2.A trai in Integritate si a fi un Exemplu Personal

Ultima actualizare in 07.10.2024 texte si poze noi la final

Motto: "Nu poti salva pe nimeni. Poti fi alaturi de altii, sustinandu-i dintr-o stare de echilibru energetic si pace interioara. Poti sa le impartasesti din Cunoasterea ta, sa le impartasesti perspectiva ta asupra unor situatii, dar nu le poti inlatura tu durerea. Nu poti merge pe Calea lor, in locul lor. Nu le poti da raspunsurile potrivite pentru ei. Este necesar ca ei sa-si puna propriile intrebari, sa isi gaseasca propriile raspunsuri, sa-si traiasca propria nesiguranta, sa isi priveasca propriile incertitudini.Este necesar ca ei sa faca propriile greseli, sa isi simta propriile tristeti, sa-si invete propriile lectii. Daca vor cu adevarat sa fie in pace cu ei insisi, este necesar ca ei sa urmeze cu incredere Calea propriei vindecari, care li se dezvaluie pas cu pas. Li se dezvaluie lor, nu altora." Sursa: Jeff Foster

„Dacă eu vreau să trăiesc în integritate, nu pot avea mai multe fețe. Dacă eu vreau să trăiesc în integritate, omul care sunt în public trebuie să fie același cu omul care sunt în privat.

Întâlnesc deseori oameni care spun că vor să devină lideri spirituali, iar motivul pentru care vor acest lucru este acela că le place să vorbească altora despre Dumnezeu și despre spiritualitate, se simt în largul lor făcând asta, le place să li se dea atenție, le place ca alții să-i asculte și să-i urmeze.

Vreau să vă spun ceva: chestia asta cu vorbitul despre Dumnezeu și despre spiritualitate este partea ușoară a misiunii pe care o are un lider spiritual. Partea cea mai grea este să trăiești în aliniere cu Dumnezeu, să trăiești în aliniere cu ceea ce spui 24 de ore din 24, 7 zile pe săptămână. Numai atunci au o adevărată putere cuvintele tale, numai așa ești un lider spiritual adevărat.

E mult timp de când nu mai sunt impresionat de talentul unor oameni de a vorbi despre Dumnezeu și despre spiritualitate.

Orice om se pricepe la ceva, orice om are talentele lui, iar unii au talentul de a vorbi despre Dumnezeu și despre spiritualitate. Dar câți oameni au dublat acest talent cu integritatea, cu o viață trăită în aliniere cu Dumnezeul despre care vorbesc? Câți dintre cei care vorbesc foarte frumos despre Dumnezeu și despre spiritualitate își trăiesc spiritualitatea în viața de zi cu zi, funcționează în aliniere cu principiile pe care le enunță când vorbesc în fața unor oameni, în calitate de „lider spiritual”?

Nu toți cei care se doresc a fi lideri spirituali pot trăi în aliniere cu ceea ce propovăduiesc, nu toți sunt un exemplu viu care ilustrează ceea ce spun.” (Yannik McKie's) Traducerea Mihaela Dan

„Noi toți putem să evoluăm și să devenim lideri în anturajul/ comunitatea noastră, adică să avem un impact asupra vieții celor din jurul nostru. Întrebarea este: atunci când ajungem să devenim niște lideri (la un nivel mai mic sau mai mare), când ajungem să conducem niște oameni, să ghidăm spiritual niște oameni, este pentru noi o prioritate să creștem ca nivel de integritate sau nu?

Se spune că oamenii își arată caracterul când sunt la greu, dar eu cred că oamenii își arată caracterul și atunci când le e foarte bine, când sunt pe culmile succesului.

Poți descoperi ce fel de om ești cu adevărat atunci când ai tot ce credeai că-ți trebuie ca să fii fericit. Câtă atenție îi mai dai lui Dumnezeu atunci când simți că ai tot ceea ce ți-ai dorit, că nu mai ai ce să-i ceri? Cât mai comunici cu Dumnezeu după ce ai conturile pline de bani și afacerile tale cresc pe zi ce trece?

Testul care ne arată adevăratul nostru caracter este următorul:

Suntem capabili să conducem în integritate, să fim lideri integri?

Suntem capabili să funcționăm în integritate atunci când am ajuns la nivelul financiar pe care ni l-am dorit? Suntem capabili să funcționăm în integritate atunci când ne-am atins atins obiectivele și ne aflăm pe val?

Îl chemăm la fel de mult pe Dumnezeu în viața noastră atunci când suntem în vârf, ca atunci când suntem pe fundul prăpastiei?” (Yannik McKie's) Traducerea Mihaela Dan

„Oamenii nu ajung peste noapte să fie complet deconectați de la Dumnezeu; se întâmplă în timp, încetul cu încetul. De aceea este important să-ți observi în fiecare zi inima cu atenție și să verifici: „Simt astăzi aceeași iubire de Dumnezeu pe care am simțit-o ieri? Sunt azi la fel de dornic de a-l avea în viața mea pe Dumnezeu pe cât am fost ieri? Sunt astăzi la fel de dornic să urmez ghidarea divină pe cât am fost ieri?

Puterea, banii, popularitatea, faima nu anulează nesiguranțele noastre. Unii oameni încearcă să se elibereze de durerea pe care au experimentat-o, alții încearcă să își recupereze stima de sine, alții încearcă să depășească umilințele la care au fost supuși în trecut, să le dovedească celor din jur că au valoare, că au reușit să obțină succesul într-un domeniu sau altul. Cei mai mulți dintre aceștia nu sunt conștienți că au traume nevindecate care îi conduc, care îi determină să facă alegerile pe care le fac, care îi împing să vâneze succesul cu orice preț. De aceea ei nu ascultă ghidarea divină, ci încearcă să obțină mai mult decât au nevoie, vor să aibă și ceea ce nu era menit să fie al lor, ca să compenseze ceva ce le-a lipsit în copilărie.

Iată o întrebare esențială: câte dintre ambițiile/ țelurile/ obiectivele voastre își au rădăcinile în traumele nevindecate din interiorul vostru?” (Yannik McKie's) Traducerea Mihaela Dan

„Dacă tu ai nevoie să fii un lider ca să te simți bine, dacă ai nevoie să fii cel care iese în evidență, cel care este considerat cel mai cunoscător/ evoluat/ spiritual din grup, ca să te simți bine, atunci nu ești pregătit să fii un lider.

Dacă tu îți iei energia din faptul că ești liderul grupului, dacă egoul tău se simte bine ca urmare a faptului că ceilalți te consideră mai evoluat/ spiritual decât ei și te ascultă, dacă aceste lucruri te fac să simți că ești valoros, atunci nu ești pregătit să fii un lider.

Nu poți fii un lider dacă ai nevoie de oameni care au nevoie de tine.

Dacă eu am nevoie să vă am în jurul meu, să mă ascultați, să mă considerați mai evoluat/ spiritual decât voi, atunci eu nu sunt un lider, ci vă manipulez, vă folosesc pentru a mă umfla în pene, pentru a-mi satisface egoul și atunci leadership-ul meu nu este unul pur, integru. Ceea ce fac eu este să mă folosesc de voi ca să-mi realizez ambiția de a fi un lider.

De aceea Dumnezeu îi ține pe adevărații lideri ascunși în „peșteri” o perioadă mai lungă, pentru ca aceștia să aibă timp să se maturizeze înainte de a ieși în lume, pentru a-și vindeca acel copil rănit din interior care vrea să fie neapărat lider, care vrea să se simtă superior altora. Pentru că Dumnezeu nu vrea ca voi să vă faceți de râs prin imaturitatea voastră, nu vrea să fie nevoit să vă facă să pierdeți totul, ca să conștientizați că nu ați fost niciodată lideri adevărați, ci v-ați lăsat conduși de egoul vostru spiritual. În astfel de situații în care Dumnezeu vă face să pierdeți totul, intenția sa nu este aceea de a vă distruge, ci este aceea de a vă face să înțelegeți ce înseamnă să fii un lider adevărat, ce înseamnă să-ți urmezi Menirea, nu să urmezi ambițiile egoului, izvorâte din traumele tale nevindecate.” (Yannik McKie's) Traducerea Mihaela Dan

„Lăsați-l pe Dumnezeu să se ocupe de copilul rănit care este interiorul vostru, ca să puteți deveni liderul care sunteți meniți să fiți!

Voi aveți undeva în viitorul vostru poziția de lider, aveți undeva în viitorul vostru satisfacția/ bucuria/ abundența pe care o presupune împlinirea Menirii personale, dar înainte de a vă grăbi către acea Versiune a voastră care este liderul, este de dorit să vă opriți și să vă ocupați de copilul rănit din interiorul vostru, fiindcă altfel veți fi nevoiți ca atunci când veți ajunge în postura de lider, să vă întoarceți mult înapoi, ca să vă ocupați de acel copil rănit care se manifestă dezechilibrat și vă afectează deciziile. Nu puteți fi un adevărat lider atât cât nu v-ați ocupat de copilul rănit din interiorul vostru.

A funcționa în integritate înseamnă, printre altele, a vă monitoriza zi de zi relația cu Dumnezeu și a vă asigura că nu vă îndepărtați de El, că nu ieșiți din alinierea cu Dumnezeu. Dacă nu faceți acest lucru vă veți îndepărta puțin de Dumnezeu astăzi, apoi vă veți mai îndepărta puțin mâine și tot așa, până când vă veți rupe complet de El, fără măcar să vă dați seama.

A funcționa în integritate înseamnă, printre altele, să vă ocupați înainte de toate de copilul rănit de interiorul vostru, înainte de a avea pretenția să deveniți lideri, să fiți ghizi/ mentori pentru alții.

A funcționa în integritate înseamnă, printre altele, să-ți recunoști greșelile. Poți să-ți dai seama cât de matur este un om după cât de repede este dispus să-și recunoască greșelile. Poți să-ți dai seama cât de matur este un om după cât este de dispus să-și ceară scuze atunci când greșește. Doar un om care și-a disciplinat egoul este dispus să-și ceară scuze la modul sincer atunci când a greșit.” (Yannik McKie's) Traducerea Mihaela Dan

„Noi putem accesa o extraordinară stare de libertate/ fericire atunci când eliberăm nevoia de a fi validați de alții, nevoia ca ceilalți să fie de acord cu ceea ce credem/ facem noi.

Atât de mulți oameni își trăiesc viața raportându-se la ideea „Ce-o să creadă X/ familia/ prietenii/ cunoscuții/ lumea despre mine?”... Atât de mulți oameni își iau deciziile având grijă să nu-i nemulțumească/ irite/ șocheze pe alții...

Eu nu sunt dispusă să-mi fac alegerile în funcție de ce cred despre mine oameni care nu s-au trezit spiritual, nu sunt dispusă să-mi bazez „stabilitatea” emoțională/ energetică pe validarea obținută din partea unor persoane care funcționează în 3D.

Este necesar să dăm drumul nevoii de a obține validare/ aprobare din exterior.

Pe mine mă interesează să fiu aliniată cu Divinitatea, să urmez ghidarea divină, nu am nevoie de aprobarea unor oameni care trăiesc în 3D.

Ceilalți oameni nu mă cunosc cu adevărat, nu știu cine sunt eu cu adevărat, deci inevitabil, nu vor înțelege toate alegerile mele.

Eu nu am nicio problemă cu faptul că ceilalți nu sunt de acord cu unele lucruri pe care le fac, că nu înțeleg unele lucruri pe care le fac; pe mine mă interesează să fiu aliniată cu Esența mea și cu ghidarea divină, nu cu adevărurile altor oameni.” (Jen McCarty) Traducerea Mihaela Dan

„Persoana care sunt eu se schimbă permanent – și asta nu pentru că mă prefac, ci pentru ca sunt întotdeauna deschis la schimbare și evoluție.” (Yung Pueblo) Traducerea Mihaela Dan

„Este necesar ca liderii spirituali să funcționeze în integritate.

Cum știi că un om funcționează în integritate, cum te convingi de acest lucru, dacă nu petreci timp în preajma lui, ca să-l vezi cum se manifestă în diverse situații, ca să-l vezi că face alegeri din spațiul integrității când e vorba de lucruri minore, în viața de zi cu zi?

Dacă un om nu se comportă cu integritate în chestiuni minore, poți să știi că nu se manifestă cu integritate în chestiuni majore.

Un om este un adevărat lider spiritual atunci când leadership-ul lui este în aliniere cu Dumnezeu și de asemenea, când acesta știe să facă alegerea cea mai potrivită, în funcție de context, nu funcționează după niște rețete rigide, pe care le aplică de fiecare dată într-un anumit tip de situații, indiferent de nuanțele situației concrete din acel moment.” (Yannik McKie's) Traducerea Mihaela Dan

„Alegerile noastre au consecințe; unele dintre ele ne afectează semnificativ tot restul vieții și afectează chiar și viața urmașilor noștri.

Este important ca voi, cei care trăiți în aliniere cu Dumnezeu, să fiți tot timpul conștienți că alegerile voastre îi afectează și pe cei din jur, că aveți o sferă de influență și că Dumnezeu v-a dat o putere mai mare atunci când ați intrat pe calea care înseamnă împlinirea Menirii voastre.

Nivelul vostru de integritate determină nivelul la care vă împliniți Menirea.

Unii dintre noi au experimentat traume majore în cursul vieții și faptul că nu și-au vindecat aceste traume i-a împiedicat să-și urmeze și să-și împlinească Menirea.

Unii dintre noi nu au trăit în integritate în tinerețe și asta le afectează viața în prezent.

Unii dintre noi avem părinți care nu au trăit în integritate și asta ne afectează viața. În cazul meu, lipsa de integritate a părinților mei i-a costat viața, iar asta a avut efecte asupra mea.

Este esențial să faceți o prioritate din a funcționa în integritate, fiindcă altfel lipsa voastră de integritate va afecta viața voastră, viața copiilor voștri și poate și viața copiilor copiilor voștri.

Un drum de un kilometru începe cu primul pas. Fiecare pas pe care-l faci în față te îndepărtează mai mult de punctul din care ai plecat.

