sau pasaje din conţinutul blogului fără acordul expres al autorului, indiferent de suportul fizic sau electronic, cu excepţia limitelor legale de citare pentru situaţii de promovare sau recenzii, cu menţionarea sursei. 

Îţi mulţumesc că recunoşti, apreciezi şi sprijini creativitatea şi unicitatea!

Îţi doresc lectură plăcută!

Cu drag,

Liliana Pașcanu