Te joci cu pofta de corcoduse?

 

Dupa cum ati putut constata, mai ales cititorii fideli ai blogului, in luna august m-am ocupat intens de traducerea si postarea textelor lui Steve De Lano Garcia. 

Dupa ce am descoperit aceste texte, am facut efectiv o pasiune pentru mesajele din ele, caci am simtit o forta fantastica, o prospetime si o revigorare extraordinara din energia lor si am profund ramas ancorata in ele. 

Atat de ancorata, incat am fost absorbita intr-un flux creativ propriu puternic si am fost inspirata sa compun si eu cateva poezii cu cateva idei extrase din acele texte. 

Si asa au iesit din focul creatiei cele sapte poezii, in plus peste a opta - de fapt prima, cea cu Magul ;-) , care a avut alta sursa de inspiratie si pe care ne-am dedicat-o noua, cu ocazia sarbatoririi noastre.  

Acum, dupa ce mi-a mai trecut focul inspirational :)))) m-am gandit sa mai revin la postarile mele obisnuite - nu, nu inchidd inca blogul, nu va panicati! :)))))  - si sa pun aici si ceva din pozele pe care le-am mai facut in perioada asta, caci, nah, de facut le-am facut, dar de postat nu le-am postat. Si ce sa fac cu ele, sa le arunc? :))))))

Asadar, m-am gandit sa va servesc cu cateva corcoduse. :)))

De fapt, ma scuzati, dar le-am si terminat. Nu mai am. :)))

Toate pozele de mai jos sunt facute in 19 august. 

Am cules mult doritele corcoduse din singurul pom in care am mai ajuns la crengile cu corcoduse neculese de altii. Pe aici sunt corcodusi cu duiumul, peste tot, insa, nu stiu cum s-a facut, dar in august, parca au navalit si turcii, dar si tatarii, impreuna, caci toti au cam fost devalidati de pretioasele mele fructe, pe care abia le asteptam sa se coaca. 

Ca niciodata, ca in nici un an din cei patru, de cand locuim la munte, cu greu am mai gasit un corcodus care sa nu fie ciugulit aproape in totalitate de turistii pofticiosi, care au venit in concedii sau excursii aici. Localnicii nici nu se uita la corcoduse, deci turistii au fost de vina! :))))

In fine, am gasit pana la urma un corcodus mai retras, plin cu fructe la refuz, inca neculese de nimeni, asa ca i-am spus lui Adrian ca eu nu plec de langa pomul ala pana nu culeg tot ce pot culege, ca sa-mi fac pofta de corcoduse la maxim. :))))

Si am cules destul de multe, dupa cum puteti vedea in poze, insa nu sunt nici 10% din cate au mai ramas pe crengile mai inalte, la care n-am mai ajuns. Caci, daca am fi ajuns.... ;-)))))

Mbuuuun... deci, le-am cules, am mancat in prima zi pana n-am mai putut, numai eu, caci Adrian nu-i pasionat de corcoduse :)))) , apoi le-am pus la frigider pe restul, gandindu-ma ce sa fac mai departe: ori sa le mananc asa, crude, proaspete, ori sa le fac compot.

Cum in frigider s-au pastrat impecabil, dupa cum am constatat in urmatoarele zile, am decis sa le mananc asa. Ceea ce am si facut, pana le-am terminat. Azi, adica. :)))))

Bineinteles, le-am alternat si cu alte fructe, mai ales cu pepeni, ca a fost si inca este vremea lor, dar, abia acum pot spune ca mi-am facut cu adevarat pofta de corcoduse asa cum mi-am dorit. 

Si abia acum pot sa le dau voie si turistilor sa mai manance si ei, daca mai vor. Oricum, incep scolile, s-au terminat concediile, deci s-a incheiat si valul de turisti. Deeeeci.... ?? ;-)))))

PS. In legatura cu muscatele de la geam - este primul an dupa vara lui 2021, de cand le-am primit de la Adrian de ziua mea, cand au inflorit atat de bogate, de frumoase, de impreesionante, incat toate lumea care trece prin fata blocului nostru isi rupe gatul tot privindu-le de jos in sus, ramanand cu capetele intoarse si cu ochii la ele, la fereastra noastra. :)))))

Gata. Atat am avut de transmis pentru astazi, Andreea, ai legatura! Si fa-te ca lucrezi! :))))

Pentru maine va pregatesc un alt subiect interesat, care este chiar actual, chiar de azi, as putea zice, dar am vrut mai intai sa va servesc cu corcoduse, asa ca am amanat macesele pentru maine. Upssss!!!! Am dezvaluit surpriza! :))))

04.09.2025