Nu ajungi la un kilometru „distanță” de Dumnezeu peste noapte. Nu ajungi la faliment azi din cauza unei singure decizii proaste pe care ai luat-o ieri. Nu ajungi la divorț azi după o singură dispută care a avut loc ieri.

Nu… ajungi la acel kilometru distanță încetul cu încetul, pas cu pas, pe nesimțite.

Viața noastră este un cumul de astfel de pași pe care îi facem la modul inconștient, care ne duc pe un drum pe care nu suntem conștienți că mergem, care ne aduc într-un punct în care nu voiam să ajungem. Nu suntem conștienți cât de important este fiecare pas de acest gen, ni se pare că „nu e mare lucru” un pas, ni se pare că „e ceva minor” al doilea pas și tot așa. Nu suntem conștienți că unii pași pe care-i facem ne pot costa scump și o să-i plătim tot restul vieții noastre.

De aceea este important să funcționezi în integritate, să verifici permanent dacă ești în aliniere cu Dumnezeu cu fiecare pas pe care-l faci. Fiecare pas contează.” (Yannik McKie's) Traducerea Mihaela Dan

„Este important să funcționezi în integritate, să verifici integritatea fiecărui pas pe care-l faci. Dar nu poți verifica acest lucru pentru fiecare pas pe care-l faci dacă nu ai un țel în viață, dacă nu știi încotro mergi, dacă nu știi care îți este Menirea.

Cum poți să-ți dai seama cât de departe ești de locul în care vrei să ajungi, dacă nu știi unde vrei să ajungi?

Cum poți atinge o țintă pe care nu o ai?

Cum poți atinge succesul, dacă tu nu știi ce înseamnă cu adevărat „succesul” pentru tine?

Comunică zilnic cu Dumnezeu. Citește despre spiritualitate zilnic.

Și nu vorbesc aici despre ceva forțat, ceva ce faci în silă, doar fiindcă ți s-a spus că „așa trebuie”; eu vorbesc despre a face asta cu consecvență, pentru că asta simți în inima ta că vrei să faci, pentru că ești dedicat creșterii tale spirituale și vrei să faci tot ce depinde de tine ca să aprofundezi conexiunea ta personală cu Dumnezeu. Pentru că știi că asta te va ajuta să-ți dezvolți caracterul/ integritatea/ Darurile.

Nu ajungi departe pe această Cale peste noapte, nu ajungi departe pe această Cale întâmplător/ dintr-un noroc, ci ajungi departe pentru că ai făcut o prioritate din asta, pentru că ai fost dedicat și perseverent.

Dacă lași să treacă o zi sau chiar o săptămână fără să comunici cu Dumnezeu o să zici că nu e mare lucru, că poți oricând să reiei comunicarea cu El.

„Nu e mare lucru”; e doar un pas pe care l-ai făcut în lături. Și apoi va mai fi un pas. „Nu e mare lucru” un pas. Și apoi va mai fi un pas. „Nu e mare lucru” un pas. Și tot așa.

Tu ai pretenția ca niște oameni să te urmeze, ai pretenția să-i conduci/ ghidezi în calitate de lider spiritual, dar nu ești capabil să urmezi în propria viață ghidarea lui Dumnezeu? Du-te undeva în spate și stai acolo pe un scaun, nu mai veni cu pretenția să urci pe scenă și să le spui altora cum să-și trăiască viața! Tu funcționezi din spațiul egoului, vrei să fii în centrul atenției, vrei puterea pe care ți-o dă faptul că ești un lider într-un grup/ o comunitate!” (Yannik McKie's) Traducerea Mihaela Dan

„Dacă tu nu simți dorința sinceră de a oferi altora, de a împărtăși cu alții ceea ce ai și ceea ce știi, tu nu funcționezi în aliniere cu Dumnezeu.

Orice om care funcționează în aliniere cu Dumnezeu este extrem de generos. De ce? Pentru că el este recunoscător pentru cât de bun a fost Dumnezeu cu el, pentru câte i-a dat Dumnezeu și vrea să să ofere și altora din ceea ce are/ știe.

Integritatea este să știi când să te oprești.

Nu este vorba despre a face niște lucruri doar pentru că poți să le faci, este vorba despre a face niște lucruri pentru că ai permisiunea lui Dumnezeu să le faci, pentru că Dumnezeu te ghidează să le faci.

Tu poți face multe lucruri, dar asta nu înseamnă că toate acele lucruri sunt aliniate cu Dumnezeu. Tu poți avea multă putere, dar asta nu înseamnă să o folosești făcând lucruri care nu sunt în aliniere cu Dumnezeu, nu înseamnă să abuzezi de puterea pe care o ai, să te lași condus de orgoliu, de aroganță, de ambiții egoiste, de lăcomie.

Toți cei care trăiesc în aliniere cu Dumnezeu sunt chemați să devină lideri, adică să aibă o influență benefică asupra celor din jurul lor. Poți fi un lider în familia ta, poți fi un lider acolo unde lucrezi, poți fi un lider în comunitatea ta, poți fi un lider în orice gen de grup, indiferent cât de mic sau de mare este acesta.

Trăim vremuri fără precent, în care tentațiile la care sunt expuși oamenii sunt mai mari decât oricând. Un adevărat lider este un om care nu se lasă amăgit de aceste tentații, care nu-și face alegerile în conformitate cu ce crede societatea/ cultura că „e bine”/ trebuie”, cu ce spune societatea/ cultura că înseamnă „să ai succes”; el își face alegerile în aliniere cu Dumnezeu, el își face alegerile în integritate, în aliniere cu propria Menire.

Noi toți ne confruntăm uneori cu situații în care ne este greu să luăm decizia corectă, din acest punct de vedere, noi toți dăm greș uneori.” (Yannik McKie's) Traducerea Mihaela Dan

„Lumea crede că oamenii trec prin cele mai mari provocări când sunt la greu, că atunci când trecem prin momente de mare încercare ne este testată credința în Dumnezeu, dar eu cred că în egală măsură ne sunt testate credința în Dumnezeu și caracterul atunci când suntem pe culmile succesului.

Tu îți arăți adevărata față și adevăratul caracter atunci când ești plin de bani, când ai succes, când ai putere. Atunci putem vedea dacă ești dispus să faci în continuare alegeri aliniate cu Dumnezeu, dacă funcționezi în continuare în integritate, dacă nu cedezi tentațiilor, dacă nu devii arogant, dacă nu abuzezi de puterea pe care o ai.

Tentațiile cele mai mari sunt atunci când ești pe val, nu atunci când ești sub val. Atunci când ești sub val poate că ții aproape de Dumnezeu pentru că n-ai încotro, pentru că simți că nu-l mai ai decât pe Dumnezeu, că nu te mai poate ajuta nimeni altcineva; atunci când ești pe val poate ai impresia că ai tot ce-ți dorești, poți face tot ce-ți dorești și poți cumpăra cu bani tot ce vrei. Acesta este testul: vei ține aproape de Dumnezeu și atunci când ai impresia că nu mai ai nevoie de Dumnezeu? Vei asculta de Dumnezeu și atunci când ai impresia că ai puterea să faci singur (fără ajutorul lui Dumnezeu) orice dorești?” (Yannik McKie's) Traducerea Mihaela Dan

„După credința în Dumnezeu, integritatea contează cel mai mult în viață.

Nu vă mai plângeți că aveți puțin; aveți suficient! Este un test. Dacă Dumnezeu vede că gestionați cu integritate „puținul” pe care-l aveți o să vă dea mai mult. Dacă va vedea că în continuare gestionați cu integritate ceea ce aveți, o să vă dea și mai mult. Dumnezeu vă pregătește pentru a vă putea da mai mult.

Încetați să mai spuneți „Nu-mi dau seama cum s-a întâmplat!” atunci când sunteți în culpă!

Știți foarte bine cum s-a întâmplat – fie ați plănuit să se întâmple, fie ați permis niște lucruri pe care nu ar fi trebuit să le permiteți, fie ați făcut niște lucruri pe care le-ați considerat „minore”, dar pe care nu ar fi trebuit să le faceți și așa, pas cu pas, ați ajuns să faceți lucruri grave.

Ați știut la fiecare pas că nu e în regulă ceea ce faceți, dar v-ați spus că „nu e mare lucru”, că „nu contează”, că „nu înseamnă nimic”, etc. Și așa, pas cu pas, ați ajuns în situația respectivă, pe care nu mai știți cum s-o gestionați și care vă dă viața peste cap.

Nu ajungi la dependența de alcool sau de droguri de la un singur pahar sau de la o singură doză; ajungi pas cu pas. Și la fiecare pas îți spui că „nu e mare lucru”/ „nu contează”.

Prefer oamenii care își asumă ceea ce fac și spun clar: „Da, știu că e nu e bine ce fac, dar asta vreau să fac!”. Nu-mi veni mie cu minciuni, nu-mi spune că nu știi cum ai ajuns aici, că „pur și simplu s-a întâmplat!”! Știi cum s-a întâmplat, știi fiecare pas pe care l-ai făcut în acea direcție!

Fiți atenți la fiecare pas pe care îl faceți, verificați dacă este făcut în integritate, fiindcă altfel veți ajunge acolo unde nu vă doriți!

Luați-vă timp ca să vă gândiți la consecințele pe care le va avea acea alegere/ acel pas asupra familiei voastre, fiindcă unele decizii pot să vă facă să vă pierdeți familia. Merită?

Dacă sunteți lideri, este crucial să verificați fiecare pas pe care-l faceți, din acest punct de vedere, pentru că veți fi supuși unor tentații din ce în ce mai mari, pe măsură ce crește grupul/ comunitatea pe care o păstoriți.

Cu cât aveți mai mulți bani, cu atât este necesar să fiți mai ponderați.

Cu cât aveți mai multă putere/ mai mult succes, cu atât e necesar să fiți mai modești.

Cu cât vă folosește mai mult Dumnezeu pentru a servi Bine comun, cu atât este necesar să fiți mai smeriți.

Poți să știi că-ți lipsește integritatea când ești singura persoană de care îți pasă.

Poți să știi că-ți lipsește integritatea când știi că ceea ce faci nu e corect, dar nu-ți pasă, atât timp cât tu te simți bine.

Unii dintre voi știți că faceți chiar acum lucruri care nu sunt în regulă, care nu sunt în alinire cu Dumnezeu.

Luați cuvintele mele ca pe un mesaj din partea lui Dumnezeu: nu mai faceți niciun pas în acea direcție!” (Yannik McKie's) Traducerea Mihaela Dan

„Ați făcut vreodată alegerea corectă și lucrurile au mers prost?

Ați făcut vreodată alegerea corectă și ați avut de pierdut?

Vi s-a întâmplat vreodată să spuneți unui prieten adevărul și el să se supere și să rupă prietenia cu voi?

Vi s-a întâmplat vreodată să iertați un om care v-a rănit, să-i permiteți să revină în viața voastră și acesta să vă rănească din nou?

Vi s-a întâmplat vreodată să vă împărtășiți la modul onest, cu bună credință, părerea despre un anumit lucru, ca să ajutați un om să aibă o imagine mai clară asupra a ceea ce face, iar persoana respectivă să vă reproșeze că o judecați?

Vi s-a întâmplat vreodată să oferiți o slujbă unui om care știați că nu este calificat pentru acea poziție, dar ați vrut să-i oferiți o șansă, să-l ajutați, iar acel om v-a răspuns prin a lucra la modul neglijent, în bătaie de joc, producând pagubă?

Vi s-a întâmplat să cunoașteți un om care muncea echilibrat, care mânca sănătos, nu fuma, nu bea, făcea sport, care-și lua timp pentru a avea grijă de el, care era un om bun și totuși, s-a îmbolnăvit de o maladie gravă și a murit?

Cred că voi toți știți cum este să faci bine și totuși, lucrurile să iasă foarte rău pentru tine.

Și hai s-o spunem pe-aia dreaptă: când facem bine și totuși, lucrurile ajung să iasă foarte rău pentru noi, simțim că Dumnezeu a făcut greșeală în cazul nostru, că nu e drept ce ni se întâmplă. Nu o spunem cu voce tare, dar adânc în interiorul nostru asta simțim. Și uneori în astfel de situații ajungem să fim atât de furioși, încât îi cerem socoteală lui Dumnezeu.” (Yannik McKie's) Traducerea Mihaela Dan

„Dacă ești un lider adevărat nu-ți este frică să funcționezi în integritate, indiferent de consecințe.

Atunci când ești un om cu adevărat integru tu ai curajul să spui lucrurilor pe nume, când vezi că în preajma ta se întâmplă lucruri lipsite de integritate. Și chiar este nevoie de curaj, pentru că oamenii lipsiți de integritate te vor ataca, vor încercă să te reducă la tăcere atunci când tu spui adevărul așa cum îl vezi. Oamenilor nu le place să le spui adevăruri care nu le convin. Unii oameni nu suportă să le spui adevărul în față și vor reacționa la modul agresiv dacă faci asta.

Și ca să fie clar: eu nu vorbesc despre a te erija în judecătorul de serviciu, în a-ți da cu părerea despre toți și toate, în a o face pe polițistul spiritual; mă refer la situații în care, spre exemplu, oameni care îți sunt apropiați fac lucruri complet lipsite de integritate. În astfel de situații este necesar să vorbești cu acești oameni, să le spui că ceea ce fac nu este în regulă și că vor exista consecințe care pot fi dintre cele mai dure.

Mă refer la situații în care în prezența ta se întâmplă lucruri complet lipsite de integritate, care îi afectează pe alții și pe care cei prezenți se prefac că nu le văd și nu spun nimic, fiindcă ar avea de pierdut/suferit dacă ar spune ceva.

Un lider adevărat are puterea să ia deciziile corecte indiferent că ele plac sau nu celorlalți. Numai „liderii” slabi încearcă să ia decizii care să nu-i supere pe cei pe care îi conduc.

Un lider adevărat ia decizile corecte indiferent ce cred/ spun/ fac cei din familie, cei din anturajul/ comunitatea sa. Un lider adevărat nu face compromisuri, funcționează în integritate, chiar dacă asta înseamnă ca familia sa se îndepărteze de el, ca unii dintre cei care l-au urmat să se îndepărteze de el.

