Este 50/50 - jumătate glumă, jumătate manifest.
Jumătate joc, jumătate declarație.
Jumătate zi, jumătate noapte. ;)
Dar este totul numai Adevăr.
Floarea de
Crin și Magul Grădinar
Autor: Liliana Pașcanu
1.
Sunt Crinul Alb. Sunt Floarea fermecată!
Și înfloresc din nesfârșite cupe.
Cresc în Grădina Raiului, de unde
nimeni vreodată nu mă va mai rupe.
Aici sunt numai eu. Unica Floare.
Parfumul meu adie până-n zori.
Deși, am înțeles că-n alte raiuri,
E-aglomerație cu fel de fel de flori.
2.
Eu nu-s o păpădie, bunăoară,
de pe un câmp cu mii de păpădii,
Nu-s o inflorescență insipidă,
un fir pe margini de cărări pustii.
Eu sunt un Crin, o floare parfumată,
crescută în grădini imperiale.
Am rochie albă, lungă, maiestuoasă,
cu crinoline fine din petale.
3.
Nu sunt un snop de vise ne-mplinite,
buchetul de speranțe fără sens.
Eu nu adun iluziile lumii
ca să le-mprăștii în văzduh, intens.
Nu-s schimbătoare ca o păpădie,
azi galbenă și vie, mâine fum.
Sunt nesfârșita înflorire albă,
mister ascuns în cupe cu parfum.
4.
Nu sunt nici macul roșu din câmpie,
Fragil, naiv, în vară rătăcit
prin spicele de grâu încă necoapte,
doar pentr-o zi-nroșit și înflorit.
Sunt alba diademă de lumină
țâșnind din bulbi - cu grijă protejați.
Și, prin puternica-mi esență, sunt eternă!
Ca veșnicia zeilor uitați.
5.
Nu sunt nici crizantema, nici bujorul.
Nici trandafir nu sunt, căci nu am spini.
Nu sunt o anonimă fără voce.
Eu sunt icoana la care te-nchini.
Nu mă ascund sub false aparențe,
nu înfloresc în taină și-n nămol,
n-am doar o replică discretă-ntrun scenariu,
eu am, mereu, doar principalul rol.
6.
Nu sunt pierdută-n mal de râpi abrupte,
nu am sălbăticia altor flori,
nu-mi las petalele să-mi fie rupte
de povârnișuri aspre și de nori.
Grădina mea e tainic ocrotită,
iar prospețimea mea stă-n rădăcini.
Tandrețea, dar și farmecul tulpinii,
irump cu măiestrie-n flori de crini.
7.
Nu-s nici mesteacăn alb, ca o mireasă.
Eu sunt Mireasa însăși, din povești.
Îmi port tiara scumpă, din petale,
și-un voal din energii dumnezeiești.
Nu sunt nici ghiocel, nici lăcrămioară,
cu capul în genunchi, mereu plecat.
Am fruntea-naltă, vise îndrăznețe
Și-i grandios parfumul emanat.
8.
Eu nu-mi plec ochii în amurg de soare.
Și nici corolele deloc nu mi le-nchid
în fața vântului târziu, de miază-noapte -
de frumusețe și parfum avid.
Căci în grădina mea, cea fermecată,
nu-i niciodată toamnă, nici măcar
atunci când vreau să-mi odihnesc lumina.
Dispar o clipă și-apoi reapar
9.
Cu-aceeași eleganță în petale,
cu-același zâmbet în potir de crini,
cu-aceeași legănare în tulpină,
cu-aceiași pași, tot adolescentini.
E o noblețe-n tot ce mă-nconjoară,
în aura ce-mi radiază-n zori,
e o alură fină, princiară,
în toate înmiresmatele-mi comori.
10.
Dar e-un secret profund în toate-acestea,
pe care-acum, aici, îl deconspir:
prin tot ce sunt, parfum și frumusețe,
pe el, Alesul, vreau să îl inspir.
Căci el mi-e și Grădina și Lumina
în care pot deplin să înfloresc.
Prin ocrotirea lui nemăsurată,
pot în petale azi să strălucesc.
11.
El nu-i doar Grădinarul din poveste,
de-o Floare fermecată-ndrăgostit,
El e misterul tandru care-animă
întregul Rai, din amândoi ivit.
El îmi creează-n fiecare noapte
noi galaxii de stele și minuni.
Și mi le protejează-apoi de bestii,
de zmei, balauri și de căpcăuni.
12.
El rupe zilnic orice buruiană
ce-apare-n preajma noastră-ntâmplător,
alungă de pe cer orice furtună
și risipește iute orice nor.
El simte imediat, din energie,
când se insinuează cineva
în spațiul nostru protejat și sacru.
Și ia măsuri pe loc, nu altcândva.
13.
El, Magul Grădinar, e responsabil
de-a lui Grădina și de Floarea lui.
El face totul cum scrie la carte
și nu dă explicații nimănui.
El e Oglinda din Altarul nostru
în care-și vede Crinul-Legământ
ca Muză, Inspirație, Iubire,
Icoană, Liniște și Acoperământ.
14.
Și, astfel, noi, așa, ca nimeni alții,
ne completăm în cel mai sacru mod:
prin reciprocitate împlinită,
prin ștergerea a tot ce-i incomod,
prin mângâiere, grijă și centrare,
prin timp, dorință și-un pic de efort,
prin implicare vie și atentă,
noi, reciproc, fiindu-ne confort.
15.
E-o simbioză între noi, desigur,
și o spun clar și fără echivoc:
chiar dacă-s Floare mândră, de Grădină,
pe Magul Grădinar eu mi-l invoc
când e de smuls din jur vreo buruiană,
când vântul bate prea vijelios,
când ploile nu-mi udă rădăcina
suficient, cât să-nfloresc frumos.
16.
Iar eu îl răsplătesc peste măsură
cu frumusețe albă și parfum,
cu grație de divă primadonă -
crescută în grădină, nu pe drum,
cu odihnire blândă în iatacul
regal și cu petale decorat,
cu dulcele nectar de Crin, pe care
doar pentru el, cu drag, l-am preparat.
17.
Se mai întâmplă, însă, o magie! :)
Știți... eu, doar ziua, sunt Floare de Crin.
Frumoasă, grațioasă, admirată,
c-un nemaipomenit parfum divin.
Dar mai apoi, el, Magul, Alesul din poveste,
cu-o vrajă măiestrită și o cheie,
la miezul nopții, tainic, mă transformă
în fermecata și iubita lui Femeie.
Notă copyright:
Blogul "Oglinzile Sufletului" este protejat de legea drepturilor de autor. Toate textele și poeziile publicate pe acest blog sunt creația autorului acestui blog, respectiv, Liliana Pașcanu, cu excepția celor care au altă specificație, la care este menționată în mod explicit sursa.
Te rog să nu reproduci texte sau pasaje din conţinutul blogului fără acordul expres al autorului, indiferent de suportul fizic sau electronic, cu excepţia limitelor legale de citare pentru situaţii de promovare sau recenzii, cu menţionarea sursei.
Îţi mulţumesc că recunoşti, apreciezi şi sprijini creativitatea şi unicitatea!
Îţi doresc lectura placuta!
Cu drag,
Liliana Pașcanu
28.08.2025
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Interior, exterior.
Inspiratie, expiratie.
Impresie, expresie.
Ganduri, cuvinte.
Oglindire.
:)