Un lider adevărat nu va ieși din aliniere cu Dumnezeu și nu se va îndepărta de ceea ce este Menirea sa, indiferent că cei din jur îl vor părăsi.

Un lider adevărat are puterea să ia deciziile grele, care vor ajuta comunitatea, chiar dacă oamenii nu vor înțelege decât după mult timp că acele decizii le-au fost benefice. (Yannik McKie's)

„Liderii” slabi vor să li se dea atenție, să iasă în evidență, sunt vocali, simt nevoia să le arate tuturor ce importanți/ cunoscători/ evoluați sunt ei, pentru că așa se simt validați.

Adevărații lideri nu caută să obțină atenție și nu sunt îngrijorați dacă faptul că spun adevărul le creează dușmani. Ei nu sunt interesați să fie cât mai populari, nu sunt interesați de numărul de urmăritori, nu sunt interesați de numărul de like-uri pe care le primesc; tot ce-i interesează este să funcționeze în integritate. Și dacă faptul că spun adevărul creează resentimente/ ură în rândul celor care nu suportă să audă adevărul, asta nu-i oprește să spună adevărul, așa cum îl văd.

Adevărații lideri nu se tem de atacuri, nu se tem de persecuții, nu se tem de amenințări. Ei știu că aceste atacuri/ persecuții reprezintă un test și nu-și compromit integritatea pentru nimic și pentru nimeni.

Trăiește în integritate, chiar dacă asta te costă!” (Yannik McKie's) Traducerea Mihaela Dan

„Uneori faptul că funcționezi în integritate va face ca oamenii să nu te placă, să te respingă, să te marginalizeze; o să ți se arate la modul clar că nu ești dorit acolo unde se adună ei, că nu ești binevenit în rândul lor.

Dacă pentru a fi acceptat de niște oameni trebuie să-mi compromit integritatea, mulțumesc, dar nu mă interesează; prefer să stau în solitudine.

Oamenii care îți cer să te prefaci, să nu-ți rostești adevărul, ca să fii primit alături de ei, sunt oameni cu care nu este spre binele tău să te însoțești.

Dacă tu îmi ceri să-mi cobor standardele ca să mă accepți în preajma ta, te rog, uită numărul meu! La revedere!

Dacă vrei să funcționezi în integritate este necesar să ai stimă de sine și încredere în sine, să nu ai nevoie de validarea altora ca să simți că ai valoare.

Nu-ți compromite integritatea pentru a putea fi prieten cu un om care nu te acceptă așa cum ești cu adevărat, nu-ți pierde integritatea pentru a te integra!

Dacă pentru a fi cu tine trebuie să renunț la cine sunt cu adevărat, atunci prefer să te pierd pe tine, decât să mă pierd pe mine!

Unii oameni au atât de puțin respect față de sine, au o stimă de sine atât de redusă, încât sunt dispuși să se prefacă a fi altcineva decât sunt, numai ca să aibă parte de atenția/ acceptarea/ validarea/ „iubirea” cuiva.

Dacă tu trebuie să te prefaci, pentru ca acel om să te accepte/ iubească, atunci poți să știi că nu te iubește cu adevărat, nu te iubește pentru cine ești tu cu adevărat. (Yannik McKie's)

“Fii AUTENTIC. Fii INTEGRU.

Atâta timp cât știi cine ești și cum ești, părerea celorlalți nu contează pentru că ea vine din autenticitatea ta.

A fi autentic înseamnă a te descoperi, a întrupa darurile interioare și a le exprima într-un mod frumos, armonios, generos și care să servească unui bine suprem.

Ești o fiinţă divină, fă orice efort necesar să te cunoști pe tine însuți. Caută până în adâncurile sufletului tău să știi ce îți place sau ce nu îți place, să afli cine ești sau cum ești cu adevărat în cele mai mici/multe detalii.

Drumul către tine însuți trece invariabil prin interior, trece prin fața acestei oglinzi în fața căreia te oprești și să te privești.

Dacă te recunoști, înseamnă că te afli pe drumul cel bun care ești tu, cel autentic.

Atunci când te cunoști pe tine însuți vei înțelege mai bine: de ce ești, unde ești și cum ai ajuns aici și vei putea să îți definești mai bine scopurile în viață și modul în care să le împlinești.

A fi autentic înseamnă să îți asumi rolul de autor al propriei tale povești de viață, să îți asumi libertatea de a-ți lua viața în propriile mîini. Înseamnă să îți aparții în chip propriu atât ție cât și divinului din interior.

Autenticitatea este despre a-ți spune adevărul cu iubire, fără a învinovăți, fără a judeca și fără a vrea să obții un anumit rezultat. Fără a aștepta vreo validare sau atenție din exterior,

ci, a crea acea conexiune și echilibru între minte-inima în a nu lăsa orgoliul, mândria și răutatea să domine.

Numai când ești tu însuți ai acces la toate resursele de forță interioare, de inspirație și energie necesare pentru a face față situațiilor dificile sau nefericite din viaţă.

Nu îți consuma energia să fii altcineva, să îți pui măști și paravane, până la urmă nu contează ce crede sau parerea celuilalt, tu ești cu tine la bine și la greu. Cine te place sau te iubeste...te iubește pentru ceea ce și cum ești.

Nu-ți mai suprima propria identitate, acționează în acord cu intuiția, gândurile și principiile tale. Rezonanța și vibrația își spun cuvântul, atragem ceea ce emanăm sau transmitem.

Fii tu însuți în realizarea visurilor, idealurilor, nu-i lăsa să îți taie aripile și să te tragă în jos. Până la urmă dacă sunt greșeli sau eșecuri, sunt lecțiile tale din care ai de învățat pe viitor.

Interiorul va reflecta întotdeauna exteriorul.

Manifestă-te așa cum dorește sufletul tău care este valoarea aici pe pământ și care este singurul cu care zburăm acolo sus. Este cel care te îndruma spre drumul sau lecțiile tale, el este cel autentic și adevărat. El este în legătură cu divinul și cu toate darurile necesare ție. Mintea este doar instrumentul sau calculatorul de care să ne folosim cu îndrumarea sufletului...ascultă-ți intuiția.

Prin autenticitatea ta menține aprinsă acea scânteie divină a sufletului și vei aprinde alte luminițe.

Trăieste, zâmbește, iubește, dăruiește și simte-te liber în autenticitatea ta!!!” Sursa: Elena Elenica

„Cei mai mulți oameni simt că viața lor s-a schimbat mult în ultimii ani; mulți oameni simt că sunt scuturați puternic, iar unii simt că viața lor este complet dată peste cap.

La ora actuală nu prea sunt oameni pe planetă care să spună că nu s-a schimbat nimic semnificativ în viața lor în ultimii 3 ani; dimpotrivă, sunt multe persoane care simt că au pierdut controlul asupra vieții lor.

Ceea ce se întâmplă, de fapt, este că se schimbă cel care deține controlul asupra vieții lor – egoul lor pierde controlul, iar cel care preia conducerea este un aspect al lor mai înalt vibrațional. Desigur, egoul va reacționa, va opune rezistență, pentru că este speriat că-și pierde puterea.

Atunci când acești oameni capitulează și acceptă să se lase ghidați de un aspect al lor mai înalt vibrațional dispare și tendința lor de a ține totul sub control, pentru că ei trec la un mod de a trăi/funcționa care înseamnă să urmărești semnele, să-ți urmezi rezonanța în fiecare moment Acum, să curgi cu fluxul, fără să mai forțezi nimic. Când trăiești/ funcționezi în acest mod, tu preiei informații de la corpul tău fizic, de la sufletul tău și alegi ce faci în fiecare Acum, în baza acestor indicii.” (Franco DeNicola) Traducerea Mihaela Dan

“Dacă un om nu împărtășește niciodată cu tine ceea ce simte/ gândește, fiind complet sincer, fiind dispus să se arate vulnerabil în fața ta, așa cum faci și tu, dacă nu se poate conecta cu tine la acest nivel, e firesc că după câteva luni în care tot aștepți să se deschidă, la un moment dat o să renunți, fiindcă nu vezi nicio schimbare.

Asta înseamnă că ai făcut ceva „greșit”? Nu, înseamnă că ai creat un spațiu în care acel om să se simtă în siguranță să se deschidă în fața ta, ai încercat în repetate rânduri să te conectezi cu el la un nivel profund și ai constatat că nu este posibil. Dacă acel om nu este capabil de așa ceva înseamnă că nu vă potriviți, nu e omul potrivit pentru tine, e simplu.

Tu vrei o conexiune profundă a sufletelor, pasiune, acea scânteie magică în relația voastră; nu e nimic în neregulă cu faptul că îți dorești așa ceva.

Nu pui opreliști oamenilor dacă ei vor să discute despre anumite lucruri, nu stabilești limite în sensul „asta putem discuta, asta nu putem discuta”; acesta este un mod de a funcționa de vibrație joasă.

Nu vă mai înconjurați cu oameni care funcționează într-un asemenea mod limitat și care vă impun și vouă (la modul inconștient) tot felul de limite. Voi sunteți mult mai mult decât atât, voi puteți mult mai mult decât atât.

Dacă cineva nu poate ieși din limitele unei cutii și și-ar dori să intri și tu în acea cutie, ca să poată relaționa cu tine, acel om nu este pregătit pentru tine. Acel om nu poate face față ființei care ești tu, nu poate face față unei relații cu tine. Și dacă tu preferi să pășești tot timpul „ca pe coji de ouă” ca să nu deranjezi acel om, ca să poți să-l păstrezi în viața ta, înseamnă că și tu cobori vibrațional. Nu mai face asta! Nu mai umbla „în vârful picioarelor”, ca să nu-i deranjezi pe alții. Fii autentic! Fii cine ești cu adevărat!!!” (Phil Good) Traducerea: Mihaela Dan

„Nevoia imperioasa a fiecaruia este de a fi aprobat si recunoscut. Mentalitatea generala are la baza ideea ca, pina cind nu suntem recunoscuti, suntem niste anonimi si nu valoram nimic. Nu munca noastra este importanta, ci recunoasterea ei. Aceasta inseamna a pune caruta inaintea boilor.

Munca noastra ar trebui sa fie o bucurie in sine.

Trebuie sa lucrezi nu pentru a fi recunoscut, ci pentru ca iti place sa fii creativ. Iti place munca doar de dragul muncii. Trebuie sa muncesti numai daca iti place.

Nu cere si nu astepta nici o apreciere. Daca ea vine, nu ii da o importanta prea mare. Daca nu vine, nu te gindi la ea. Implinirea ta trebuie sa se gaseasca in insasi munca ta.”

„Un lucru fundamental, si in acelasi timp foarte dificil, este acela de a nu imparti viata in actiuni frumoase si actiuni prostesti, de a nu crea nici o diviziune. Toate sunt parti ale aceluiasi intreg.

Trebuie numai sa aveti putin simt al umorului. Iar pentru mine simtul umorului este esential pentru ca persoana sa reprezinte un tot unitar. Ce este rau in aceste maruntisuri, in aceste lucruri prostesti? De ce nu puteti sa rideti, de ce nu puteti sa va bucurati de ele? Tot timpul judecati ce este bun si ce este rau. Tot timpul sunteti asezati pe scaunul unui judecator, iar acest fapt va face sa fiti seriosi.

Florile sunt frumoase, insa ce sa spunem despre spini? Si ei fac parte din existenta florilor. Florile nu ar putea exista fara ei; spinii le protejeaza. Ei au o anumita functie, un anumit rol, o anumita insemnatate. Daca insa imparti mereu, atunci florile sunt frumoase iar spinii devin uriti. Aceeasi seva hraneste insa tulpina, floarea si spinii. In viata copacului nu se produce nici o impartire, nu are loc nici un rationament. Floarea nu este favorizata, spinul nu este doar tolerat; amindoi sunt in intregime acceptati. Si acesta ar trebui sa fie si modul nostru de a vedea lucrurile in propria noastra viata.

Exista unele lucruri, lucruri marunte, care, daca le judecati, par stupide, prostesti. Insa acest lucru se intimpla datorita rationamentului vostru; in realitate ele indeplinesc, la rindul lor, un rol esential.”

” Fiecare greseala este o ocazie de a invata. Totul este sa nu comiti aceeasi greseala in mod repetat – ar fi o prostie. Insa comite cit mai multe greseli noi de care esti in stare; nu trebuie sa-ti fie teama, caci acesta este singurul mod in care natura iti permite sa inveti.” Miha Ela

„Eu am ajuns să mă „îndrăgostesc” de mine însumi, să mă iubesc cu adevărat pe mine însumi. Și cred că asta se întâmplă cu mulți dintre noi – începem să ne acceptăm pe noi înșine așa cum suntem, să ne iubim pe noi înșine, să ne exprimăm la modul autentic, să fim noi înșine, fără să ne mai intereseze să obținem aprobare/ validare din partea altora.

Pentru mine asta este Călătoria spirituală: să fiu eu însumi și să mă deschid către cei din jur, în timp ce încă mai trec uneori prin procese care înseamnă curățarea/ eliberarea unor vechi credințe/ tipare/ traume, în timp ce fac schimbări ce mă duc mai aproape de cine sunt eu cu adevărat.

Eu lucrez în fiecare zi la a fi cea mai Bună Versiune a mea și să trăiesc din spațiul aprecierii și recunoștinței pentru cine sunt azi. Îmi savurez Călătoria, indiferent ce îmi aduce ea și simt un foc în inima mea, trăiesc cu pasiune; îmi iubesc viața; o spun cu toată sinceritatea. Nu am foarte multe, dar îmi iubesc viața și-mi place foarte mult să fiu în corpul meu fizic, îmi place foarte mult să fiu eu.

Și mărturisesc că acum câțiva ani n-aș fi putut spune același lucru.” (Jeff Walsh) Traducerea Mihaela Dan

„Eu mă gândesc la tot întunericul pe care l-am văzut în viața mea, la durerea prin care am trecut, la durerea pe care am provocat-o altora în trecut și am convingerea că prin faptul că am făcut o prioritate din a deveni cea mai Bună Versiune a mea am un impact pozitiv asupra celorlați. Sunt convins că atunci când fac din evoluția mea o prioritate ajut, într-un fel, și colectivul, astfel încât măcar un om nu va ajunge atât de jos, ca nivel de vibrație, pe cât am ajuns eu în trecut.

În inima mea am deplina convingere că pe măsură ce eu evoluez mai mult, pe măsură ce eu îmi vindec mai multe traume, voi avea un impact pozitiv mai puternic asupra altor oameni și îi voi ajuta să nu mai sufere atât de mult. De aceea am făcut o prioritate din a fi fericit, din a mă manifesta la modul autentic și din a-mi permite să-mi trăiesc viața din plin, indiferent ce cred/spun cei din jur.

Toată viața mea am trait exact invers; îmi păsa atât de mult de ceea ce cred/ spun alții despre mine, de cum arăt, de validarea obținută din exterior, încât le-am făcut tot timpul pe plac celorlalți. Și îmi amintesc întunericul din viața mea, îmi amintesc cum arăta viața mea în acea vreme.” (Jeff Walsh) Traducerea Mihaela Dan

„Sunt în siguranță. Îmi iubesc viața. Îmi permit să fiu în momentul prezent, chiar aici, chiar acum. Am tot ce-mi trebuie. Sunt deschis la idei noi. Sunt aici, aici în corpul meu, și totul este bine. Sunt conștient de gândurile, sentimentele și corpul meu în momentul prezent. Sunt conectat la pământ. Am încredere în mine. Sunt deschis la noi moduri de gândire. Îmbrățișez schimbarea. Mă iubesc pe mine. Am renunțat la trecutul meu. Eu sunt. Mă simt adânc înrădăcinat. Sunt conectat la corpul meu. Mă simt în siguranță și în siguranță. Ca un copac sau o stea, am dreptul să fiu aici. Îmi susțin valorile, adevărul și dreptatea. Am ceea ce am nevoie. Sunt stabil și stau pe propriile mele picioare. Îmi hrănesc corpul cu mâncare sănătoasă, apă curată, mișcare, relaxare și conexiune cu natura. Sunt deschis la posibilități. Sunt recunoscător pentru toate provocările care m-au ajutat să cresc și să mă transform. Am încredere în bunătatea vieții. Fac alegeri sănătoase și bune pentru mine. Am încredere în mine. Iubesc viața.” (Michael Thompson) Traducerea Mihaela Dan

„Îmi îmbrățișez sexualitatea și senzualitatea. Mă simt bine cu corpul meu. Renunț la gândurile repetitive. Sunt în contact cu sentimentele mele. Sunt conectat la miezul meu. Am grijă de nevoile mele emoționale. Sunt deschis să-mi împărtășesc sentimentele. Sentimentele mele sunt limbajul sufletului meu. Mă îngrijesc. Îmi folosesc creativitatea în scopuri mai înalte. Sunt bun și plin de compasiune. Îmi iubesc și mă bucur de corpul meu. Am limite sănătoase. Sunt deschis să experimentez momentul prezent prin simțurile mele. Sunt pasionat. Simt plăcere și abundență cu fiecare respirație. Îmi hrănesc corpul cu mâncare sănătoasă și apă curată. Știu cum să am grijă de nevoile mele. Îmi prețuiesc și îmi respect corpul. Sunt deschis la atingere și apropiere. Îmi permit să experimentez plăcerea. Sexualitatea mea este sacră. Emoțiile sunt limbajul sufletului meu. Am mare grijă de corpul meu fizic. Sunt împăcat.” (Michael Thompson) Traducerea Mihaela Dan

„Corpul meu este puternic și sănătos. Sunt deschis la jucăușie și blândețe sufletului meu. Sunt deschis la spirit. Îmi asum responsabilitatea pentru gândurile și sentimentele mele. Simt că totul este o lecție în călătoria mea spirituală. Îmi creez propria viață. Mă simt conectat la o viață mai bună. Doar fiind, sunt valoros. Mă iubesc profund și complet și mă accept. Aleg iubirea, lumina și vindecarea. Am curajul să fiu eu însumi. Puterea mea stă în blândețea sufletului meu. Mă iubesc și mă accept. Mă apăr singur. Sunt puternic și curajos. Sunt demn de iubire, bunătate și respect. Aleg ce e mai bun pentru mine. Mă exprim cu încredere. Sunt mândru de realizările mele. Mă onorez. Aleg relații sănătoase. Sunt autentic. Îmi regizez propria viață. Îmi apreciez punctele forte. Îmi simt puterea. Sunt liber să aleg în orice situație. Caut oportunități de creștere personală și spirituală. Sunt împăcat cu mine însumi.” (Michael Thompson) Traducerea Mihaela Dan

„Îmi permit să-mi simt inima tandră. Mă predau și renunț la frică. Mă deschid către dragostea de sine profundă. Mă simt îmbrățișat de dragostea Universului. Mă deschid către relații sănătoase și cultivate. Pacea este un mod al vieții mele. Mă iert pe mine și pe alții. Sunt recunoscător pentru tot ce am. Simt că totul este interconectat. Sunt iubitor și compasional cu mine și cu ceilalți. Mă accept pe mine și pe ceilalți așa cum suntem. Mă simt conectat cu o viață mai bună. Sunt deschis la dragoste. Toată dragostea sălășluiește în inima mea. Mă iubesc profund și complet și mă accept. Îmi hrănesc copilul din mine. Sunt dorit și iubit. Trăiesc în echilibru, în stare de grație și recunoștință. Iubesc frumusețea naturii și a lumii animalelor. Mă iert. Sunt deschis la iubire și bunătate. Sunt recunoscător pentru toate provocările care m-au ajutat să mă transform și să mă deschid spre iubire. Sunt conectat cu alte ființe umane. Simt un sentiment de unitate cu natura și animalele. Accept lucrurile așa cum sunt. Sunt liniștit.” (Michael Thompson) Traducerea Mihaela Dan

„Mă exprim clar și sănătos. Spun adevărul meu. Mă simt în siguranță să mă exprim. Gândesc înainte să vorbesc. Sunt conectat la părți mai adânci din mine, la sufletul meu. Trăiesc în adevăr. Îmi exprim spiritul în mine. Ascult cu urechea inimii. Îmi ascult intuiţia. Pot spune "nu" când am nevoie. Sunt liniștit, liniștit și senin. Mă iubesc pe mine și îmi exprim dragostea față de ceilalți. Sunt deschis, clar și cinstit în comunicarea mea. Am dreptul să spun adevărul meu. Îmi comunic sentimentele cu ușurință. Mă exprim creativ prin vorbire, scriere sau artă. Am o voință puternică care mă lasă să-mi rezolv provocările. Îmi hrănesc spiritul prin creativitate. Trăiesc o viață autentică. Am integritate. Îmi place să împărtășesc experiențele și înțelepciunea mea. Știu când e timpul să ascult. Îmi exprim recunoștința față de viață. Îmi ascult corpul și sentimentele ca să știu care este adevărul meu. Am mare grijă de corpul meu fizic. Sunt împăcat.” (Michael Thompson) Traducerea Mihaela Dan

„Viața mea se mișcă cu grație. Îmi folosesc intuiția cu înțelepciune. Văd conexiuni și adevărul profund. Am un sentiment profund de a ști tot ce trebuie să știu. Tot ce am nevoie este în mine. Locuiesc în starea de prezență. Sunt o ființă eternă, veșnică, conectată la înțelepciunea Universului. Văd provocări în viața mea cu mare claritate. Învăț din provocările din viața mea, sunt lecții spirituale. Mă deschid înțelepciunii bătrânilor. Mă iubesc și mă accept. Mă deschid către perspective și claritate. Pot să-mi creez viața conștient. Sunt în contact cu îndrumarea mea interioară. Îmi ascult cea mai profundă înțelepciune. Caut să înțeleg și să învăț din experiențele mele de viață. Sunt înțelept, intuitiv și conectat cu ghidul meu interior. Îmi hrănesc spiritul. Ascult înțelepciunea bătrânilor. Am încredere în intuiția mea. Iert trecutul și învăț ce a fost acolo pentru mine să învăț. Mă iert. Mă iubesc și mă accept. Știu că totul este bine în lumea mea. Sunt conectat cu înțelepciunea universului. Sunt deschis la inspirație și fericire. Viața mea se mișcă fără efort. Sunt împăcat. Eu sunt sursa adevărului și a iubirii mele.” (Michael Thompson) Traducerea Mihaela Dan

„Mă simt conectat cu alte ființe, cu cerul și pământul, cu tot Universul. Știu și înțeleg. Sunt una cu Divinul. Sunt cu picioarele pe pământ și legat de ceruri. Înțeleg adevărul și conexiunea mai profund. Trăiesc, pace, iubire și bucurie. Onorez divinul din mine și din alții. Experimentez totul ca grație. Înţeleg adevărul profund al suferinţei. Sunt împăcat. Eu sunt. Fac parte din Divin. Onorez Divinul din mine. Caut să înțeleg și să învăț din experiențele mele de viață. Îmi prețuiesc spiritul. Caut experiențe care să-mi hrănească spiritul. Ascult înțelepciunea universului. Am încredere în intuiția mea. Sunt deschis să renunț la atașamentele mele. Trăiesc momentul prezent. Sunt recunoscător pentru toată bunătatea din viața mea. Mă iubesc și mă accept. Știu că totul este bine în lumea mea. Sunt conectat cu înțelepciunea universului. Sunt deschis la înțelepciunea divină. Viața mea se mișcă cu grație. Sunt împăcat.” (Michael Thompson) Traducerea Mihaela Dan

„Vreau să vă vorbesc astăzi despre „stegulețele roșii”, despre acele indicii care reprezintă niște semnale de alarmă, care ne spun „Fii atent! Acest om nu-ți este benefic! Îndepărtează-te de el!”.

Noi observăm deseori „stegulețele roșii” când este vorba despre alte persoane, însă din diverse motive le ignorăm.

În opinia mea, în general, dacă vrei să-ți dai seama cum va fi finalul unor relații, e suficient să te uiți la cum a arătat începutul. Nu spun că asta este valabil întotdeauna, dar de foarte multe ori este valabil: lucrurile neplăcute care sunt atât de evidente la final erau vizibile încă de la început, dar noi am ales să le ignorăm.

O să vă prezint câteva dintre „stegulețele roșii” cel mai des întâlnite în ceea ce privește relațiile:

1.Un steguleț roșu – Dacă o persoană întârzie întotdeauna, acesta este un semn că persoana respectivă nu are respect nici pentru timpul său și nici pentru timpul tău, că nu te respectă pe tine, ca persoană.

Dacă o persoană întârzie mereu, aceasta este o problemă și este necesar ca tu să îi spui clar că din punctul tău de vedere, nu este în regulă să te trateze în acest mod lipsit de respect. Dacă tu nu te poți baza pe un om care îți este apropiat că la nevoie, va fi la momentul stabilit în locul stabilit, nu vei putea să ai încredere deplină în acel om și în cuvântul lui. (Iyanla Vanzant)

2. Un steguleț roșu – Dacă o persoană are mereu probleme financiare, rămâne mereu fără bani, are mereu urgențe și nu are bani necesari, îți cere periodic bani, etc.

Nu vorbesc despre o urgență care este posibil să apară uneori; eu vorbesc despre faptul că acea persoană pare a fi mereu într-o situație financiară dificilă și are mereu chestiuni urgente de rezolvat, pentru care nu are banii necesari.

Dacă acea persoană îți cere să-i împrumuți bani și nu ți-i mai dă înapoi la termenul stabilit este o și mai mare problemă, fiindcă acesta este un om care nu-și respectă cuvântul dat, nu-și onorează promisiunile.

Banii sunt o formă de energie și când un om este mereu în lipsă de bani și îți cere foarte des să-l împrumuți cu diverse sume, asta înseamnă că el este dezechilibrat din punct de vedere energetic și se hrănește cu energia ta, este un vampir energetic. Și nu-ți dorești un vampir energetic în preajma ta.

3. Un steguleț roșu – Atunci când simți că ceva nu e în regulă cu un om, simți că e ceva la el ce îți dă o stare neplăcută, deși nu poți spune clar despre ce anume este vorba.

Dacă tu ignori ceea ce simți, atunci este un steguleț roșu și în ceea ce te privește, fiindcă asta îți arată că nu ai încredere în tine, în intuiția ta. De asemenea, înseamnă că este ceva care nu rezonează cu tine la acel om, însă din diverse motive, tu nu vrei să vezi acel lucru. (Iyanla Vanzant)

4. Un steguleț roșu pentru femei: bărbatul respectiv are o relație foarte proastă cu mama sa.

Eu nu spun că toate mamele sunt mama ideală și că toate au o relație armonioasă cu fiul lor; eu mă refer la modul în care acel bărbat își vede mama, modul în care vorbește despre ea, modul în care se comportă cu ea.

Modul în care un bărbat relaționează cu mama sa are efect asupra tuturor relațiilor pe care el le va avea cu femeile din viața sa.

Dacă el spune ceva de genul: „Eu nu mă prea înțeleg cu mama mea, avem divergențele noastre. Prefer să păstrez o oarecare distanță, dar asta nu înseamnă că nu o iubesc”, este una.

Dacă însă vorbește urât despre mama sa și poate n-a mai discutat cu ea de 15 ani, acesta este un mare semnal de alarmă pentru tine, ca posibilă parteneră. Dacă el are resentimente față de mama sa, dacă se înfurie numai când își amintește de ea, dacă nu vrea să audă de ea, este un mare semnal de alarmă, pentru că vă vărsa acele energii de vibrație joasă și în relația voastră.

5. Un steguleț roșu pentru bărbați: femeia are o relație foarte proastă cu tatăl său.

Și știu că nu toți tații sunt un părinte ideal, dar nu la asta mă refer. Mă refer la modul în care acea femeie își privește tatăl, la modul în care vorbește despre tatăl ei, la modul în care se comportă cu tatăl ei. Pentru că relația acelei femei cu tatăl său va avea efecte asupra tuturor relațiilor pe care acea femeie le are cu bărbații. (Iyanla Vanzant)

6. Un steguleț roșu pentru femei: bărbatul are o relație proastă cu copiii săi.

Dacă un bărbat nu vorbește despre copiii săi, nu ține legătura cu copiii săi și nu are grijă de copiii săi, chiar dacă are tot felul de scuze pentru faptul că nu ține legătura cu ei, acesta este un semnal de alarmă.

Știu că nu toți bărbații au relații bune cu fostele soții; uneori, despărțirea celor doi este una cu certuri/ resentimente și fosta soție va încerca să îl împiedice să țină legătura cu copiii. Evident, nu mă refer la astfel de cazuri.

Fiți atente: bărbatul respectiv vorbește despre copiii săi, are poze cu ei, vorbește despre dorința lui de a petrece timp cu copiii sau acceptă fără probleme ideea că acei copii au ieșit din viața lui și cu asta basta?

Asta este un steguleț roșu, fiindcă îți arată că acel bărbat nu-și asumă responsabilitățile și dacă vei avea copii cu el, se va comporta la fel și cu copiii voștri. Și dacă ai impresia că ceea ce s-a întâmplat cu actualii lui copii este una și că lucrurile vor fi altfel când este vorba despre copiii voștri, mai gândește-te o dată.

7. Un steguleț roșu – Aveți de-a face cu o persoană care are ceva negativ de spus despre oricine. Acel om vede în primul rând/ se concentrează pe defectele celorlalți, îi judecă pe toți. (Iyanla Vanzant)

Atunci când aveți de-a face cu o persoană și sesizați diverse tipuri de „stegulețe roșii” făceți-vă un serviciu și îndepărtați-vă de omul respectiv. Nu-l invitați în viața voastră, fiindcă o să regretați.

Și dacă acel om a avut grijă ca la început să pară altcineva decât este, ca să vă cucerească și sesizați acele „stegulețe roșii” abia după ce l-ați invitat în viața voastră, retrageți imediat invitația, scoateți-l din viața voastră.

„Stegulețele roșii” sunt indicii care te ajută să te protejezi de oameni care nu îți sunt benefici, așa că acordă-le atenția cuvenită, nu le ignora, pentru că te pot scuti de multă suferință.

Dacă simți că ceva nu este în regulă cu o persoană (chiar dacă nu poți spune exact ce anume nu este în regulă), cel mai probabil, ceva chiar nu este în regulă. Ai încredere în ce simți. (Iyanla Vanzant)

„Există în prezent o mulțime de oameni care se pretind a fi maeștri în spiritualitate și care cer mulți bani ca să-ți împărtășească o Cunoaștere pe care de fapt nu o au. De aceea este foarte important să vă dezvoltați discernământul. Așa puteți să discerneți dacă oamenii cu care aveți de-a face și care se pretind experți/ evoluați spiritual sunt interesați să împărtășească ceea ce știu ca să vă ajute să evoluați sau sunt interesați doar să vă ia banii și vă învață niște lucruri care de fapt vă trag în jos, care vă reduc puterea personală.

În cazul în care un om vă spune că nu puteți evolua decât dacă lucrați cu el, că el este singurul care vă poate ajuta, că el este singurul care știe care este calea pe care „trebuie” s-o urmați, îndepărtați-vă de el!

Eu îi învăț pe cei cu care lucrez că totul ține de a auto-descoperire, adică de a descoperi tu ce ți se potrivește și ce nu, ce este adevărat pentru tine și ce nu.

Este frumos și este util să ai un mentor, să ai pe cineva care să te ghideze, dar ascultați-mă bine: evoluția spirituală personală are loc în contextul în care îți cauți răspunsurile în primul rând în interiorul tău și abia apoi ceri opinia altor oameni (oameni în care ai încredere, nu oricui).

Dacă vreți să evoluați spiritual, fiți voi înșivă prima persoană la care vă căutați răspunsurile.

Eu, unul, îmi caut răspunsul în interior și dacă nu găsesc un răspuns, mă rog la Dumnezeu. Și dacă tot nu primesc un răspuns, merg la unul dintre mentorii mei și discut cu el, pentru că am încredere în înțelepciunea lui. Dar nu merg la mentorul meu ca să-mi spună ce să fac, ci merg ca să obțin de la el un punct de vedere asupra acelei chestiuni – punctul LUI de vedere. Și faptul că obțin o perspectivă asupra situației mă ajută să-mi formulez punct MEU de vedere și să iau o decizie.” (Jason Estes) Traducerea Mihaela Dan

„Eu lucrez cu mine însumi pentru a fi un om care funcționează în integritate, care funcționează în aliniere cu Dumnezeu, pentru că vreau să fiu un exemplu viu pentru copiii mei și pentru cei cărora le sunt lider spiritual; altfel aș fi un ipocrit să le cer lor să facă ceea ce eu nu fac.

Dacă eu propovăduiesc o anumită învățătură, dar nu aplic în viața mea de zi cu zi ceea ce propovăduiesc, dacă eu le vorbesc altora de Dumnezeu, dar nu trăiesc în aliniere cu Dumnezeu în viața mea de zi cu zi, sunt un ipocrit și nu am dreptul moral de a-i ghida pe alții către Dumnezeu.

Dacă eu vreau să-l învăț pe fiul meu să fie un soț fidel trebuie să fiu eu însumi un soț fidel, să-i arăt ce înseamnă asta în familia mea.

Dacă eu vreau să le cultiv copiilor mei perseverența, curajul, integritatea, iubirea de Dumnezeu, trebuie să fiu pentru ei un model în aceste direcții, să le arăt cum trăiește un om care are aceste calități, fiindcă e greu pentru un om să facă ceva ce n-a văzut niciodată cum se face.” (Yannik McKie's) Traducerea Mihaela Dan

“Cred că vindecătorii sunt mai necesari ca niciodată în această perioadă. Și nu mă refer doar la vindecătorii care au o activitate profesională în acest sens, precum medicii, terapeuții de orice tip, profesorii de yoga, nutriționiștii, cei care fac consiliere în baza abilităților lor intuitive, etc – toți aceștia pot fi încadrați la categoria „vindecători”, însă numărul celor care fac asta ca și activitate profesională este unul limitat.

Există, în plus, o mulțime de oameni care au o abilitate specială în a sta de vorbă cu oamenii, în a vedea ceea ce alții nu văd, în a crea un spațiu emoțional în care să te simți în siguranță să te arați vulnerabil, fără teama că vei fi judecat pentru ceea ce împărtășești. Oamenii simt când au de-a face cu un astfel de om. Și tot mai multe persoane își descoperă acest gen de abilități.

Vremurile prin care trecem, stresul/ anxietatea/ frica/ depresia prin care trec o mulțime de oameni fac ca acum lumea să fie mai deschisă către activități precum meditația, yoga, tehnicile de respirație, practicile energetice. Oamenii simt nevoia unor instrumente de lucru care să îi ajute să se echilibreze emoțional, să se liniștească, să funcționeze la modul conștient, ca să nu mai ajungă la un asemenea nivel de stres.

Ideea că este necesar să ai grijă de tine însuți, de sănătatea ta fizică și psihică, este clar înțeleasă de mult mai mulți oameni acum și ei sunt deschiși către a învăța lucruri noi, care să îi ajute în acest sens. De aceea este nevoie mai mult ca oricând de vindecători.

Și din punctul meu de vedere, „vindecător” este orice om care ne face să ne simțim mai bine atunci când suntem/discutăm cu el, dar care ne învață și cum să putem să ne aducem singuri într-o stare de bine, atunci când el nu este lângă noi.

Spre exemplu, un profesor care te învață cum să meditezi te ajută să intri într-o stare de grație când ești la cursurile lui, însă dacă tu practici și acasă mediația, poți intra în astfel de stări fără să fie nevoie de prezența lui. “ (Lee Harris)

Traducerea: Mihaela Dan

„Dumnezeu ne-a dat niște Daruri ca să le împărtășim cu alții, ca să-i ajutăm pe alții, nu ca să câștigăm noi faimă și bani exploatând aceste Daruri și să nu ne pese de ceilalți.

Unii dintre cei care se prezintă ca fiind lideri spirituali, ca fiind foarte evoluați, care se promovează pe toate canalele, fac asta pentru interese egoiste, nu pentru a-i ajuta pe ceilalți. De aceea Dumnezeu îți cere ca înainte de toate să lucrezi în spatele scenei, să faci lucruri care susțin Binele comun fără să știe mare masă a oamenilor, să dovedești că o faci pentru că vrei să ajuți în orice mod poți, nu pentru că vrei să te faci remarcat, să ieși în evidență, să câștigi faimă și bani. Dumnezeu îți cere să lucrezi întâi în culise, pentru că dacă urci „pe scenă” înainte de a fi pregătit, înainte să-ți fi clădit caracterul, lucrurile n-o să iasă bine. Dumnezeu vrea ca întâi să servești Binele comun în anonimat și abia apoi să ieși în lumina reflectoarelor, fiindcă vrea să se asigure că motivul pentru care te afli „pe scenă” nu este să te dai mare și tare.

Unii oameni se grăbesc să urce pe scenă, ca să atragă atenția asupra lor, înainte de a avea caracterul necesar pentru a gestiona faima.

Tu poți fi un Rege și într-o „peșteră”, nu doar pe scenă, în lumina reflectoarelor. Dacă Dumnezeu te-a ales, dacă Dumnezeu ți-a dat niște Daruri, dacă Dumnezeu te-a uns, asta nu înseamnă neapărat că o să urci pe scenă din primul moment; uneori o să însemne să stai într-o „peșteră” ani la rând, până când ești pregătit să-ți asumi Misiunea încredințată de Dumnezeu.

Unii dintre voi pot confirma că au trecut printr-o perioadă întunecată, de mari încercări, din care au învățat lecții prețioase, înainte de a cunoaște succesul. Unii dintre voi pot confirma că deși a fost grea, acea perioadă petrecută „în peșteră” i-a schimbat radical ca oameni și i-a făcut să înțeleagă lucruri pe care înainte nu le înțelegeau.

Nu poți fi un lider adevărat, nu poți atinge Măreția, dacă nu ai trecut prin momente de cumpănă, dacă nu știi cum e să fii pe buza prăpastiei.

Dacă tu nu ai trecut prin momente de cumpănă în care ajutorul lui Dumnezeu a făcut diferența, dacă nu ai văzut ce înseamnă ca Dumnezeu să facă miracole pentru tine, cum poți să fii tu un lider spiritual, cum poți tu să-i ghidezi pe alții?” (Yannik McKie's) Traducerea Mihaela Dan

„Există mai multe Daruri spirituale și acestea sunt date de Dumnezeu diferiților oamenilor pentru ca ei să le folosească pentru a servi Binele comun:

1.Unul dintre aceste Daruri este cel al DISCERNĂMÂNTULUI.

Discernământul este capacitatea de a deosebi adevărul de neadevăr prin evaluarea corectă a unei persoane, a unui comportament, a unei situații, a unui mesaj, a unei învățături.

Darul Discernământului te ajută să determini dacă ai de-a face cu ceva ce vine de la Dumnezeu sau din altă parte.

Acest Dar poate fi folosit în situații foarte diverse. De exemplu, dacă ești singur și îți dorești o relație poți folosi darul Discernământului pentru a determina dacă persoana cu care ai de-a face la acel moment este cea potrivită pentru tine sau nu.

2. Unul dintre Daruri este cel care privește CAPACITATEA DE A ÎNCURAJA OAMENII, de a-i face să simtă că au valoare, de a-i face să se simtă bine în pielea lor, de a-i face să simtă că sunt pe drumul cel bun, că pot să-și împlinească visurile, că visurile lor nu sunt „nebunești”.

Dacă Dumnezeu ți-a dat acest Dar, care este caracteristic unui lider, ia foarte în serios această responsabilitate. Și dacă Darul este însoțit și de capacitatea de a-i trata cu bunătate pe alții, folosește-ți cât mai des această capacitate!

Unii dintre voi aveți acest Dar de a VEDEA dincolo de traumele unui om, de a VEDEA potențialul lui. Aveți Darul supranatural ca prin cuvintele voastre să faceți ca un om care era la pământ, care simțea că e terminat, să se simtă întărit/ împuternicit și să fie gata să o ia de la capăt. Voi VEDEȚI dincolo de omul care este temporar la pământ, VEDEȚI unde poate ajunge și îl ajutați și pe cel căzut să conștientizeze că are valoare, că nu s-a terminat, că nu e prea târziu, că are puterea să se ridice și să-și continue drumul către atingerea potențialului său cel mai înalt.” (Yannik McKie's) Traducerea Mihaela Dan

„3. Unul dintre Daruri este cel al CREDINȚEI NEZDRUNCINATE ÎN DUMNEZEU. Oamenii care au acest Dar sunt capabili să treacă prin orice încercare, fiindcă au o credință nețărmurită în puterea lui Dumnezeu și în faptul că El îi va ajuta. Nimic nu-i zdruncină din credința lor. Ei pot trece prin cele mai mari furtuni, prin cele mai mai dureri și nimic nu le va clătina convingerea că totul are un rost și că Dumnezeu este alături de ei. Indiferent ce li se întâmplă, indiferent cât de disperată pare situația, ei vor menține convingerea că Dumnezeu va găsi o cale de a-i ajuta.

Ei vor merge înainte grație puterii credinței, indiferent cum arată aparențele. Ei cred fără rezerve în ceea ce le spune Dumnezeu, nu în ceea ce văd cu ochii fizici. Ei vor face fără reținere pasul în gol, dacă Dumnezeu le-a spus să facă acel pas.

4.Un alt Dar este COMPASIUNEA. Aceasta este caracteristic persoanelor foarte sensibile la suferința altora și se manifestă prin a-i trata cu bunătate, blândețe, Iubire și prin a-i încuraja pe cei care suferă. Persoanele care au acest Dar vor să-i ajute/ susțină în orice mod pot pe cei care suferă.

Tu ai Darul Compasiunii atunci când indiferent ce a făcut o persoană, vrei s-o ajuți. Tu ai Darul Compasiunii atunci când ești gata să ajuți un om care ți-a făcut rău ție sau a făcut rău altora, dar ceea ce a făcut el nu te împiedică să vrei să-l susții pentru a se pune pe picioare, pentru a evolua și a nu mai face așa ceva.

Oamenii care au acest Dar sunt foarte conștienți cât de multe a făcut Dumnezeu pentru ei, cât de multe le-a oferit Dumnezeu. Atunci când ești conștient cât de mult ai primit de la Dumnezeu este greu să nu îți dorești să împarți cu alții, care au mai puțin decât tine.

Atunci când Dumnezeu te-a ridicat în momente grele, este greu să nu vrei să ridici și tu un alt om care este căzut la pământ.

Atunci când știi că Dumnezeu nu te-a judecat și ți-a iertat atât de multe, este greu să nu le ierți și tu altora greșelile lor.” (Yannik McKie's) Traducerea Mihaela Dan

„5. Unul dintre Daruri este PROFEȚIA.

Aceasta este capacitatea de a transmite altora mesaje de la Dumnezeu.

Profeția se poate referi la faptul că vezi/spui lucruri care se vor întâmpla în viitor sau se referă la faptul că având o anumită Cunoaștere spirituală, dacă un om îți spune că vrea să facă o anumită alegere, îi poți spune ce se va întâmpla în viitor, dacă face acel lucru.

Acest Dar trebuie folosit doar pentru a oferi încurajare și avertismente oamenilor.

6. Unul dintre Daruri este acela de a SERVI.

Acesta se referă la capacitatea de a identifica ce sarcini trebuie îndeplinite pentru Binele comunității respective și a folosi resursele existente pentru a rezolva acele chestiuni.

Dacă Darul tău este să servești Binele comun, atunci fă-o la nivelul de excelență, nu la un nivel mediocru! Dumnezeu nu ne-a dat Darurile pentru a ne bate joc de ele, pentru a ne mulțumi cu mediocritatea. Dacă faci un lucru, fă-l cât poți tu de bine!

Eu nu am venit pe Pământ ca să mă bălăcesc în mediocritate, am venit să fiu cea mai Bună Versiune a mea. Vreau să fiu cel mai bun lider spiritual care pot fi, cel mai bun tată care pot fi, cel mai bun soț care pot fi, cel mai bun antreprenor care pot fi, cel mai bun prieten care pot fi.

Unii oameni vor să ofere cât mai puțin și speră ca cei din preajma lor să se mulțumească doar cu firimiturile pe care sunt ei dispuși să le dea.

Unii dintre noi vrem să oferim tot ce putem noi mai bun, să-i facem pe cei din jur să simtă ceva de genul „Wow!” atunci când interacționează cu noi.

Dacă Dumnezeu ne-a oferit atât de multe lucruri, nu ar fi firesc să oferim și noi mult celorlalți?

Unii oameni au senzația că-i fac un favor lui Dumnezeu dacă îi ajută pe alții…

Dumnezeu vă cere: „Dacă faci un lucru, fă-l cât poți tu de bine!”. (Yannik McKie's) Traducerea Mihaela Dan

„7. Unul dintre Daruri este acela de a fi un ÎNVĂȚĂTOR SPIRITUAL. Acest Dar se referă la capacitatea de a le oferi altora diverse învățături spirituale în scopul de a-i ajuta să evolueze și de a le comunica într-un mod accesibil, la nivelul celor cu care vorbești, astfel încât cei din jur să înțeleagă despre ce este vorba.

Dacă ai Darul de a fi un Învățător spiritual ești mereu dornic de a studia, de a învăța tu însuți lucruri noi, de a evolua tu însuți. Un Învățător spiritual este la curent cu ce se întâmplă în lume și îi ajută pe cei din jur să înțeleagă lucrurile dincolo de aparențe, să înțeleagă ce se întâmplă cu adevărat, dincolo de ceea ce se vede cu ochiul liber, dincolo de ceea ce li se prezintă ca „adevăr oficial”.

Un Învățător spiritual este interesat să le ofere oamenilor informații care să-i ajute să crească în toate domeniile vieții lor, nu doar în cel spiritual.

8. Unul dintre Daruri este cel al ÎNȚELEPCIUNII. Aceasta este capacitatea de a selecta informațiile pe care le ai/ ți se oferă într-un anumit context și de a găsi soluția cea mai potrivită în fiecare situație.

Acesta este Darul care îi permite unui om să dea sfaturi înțelepte celor care îi solicită sfatul. De aceea este important să ai în preajma ta oameni care au acest Dar, oameni capabili să îți dea sfaturi înțelepte. Este o mare diferență între „un sfat” și „un sfat înțelept”. Oricine poate să-și dea cu părerea, oricine poate să-ți dea un sfat, dar nu întotdeauna acel sfat este unul înțelept.

Există oameni care pe baza informațiilor pe care le dai și pe baza Înțelepciunii pe care o au, sunt capabili să-ți dea un sfat înțelept într-o situație în care lucrurile nu sunt în alb/ negru.” (Yannik McKie's) Traducerea Mihaela Dan

„9. Unul dintre Daruri este cel al GENEROZITĂȚII. Oamenii care au acest Dar sunt dispuși să împartă cu ceilalți resursele pe care le au și o fac cu bucurie, fără să aibă pretenția să primească ceva în schimb. O fac din toată inima, fără nicio așteptare și simt o bucurie mai mare atunci când oferă, decât atunci când primesc.

Sunt în lumea asta oameni care oferă bani cu generozitate celor care au nevoie de ei; acestor oameni Dumnezeu le dă și mai mult, ca să aibă de unde să dea.

10.Unul dintre Daruri este cel al VINDECĂRII. Acesta se referă la capacitatea de a-i ajuta pe alții să se vindece la nivel fizic, emoțional, mental sau spiritual.

De exemplu, există oameni care au puterea ca prin rugăciune să vindece alți oameni.

Dar sunt și oameni care abuzează Darul Vindecării, pe care îl au și de aceea unii sunt sceptici, nu cred că acesta este real.

Dacă tu ai Darul Vindecării, de ce ai nevoie să te urci pe o scenă și să faci vindecări sub lumina reflectoarelor, ca să te vadă lumea și să-ți crească faima? De ce nu te duci într-un spital, să ajuți pacienții de acolo?

11. Unul dintre Daruri este acela de a fi un AJUTOR pentru cei care sunt în atenția publică, pentru cei pe care Dumnezeu îi trimite „pe scenă”. Acest Dar se referă la capacitatea de a te ocupa de lucruri care țin de serviciul în slujba Binelui comun, dar fără să fii expus public, stând întotdeauna în spatele scenei. Acești oameni se ocupă de lucruri administrative, financiare, etc, astfel încât cei care sunt lideri spirituali să fie degrevați de astfel de sarcini și să se poată concentra pe ceea ce au de făcut, pe ceea ce fac ei mai bine.

Oamenii care au Darul de a fi un Ajutor chiar reprezintă un ajutor neprețuit pentru cei care „ies pe scenă”.

Oamenii care au acest Dar se simt împliniți de faptul că au contribuit la succesul celui care este „pe scenă”, dar nu vor să iasă niciodată pe scenă, nu le place să fie în atenția publicului. Astfel de oameni sunt altruiști, ei știu că nu vor obține niciodată credit pentru succesul celui de pe scenă, dar nu au nevoie de validarea altora, fiindcă își cunosc valoarea.” (Yannik McKie's) Traducerea Mihaela Dan

„12. Unul dintre Daruri este cel al CUNOAȘTERII. Acesta este Darul celor care se concentrează pe a studia cât mai mult, pe a acumula cât mai multă Cunoaștere spirituală. Unora dintre cei care posedă acest Dar le place să facă analize, să facă cercetare aprofundată în acest domeniu.

Astfel de oameni VĂD lucruri care nu sunt ușor de văzut pentru ceilalți oameni, ȘTIU informații pe care tu nu le-ai furnizat, atunci când ai expus o anumită situație prin care treci. Ei ȘTIU lucruri pe care tu le-ai spus.

13.Unul dintre Daruri este cel al LEADERSHIP-ului SPIRITUAL. Acest Dar se referă la capacitatea unui om de a fi liderul unei comunități spirituale, de a da organiza oamenii, de a da o direcție acelei comunități, de a-i motiva pe oameni în a acționa împreună și a atinge țelurile acelei comunități.

Prea mulți oameni care se cred lideri în domeniul spiritual se joacă într-un fel sau altul cu puterea pe care o dețin, ca lideri. Și nu e de joacă, atunci când e vorba de Darul și puterea pe care ți-a dat-o Dumnezeu pentru a conduce/ ghida oamenii care-i sunt dedicați Lui. Dumnezeu ne cere să tratăm cu toată responsabilitatea acest Dar și această putere, să ne asigurăm că servim Binele celor pe care îi ghidăm/ conducem, că avem grijă de cei care sunt în grija noastră.” (Yannik McKie's) Traducerea Mihaela Dan

"Dumnezeu nu v-a dat Darurile pe care vi le-a dat ca să le țineți ascunse, să le ignorați! Dumnezeu v-a dat acele Daruri ca să le folosiți în serviciul Binelui comun. Acele Daruri nu sunt pentru voi, sunt pentru alții și voi nu le folosiți pentru a-i ajuta pe alții, nu faceți ce vrea Dumnezeu să faceți cu ele.

Unii dintre voi nici nu v-ați deschis Darurile pe care vi le-a dat Dumnezeu.

E timpul să le deschideți și să le folosiți pentru a face diferența în comunitatea voastră/lume! Sunt oameni care au nevoie de Darul vostru!

Sunt oameni care suferă pentru că voi nu ați vrut să vă deschideți Darul și să-l folosiți așa cum vrea Dumnezeu, pentru că asta v-ar scoate din zona de confort. Făceți-vă curaj și deschideți-vă Darurile, nu mai amânați!

Este atât de greu să vezi în jurul tău oameni care sunt atât de dăruiți și care refuză să-și deschidă Darurile." (Yannik McKie's) Traducerea Mihaela Dan

„Ai observat vreodata ca oamenii care nu tolereaza minciunile, lipsa de respect si prostiile, sunt catalogati ca dificili, nebuni sau toxici? Ironic, nu?”  Sursa: Invatatorul/ Instagram

„O mulțime de oameni își reprimă emoțiile zi de zi.

Există un motiv pentru care o mulțime de oameni se simt rău și acesta este că de foarte mult timp acei oameni nu își rostesc adevărul, nu spun ceea ce cred și nu exprimă ceea ce simt.

Eu am încetat să mai fac asta de ceva timp; eu am început să-mi rostesc adevărul și am descoperit că pe măsură ce exprimi ceea ce crezi și ceea ce simți, și iubirea de sine crește.

Femeile au fost programate de societate să fie docile, să nu-i contrazică pe ceilalți, să facă ce li se cere.

Bărbații au fost programați să nu-și arate latura sensibilă, să nu se arate vulnerabili și de aceea sunt atâția bărbați care aparent sunt niște duri, dar în interiorul lor sunt foarte tulburați.

Practic, noi toți am fost programați să ne reprimăm emoțiile, să nu ne permitem să exprimăm ceea ce simțim.

Un om care funcționează într-un mod sănătos este acela care își permite să se exprime, care își acordă libertatea de a exprima ceea ce simte.

Că sunteți femei sau bărbați, încetați să vă mai ascundeți, încetați să vă mai reprimați emoțiile: spuneți ce simțiți! Arătați-le celorlalți ce simțiți.

Depresia vine ca urmare a blocării/ reprimării emoțiilor. Și cel mai bun lucru pe care îl poți face pentru tine este să începi să exprimi ceea ce simți.

Nu te duce la culcare gândindu-te la ceea ce ai fi vrut să spui într-un anumit context în cursul zilei și n-ai spus; nu te duce la culcare regretând că nu ai spus acel lucru la momentul respectiv. Când ai ceva de spus, spune!

Învață să-ți rostești adevărul chiar dacă la început vocea ta tremură. Învață să onorezi ceea ce simți, să fii tu însuți, să te exprimi la modul autentic. Învață să spui „Nu” atunci când simți că e „Nu”. (Ralph Smart) Traducerea Mihaela Dan

„Mulți oameni nu-și rostesc adevărul, nu spun „Nu” când simt că e „Nu”, pentru să se tem să nu aibă de pierdut dacă fac asta.

De fapt, nu ai nimic de pierdut, pentru că oamenii care rezonează cu tine vor rămâne alături de tine; doar cei care nu rezonează cu tine se vor îndepărta. Și nu e nicio problemă dacă cei care nu rezonează cu tine se vor îndepărta.

Este timpul să fiți sinceri cu voi înșivă, în primul rând. Este timpul să vă onorați pe voi înșivă, onorându-vă adevărul.

Este timpul să vă spuneți adevărul, să fiți autentici. Arătați-vă așa cum sunteți cu adevărat, asumați-vă cine sunteți cu adevărat, asumați-vă ceea ce credeți, asumați-vă ceea ce faceți, nu vă mai ascundeți, nu vă mai prefaceți! Faceți asta chiar dacă îi deranjează pe ceilalți, chiar dacă îi enervează/ revoltă pe ceilalți.

Învățați să vă permiteți să fiți vulnerabili, învățați să vă deschideți către ceilalți, învățați să vă rostiți adevărul chiar dacă asta vă afectează „reputația”.

Ce e mai important pentru voi? Să fiți autentici, să vă rostiți adevărul, sau să aveți o imagine bună în ochii celorlalți, să vă mențineți reputația 3D?

Arătați lumii omul care sunteți cu adevărat, nu imaginea „modificată în Photoshop”, care credeți voi că dă bine. Și dacă celor din jur nu le place cine sunteți cu adevărat, e problema lor, fiindcă voi sunteți așa cum sunteți și nu o să vă prefaceți că sunteți altcineva, doar ca să nu-i deranjați pe ei.

Nu mai jucați teatru, ieșiți din rolul pe care l-ați jucat până acum, pentru a nu-i deranja pe alții, găsiți în voi curajul necesar pentru a vă rosti ferm adevărul, indiferent ce cred/ spun/ fac ceilalți!

Și da, este nevoie de timp ca să înveți să faci asta, e nevoie de încredere în sine, iar aceasta se întărește practicând autenticitatea. Și dacă voi practicați autenticitatea zi de zi, veți deveni mai siguri pe voi cu fiecare zi ce trece și veți ajunge după un timp să vă rostiți adevărul fără nicio ezitare.” (Ralph Smart) Traducerea Mihaela Dan

"Un mesaj pentru cei care se simt victime/ neputincioși/ confuzi/ epuizați: începeți să vă rostiți adevărul, începeți să vă trăiți adevărul, manifestați-vă la modul autentic și urmați-vă visurile, indiferent ce cred/ spun/ fac cei din jur. Este foarte important să faceți asta în aceste vremuri, mai ales că ne sunt servite fel de fel de „adevăruri oficiale” menite să tragă oamenii în frică, să îi facă să simtă că sunt într-un permament pericol și ca atare, aceștia sunt dispuși să accepte diverse lucruri „ca să fie protejați”. Dacă voi luați de bune acele informații de vibrație joasă vă veți crea o realitate de aceeași vibrație; fiți atenți ce „adevăruri” adoptați.

Voi vă creați realitatea prin ceea ce credeți/ spuneți/ faceți/ alegeți zi de zi. Și este alegerea voastră ca atunci când constatați că nu rezonați cu ceva să eliberați acel lucru din viața voastră și să alegeți altceva, ce rezonează cu voi. Voi alegeți ce energii aduceți/ păstrați în viața voastră.” (Lee Harris) Traducerea Mihaela Dan

“Oamenii l-au numit pe Gautama Buddha nebun, l-au numit pe Iisus Hristos nebun, l-au numit pe Socrate nebun...

Masele consideră "nebun" pe Oricine nu face parte din nebunia colectivă, pe Oricine trece dincolo de această nebunie.

Este firesc ca oamenii să-l urască pe omul adevărului: este un făcător de probleme...

Cu minciunile tale te simți în siguranță, și deodată vine el ...să-ți provoace îndoială, să-ți tulbure credința oarbă în ceea ce te-au făcut să crezi.

Adevărul- este întotdeauna în contradicție cu dogmele maselor.

Adevărul este individual, iar masele nu sunt interesate de adevăr.

Masele cauta comoditate... si consolari.

Masele nu sunt formate din exploratori, aventurieri, indivizi care se aventurează în necunoscut, fără teamă, și își riscă viața pentru a-și descoperi sensul vieții și al întregii existențe.

Masele vor pur și simplu să audă minciuni convenabile și comode. Fără să depună niciun efort, se pot relaxa în acele minciuni care servesc doar ca si consolare.

Mulțimea îi urăște pe cei care vor să fie un individ Unic, care vor să-și urmeze Calea particulară, un stil de viață.

Masele vor să fii pur și simplu - sa fii „unul dintre ei”.”Sursa: Osho

„Mulți dintre noi ne simțim împinși puternic din interior în sensul de a ne manifesta la modul autentic în tot mai multe zone ale vieții noastre, de a fi cine suntem cu adevărat în orice context, nu numai în anumite contexte/ cu anumite persoane. Și mulți dintre noi constatăm că cei din jur (fie persoane apropiate, fie persoane cu care interacționăm pentru scurt timp) au reacții dezechilibrate atunci când noi ne manifestăm la modul autentic, când ne spunem clar adevărul.

O să vă dau un exemplu: unii dintre voi simțiți că nu mai rezonați cu ideea de a face planuri pentru zilele/ săptămânile/ lunile următoare sau pentru diverse întâlniri/ ieșiri/ evenimente, etc. Și asta se întâmplă pentru că ați constatat că în ultima perioadă vi s-a întâmplat des să faceți planuri împreună cu alții pentru un anumit lucru și cu o zi înainte sau chiar în ziua respectivă să simțiți în tot corpul că nu vreți să faceți acel lucru, nu vreți să mergeți în acel loc, etc. În aceste contexte voi alegeți să vă onorați intuiția, îi spuneți celuilalt/ le spuneți celorlalți că nu mai mergeți în acel loc/ nu mai participați la acea acțiune și aveți parte de reproșurile și nemulțumirile acelor persoane care se simt ofensate: „Mereu faci așa! Deja a devenit un obicei”/ „Nu-mi place când faci asemenea lucruri”/ „Cum poți să-mi faci așa ceva?/ „Nu poți să faci niște planuri și apoi să le schimbi în ultimul moment! Nu e corect!”.

Ca atare, preferați să nu mai faceți planuri deloc, ca să nu vă mai reproșeze nimeni că nu respectați planul, să nu vă mai reproșeze nimeni că i-ați încurcat planurile.

Un alt exemplu: dacă până acum voi ați fost genul de persoană care nu și-a spus adevărul, dacă ați fost mai reținuți în a spune ce credeți/ simțiți cu adevărat, veți constata că atunci când începeți să vă rostiți adevărul, ceilalți vor încerca să vă reducă la tăcere – să vă jignească, să vă ironizeze, să vă atace, să vă eticheteze în fel și chip.

Important este că mulți oameni simt în această perioadă impusul să se manifeste la modul autentic fără nicio reținere, să spună tot timpul ceea ce cred cu adevărat, să nu mai ascundă ceea ce simt, să-și asculte intuiția în fiecare moment. Iar asta le va „scutura barca” celor din jur, care nu sunt obișnuiți ca acei oameni să se comporte așa.” (Lorie Ladd) Traducerea Mihaela Dan

„Noi am avut până acum relații de codependență cu cei din viața noastră (familie, prieteni, partener de cuplu, colegi de serviciu). Și prin „relații de codependență” mă refer la faptul că ne simțim responsabili pentru modul în care reacționează/ răspund alții la ceea ce spunem/ facem noi.

Mai exact, dacă tu spui sau faci ceva oarecum diferit de ceea ce făceai în trecut (și faci asta pentru că ai evoluat, nu mai ești omul din trecut), te simți responsabil pentru faptul că acei oameni se supără/ enervează, sunt indignați, se simt ofensați, etc. Și când vezi că pe ceilalți i-a deranjat faptul că ți-ai spus adevărul te simți vinovat că i-ai supărat/ ofensat și dai înapoi, retragi ce ai spus, ca să-i împaci pe cei care reacționează tulburat. Faci tot ce poți ca să te asiguri că acele persoane nu mai sunt supărate pe tine, pentru că ai nevoie de acceptare/ validare/ apreciere/ „iubire” din partea lor.

Când dai înapoi și te negi pe tine însuți, când îți negi adevărul, doar ca să nu-i deranjezi/ superi pe alții, tu te afli într-o relație de codependență cu acei oameni.

Tu ai dreptul să-ți rostești adevărul, ai dreptul să fii tu însuți, ai dreptul să te manifești la modul autentic, indiferent ce cred/ spun/ fac cei din jur.

Tu nu ești responsabil pentru modul în care reacționează cei din jur la faptul că te manifești la modul autentic, că ești tu însuți. Nu ești vinovat de modul în care se simte sau reacționează o altă persoană, atunci când tu îți rostești adevărul.

Asta învățăm noi acum; cu cât ne permitem să ne manifestăm mai mult timp la modul autentic, cu atât vom ajunge mai repede la nivelul la care nu ne mai deranjează faptul că cei din jur au reacții dezechilibrate, până se obișnuiesc cu noua noastră Versiune. Și când avem parte de reacții dezechilibrate nu ne simțim vinovați/ responsabili de modul în care reacționează acei oameni. Ceea ce simt/ fac alții este strict responsabilitatea lor, așa cum ceea ce simțim/ facem noi este strict responsabilitatea noastră.

Dacă tu te simți ofensat/ rănit de ceea ce spune/ face un altul este strict treaba ta, ține de credințele/ tiparele/ traumele tale, care te fac să reacționezi în acel mod. Dacă tu dai vina pe altul pentru modul în care te simți/ ce ți se întâmplă, atunci funcționezi în tiparul victimei. Este treaba/ responsabilitatea ta să-ți procesezi emoțiile, să vindeci acele traume, să ieși din tiparul victimei.” (Lorie Ladd) Traducerea Mihaela Dan

„Unii dintre voi sunteți nu sunteți dispuși să fiți altfel decât voi înșivă, să vă manifestați altfel decât la modul autentic. Unii dintre voi nu percepeți alegerea a fi voi înșivă ca un mod de a opune rezistență normelor sociale, ci pur și simplu vă permiteți să fiți cine vreți să fiți și nu vă pasă ce crede lumea despre voi. Nu sunteți nici oameni care se conformează regulilor, nici rebeli. Voi sunteți voi, la modul autentic, atâta tot.

Și majoritatea oamenilor ajunge la un moment dat în viață în acest punct, într-un fel sau altul. Este ca un gen de „lepădare a pielii” celui care credeai că ar trebui să fii sau a celui care ar fi vrut părinții tăi să fii.

Sunt mulți adulți singuri care se învârtesc de colo, colo încercând să fie ceea ce vor alții să fie, pentru ca astfel să-și găsească un partener. Sau cel puțin fac ceea ce cred ei că vrea alții să facă, prezentându-se în public așa cum cred ei că „ar trebui” să se prezinte, pentru a atrage un partener.

Vine însă un moment în viața ta când este necesar să examinezi dacă funcționezi ca acel aspect al tău care trăiește în frică sau dacă funcționezi ca acel aspect al tău care caută bucuria.

Pe lângă dorința de a te integra sau dorința a ieși în evidență ca o persoană care nu se integrează, tu ai un instinct de supraviețuire. Instinctul de supraviețuire îți spune că trebuie să concurezi cu ceilalți; îți spune că trebuie să ai mai mult decât suficient, „în caz că se întâmplă ceva”. Este acea parte tine care nu se simte niciodată cu adevărat relaxată, pentru că se teme că se poate întâmpla oricând ceva rău – te-ai putea îmbolnăvi sau economia ar putea să o ia razna; se pot întâmpla multe lucruri care ar putea pune în pericol supraviețuirea ta.

Mă adresez celor care ați conștientizat cu mai mult timp în urmă faptul că funcționați în tiparul de supraviețuire și ați „lepădat” acea piele, pentru a putea funcționa urmându-vă Bucuria:

Oamenii sunt meniți să trăiască în fericire și să fie bucuroși și entuziasmați când se trezesc dimineața, dar vedeți atâtea persoane în jurul vostru care trăiesc în frică și vă este greu. Și este și mai greu să le convingeți să nu le mai fie frică. Și atunci ce puteți face?

Puteți să vă trăiți viața din plin, să vă arătați Lumina și să-i invitați pe toți cei care vor să vi se alăture la Parada Bucuriei. Puteți fi un exemplu pentru cum să trăiești la modul autentic și să nu te temi de natura ta muritoare.

Atunci când le puteți arăta celorlalți prin propriul exemplu cât de bine e să nu îți fie frică de moarte și să nu îți fie teamă de ceea ce gândesc alții, o să puteți conduce societatea într-o nouă epocă, într-o Dimensiune complet nouă.” (Daniel Scranton) Traducerea Mihaela Dan

„Avem nevoie de o strategie îndrăzneață pentru a schimba radical modul în care trăim, modul în care ne manifestăm ca lideri și modul în care iubim.

Nu există niciun om care a făcut istorie într-un domeniu sau altul și care să nu fi făcut lucruri care au fost complet diferite de ceea ce făceau cei din jurul lui, să nu fi ieșit din normele valabile la acel moment, să nu fi spart niște tipare în care se încadrau toți ceilalți, să nu fi luat decizii care i-au contrariat pe ceilalți. Nu poți face lucruri extraordinare rămânând un om obișnuit, făcând lucrurile așa cum le face un om obișnuit.

Dacă vrei să faci lucruri extraordinare nu mai încerca să te integrezi, nu mai încerca să mergi în aceeași direcție cu turma, asumă-ți riscul de a sparge normele, de a încălca regulile, de a ieși din rând, de a avea altă părere decât au cei din jur și a o exprima!

Și înainte de toate este vorba despre a avea un alt tip de gândire decât au ceilalți, de a avea o altă perspectivă asupra lucrurilor decât au ceilalți. Asta înseamnă pur și simplu să-ți deschizi mintea către noi posibilități, să fii dispus să explorezi concepte care te provoacă la nivel intelectual, să cauți compania oamenilor care se află la nivelul de conștiință la care vrei să ajungi, nu la nivelul la care te afli tu în prezent.

Când stai în preajma unor oameni care au un nivel mai înalt de conștiință nivelul discuțiilor este altul, nivelul informațiilor pe care le afli este altul, nivelul limbajului folosit este altul. Așa ajungi să te familiarizezi cu un nou mod de a comunica, un nou mod de a gândi, un nou mod de a privi/ înțelege/ interpreta lucrurile.

Noi avem talente pe care încă nu le-am descoperit sau pe care încă nu le-am folosit și nici nu vom ajunge să le folosim vreodată, dacă rămânem în anturaje cu un nivel redus de conștiință, care nu ne stimulează să creștem. Și la început este înfricoșător să ieși din zona ta de confort, să ieși din vechiul tău anturaj, în care te simțeai foarte confortabil și să intri într-un anturaj cu un nivel mai înalt de conștiință, în care nu știi cum să te porți, ce să spui, ce să faci. Dar dacă te poți obișnui cu a te simți inconfortabil, cu a ieși periodic din zona de confort, vei reuși să evoluezi tot mai mult și să te exprimi tot mai mult la modul autentic.

Eu înțeleg că te temi de respingere, că te temi că n-o să te integrezi în noul grup, că nu-ți place să te simți inconfortabil, dar dacă nu ești dispus să te confrunți cu aceste frici nu vei putea trăi viața pe care este menit să o trăiești.

Vreau ca oamenii care sunt diferiți de cei din jurul lor, care nu se conformează regulilor, care sunt „săriți de fix” în ochii celor apropiați, cărora li se spune deseori că „sunt prea de tot”, care gândesc altfel decât cei din jurul lor, să știe că nu sunt nebuni. Vreau ca ei să știe că este în regulă să fii diferit.” (TD Jakes) Traducerea Mihaela Dan

„Dacă nu ești dispus să-ți schimbi gândirea, să ieși din vechile tipare/ programe, nu vei reuși să-ți schimbi viața, nu vei reuși să urci la un alt nivel. Nu poți să te încadrezi în regulile/ limitele pe care le presupune nivelul la care te afli, adică să funcționezi în continuare în parametrii zonei tale de confort și în același timp să urci la nivelul următor. Dacă nu ai curajul să treci dincolo de limite, să ieși din „cutia” în care te-ai aflat, nu poți evolua.

Unii oameni sunt genul care preferă să rămână în zona de confort, preferă „siguranța”/ „stabilitatea”, alții vor să exploreze teritorii noi, vor să afle mai mult, vor să înțeleagă mai mult, vor să realizeze mai mult, vor să evolueze și nu se tem să treacă niște granițe pe care cei din jur nu le trec, să încalce niște reguli pe care cei din jur nu le încalcă, să iasă din rând, când cei din jur nu au curajul să iasă. Ei sunt rebeli, ei sunt inovativi, ei sunt creativi, ei sunt originali, ei au o gândire „out of the box” („în afara cutiei”), nu sunt interesați să se integreze; dar asta vine cu un cost.

Și acest gen de gândire „în afara cutiei” e valabil și când e vorba de Biserică. Nimeni nu poate controla modul în care gândesc oamenii. Faptul că tu gândești într-un anumit mod – tu fiind un om al Bisericii, dar e valabil pentru orice alt domeniu – nu înseamnă că lucrurile sunt exact așa cum crezi/ spui tu, nu înseamnă că tu ești deținătorul Adevărului absolut. Biserica nu este un monolit. Sunt milioane de oameni în Biserică și aceștia au propriile opinii cu privire la ceea ce se propovăduiește/ se întâmplă în Biserică și au comportamente diferite. Una este experiența pe care ai avut-o tu cu diferiți oameni ai Bisericii și cu totul altceva este legătura ta cu Dumnezeu. Iar faptul că tu ai avut niște experiențe neplăcute cu diferiți oameni ai Bisericii nu înseamnă că este cazul să generalizezi și să consideri că toți oamenii Bisericii sunt așa.

După perioada 2020-2022 oamenii încearcă să se întoarcă la „normal”, dar nu mai există „normalul” de dinainte de 2020, nu mai au la ce să se întoarcă. Lucrurile s-au schimbat radical în lume și cei care nu sunt dispuși să se schimbe, care se agață de vechiul „normal”, nu vor face față la ceea ce vine.” (TD Jakes) Traducerea Mihaela Dan

„Avem o generație de tineri care vor să fie VĂZUȚI, dar nu au mare lucru de spus. Ei vor vizibilitate cu orice preț, iar prețul pe care-l plătesc pentru faptul că fac orice pentru vizibilitate/ audiență este credibilitatea.

Credibilitatea este ceva foarte important. Oamenii au încredere în ceea ce le spui pentru că ai supraviețuit unor încercări grele, nu pentru că le spui ce ai citit în niște cărți sau ai auzit la alții. Tu poți să organizezi niște evenimente, să pui un anumit tip de muzică în fundal și să le ții oamenilor prelegeri pe marginea unor citate care sună bine, dar nu vei avea credibilitate, pentru că tu nu ai trăit pe pielea ta acele lucruri, nu știi cum e să fii acolo, tu vorbești doar din auzite/ citite.

Tu ai credibilitate atunci când ai trecut prin acele experiențe, când te-ai aflat pe fundul prăpastiei și ai reușit să ieși la suprafață, atunci când ai experimentat traume majore și ai reușit să te vindeci; atunci ai ce să le spui oamenilor, atunci poți să-i înveți ce să facă în astfel de situații, atunci poți să le împărtășești cum a fost în cazul tău și ce a funcționat în cazul tău.

Respectul oamenilor se câștigă greu, credibilitatea se câștigă greu. Te costă scump să ajungi la nivelul la care ești respectat de cei din jur, la care ai credibilitate. Și nu mă refer la bani, mă refer la durere, la traumă, la lacrimi, la sânge, uneori.

Oricine poate să găsească un citat interesant, să se înregistreze când îl „recită” și să se posteze pe rețelele de socializare, facând-o pe înțeleptul. Dar înțelegi cu adevărat despre ce vorbești? Ai trecut prin acele experiențe? Știi cum este să fii acolo, ai depășit acel gen de traume? Trăiești în viața ta de zi cu zi în baza acelor lucruri spirituale pe care le postezi, încercând să pari evoluat, sau sunt numai vorbe goale?

Cei care au trăit ceea ce predică, cei ce au experimentat trauma, durerea, cei care au ajuns pe fundul prăpastiei și au reușit să iasă de acolo sunt cei care au dreptul să le vorbească altora despre Dumnezeu, despre spiritualitate, despre vindecare, despre miracole.

Și după ce ai trecut prin acele experiențe de viață și ai acumulat înțelepciunea aferentă acelor încercări, te pui în serviciul Binelui comun, îi ajuți pe alții și dacă ești norocos, unii dintre ei îți vor fi recunoscători. Și asta contează enorm, pentru că nimeni nu-ți garantează recunoștința din partea celor pe care îi ajuți.

Faptul că din când în când cineva își exprimă recunoștința pentru ceea ce ai făcut te încarcă și te face să continui. Uneori o să plângi, uneori o să fii tu însuți în genunchi, dar o să-ți ștergi lacrimile, o să te ridici și o să continui să faci ce ai de făcut, pentru că știi că aceasta este Menirea ta.” (TD Jakes) Traducerea Mihaela Dan

„Inima unui om este ceva foarte prețios.

Fiți atenți cum tratați inimile oamenilor cu care interacționați! O inimă rănită poate să aibă consecințe mai grave decât un infarct.

Dacă știi că nu vei avea o relație serioasă cu o persoană, dacă știi că nu este Aceea/ Acela pentru tine, nu te gândi să te joci cu inima acelui om; nu îi da speranțe, nu intra într-o relație cu el, dacă vezi că acel om vrea să-ți dea inima sa. Vezi-ți de drumul tău, nu te juca în acest fel cu un om, știind că e doar o chestiune de timp până când îi vei sfărâma inima!

Fiți responsabili pentru faptele voastre, tratați cu responsabilitate inimile celor cu care aveți relații de orice tip. Nu sfărâmați inimile unor oameni, doar pentru distracția voastră de moment!

Când vă dați întâlniri cu diverși oameni, când aveți o legătură romantică/ relație de cuplu cu cineva, fiți conștienți că aveți în mâna voastră inima unui om și că Dumnezeu vede ce faceți cu acea inimă.” (Touré Roberts) Traducerea Mihaela Dan

„Dacă vrei să-ți urmezi Menirea va trebui să te obișnuiești să fii un „ciudat”, să nu fii înțeles de cei din jur, să nu fii acceptat de cei din jur.

Poți să încerci să schimbi la tine diverse lucruri superficiale, precum hainele sau tunsoarea, dar ceilalți tot n-o să te placă, pentru că o să simtă că nu ești ca ei, că nu ești „de-al lor”.

Odată ce auzi Chemarea și o urmezi, va trebui să accepți că nu te vei mai integra, că nu te vei mai potrivi cu ceilalți, că vei fi diferit de ei și vei fi tratat ca unul care nu este de-al lor.

Acceptă ideea: ești diferit de ceilalți. După ce ani/ decenii la rând ai crezut că este ceva în neregulă cu tine, după ce ani/ decenii la rând ai încercat să te integrezi, acceptă faptul că ești diferit și că nu te vei putea integra.

Înțelege că există un motiv pentru care ești diferit, că tu ai ceva anume de făcut în această lume și ca să faci acel lucru e necesar să fii diferit de ceilalți. Faptul că te-ai simțit întotdeauna diferit de ceilalți a fost un antrenament pentru ceea ce presupune Menirea ta: ai învățat să nu te deranjeze că oamenii nu te plac, să nu te deranjeze solitudinea, să nu te deranjeze faptul că oamenii nu cred ceea ce spui și de asemenea, ai învățat să ai curajul să-ți spui adevărul indiferent ce spun/ cred/ fac ceilalți.

Ascultați-mă bine cei care ați fost toată viața diferiți: motivul pentru care voi nu v-ați integrat, motivul pentru care ați simțit atât timp că sunteți altfel decât ceilalți are legătură cu Chemarea voastră. Voi vă puteți împlini Menirea tocmai pentru că nu aveți nicio problemă să fiți diferiți, să aveți un alt adevăr decât ceilalți și pentru că nu vă e teamă să vă rostiți și să vă trăiți adevărul. Voi vă puteți împli Menirea tocmai pentru că nu aveți nicio problemă să fiți un rebel/ „ciudat”, pentru că nu vă deranjează că oamenii cu care interacționați nu vă consideră a fi „unul de-al lor”, atât timp cât vă lăsați ghidați de Dumnezeu și El vă consideră „unul de-al Lui”.

Nu contează că ceilalți vă cred un ciudat, nu contează că ceilalți nu vă înțeleg, nu contează că uneori vă simțiți singuri, fiindcă nu mai e nimeni ca voi în jur; tocmai faptul că sunteți diferiți vă face să fiți oamenii potriviți pentru a aduce Schimbarea acolo unde vă aflați.

Dumnezeu a vrut ca voi să fiți diferiți.” (TD Jakes) Traducerea Mihaela Dan

„Dacă sunteți unul dintre cei „diferiți”, modul în care gândiți voi e diferit, modul în care înțelegeți viața e diferit, modul în care îl slujiți pe Dumnezeu e diferit, modul în care trăiți e diferit, modul în care vă faceți alegerile e diferit.

Și e de înțeles că nu găsiți în jurul vostru oameni care să vă semene; nu sunt mulți cei care au curajul să iasă din rând, să fie niște rebeli/ „ciudați”. Nu mai fiți frustrați din cauză că nu vă potriviți cu cei din familia voastră, cu cei din comunitatea voastră, că sunteți diferiți de toți cei pe care-i cunoașteți!

Uneori oamenii își petrec jumătate din viață fiind frustrați pentru faptul că sunt atât de diferiți de ceilalți; unora le ia foarte mult timp să accepte că sunt diferiți. Și asta se întâmplă pentru că suntem programați să ne încadrăm în regulile/ standardele/ tiparele societății, suntem învățați să ne integrăm. Suntem învățați să rămânem în „turmă”, suntem învățați că dacă nu suntem ca ceilalți e ceva în neregulă cu noi.

Și la început e dureros să fii diferit - te simți singur, te simți neînțeles. Uneori faptul că nu te amesteci cu mulțimea, pentru că nu te poți integra, îi face pe ceilalți să creadă/ spună că ești arogant, că ești cu nasul pe sus, că ai uitat de unde ai plecat.

Este necesar ca voi să învățați să vă simțiți bine în solitudine, să învățați să nu vă mai deranjeze faptul că nu sunteți înțeleși. Și asta nu e ușor deloc.

Nu e ușor să fii diferit, nu e ușor să fii atacat/ respins/ marginalizat/ izolat de ceilalți, pentru că aceștia simt că nu ești ca ei. Dar asta te face să te apropii și mai mult de Dumnezeu, pentru că nu ai pe nimeni altcineva în jur pe care să te bazezi în orice situație.

Dumnezeu este cel care le ține companie celor care sunt diferiți.” (TD Jakes) Traducerea Mihaela Dan

„Voi sunteți diferiți de ceilalți pentru că sunteți Mesagerii care le livrează celor din jur un mesaj important, care le va schimba viața. Nu ați putea transmite un mesaj de o asemenea anvergură dacă ați fi la fel ca ceilalți.

Asta e marea problemă în ziua de azi: sunt prea mulți oameni care vor să se integreze; inclusiv prea mulți preoți care vor să se integreze.

Dacă vreți să fiți un Mesager e obligatoriu să fiți diferiți. Nu puteți fi la același nivel cu oamenii pe care sunteți meniți să-i ghidați/ conduceți în Spirit.

Dacă luăm ca exemplu lumea afacerilor, nu poți conduce o companie dacă ești la același nivel cu angajații tăi, dacă te comporți cu ei ca și cum ai fi unul de-al lor. Și nu spun că nu poți fi un om bun, că nu este necesar să-i tratezi cu respect pe cei din subordinea ta, dar nu poți fi managerul unei firme dacă te tragi de șireturi cu angajații tăi și încerci să nu-i superi, să fiți ca o gașcă de prieteni. Ca manager este necesar ca uneori să iei decizii dure, care n-o să le placă angajaților tăi, uneori va fi nevoie să-i concediezi pe unii dintre ei care nu se țin de treabă. Treaba ta, ca manager, nu este să-i faci pe angajații tăi să te placă, este să faci ca acea afacere să funcționeze cât mai bine. Treaba ta nu este să te asiguri că primești Premiul de Popularitate de la angajații tăi. Funcția nu ți-o obții în baza votului angajaților și nu ți-o păstrezi în baza votului lor; faptul că tu ești cel care semnează documentele necesare pentru a li se vira salariul în cont te face șeful lor, nu votul lor.

În mod similar, nu votul popular te face să fii un lider, nu votul popular garantează că ești pregătit să îi ghidezi pe alții pe calea către Dumnezeu. Nu mă interesează că ești preot/ pastor sau ești cu totul altceva; tu, cel diferit, ești un Mesager al lui Dumnezeu, tu ai un mesaj de transmis de la El. Încetați să mai lucrați sub acoperire, încetați să mai fiți Mesageri part time! Încetați să vă mai feriți să afle cei apropiați ce faceți voi! Ieșiți la vedere, arătați-vă cine sunteți, rostiți-vă adevărul la modul public, transmiteți mesajul, urmați Chemarea! Nu mai așteptați să vă dea cei din jur permisiunea să transmiteți mesajul, să vă rostiți adevărul, să vă trăiți adevărul!

Fiți Mesagerul care vrea Dumnezeu să fiți!

Și nu vă mai faceți calculele că dacă vă rostiți adevărul la modul public riscați să vă fie afectate câștigurile financiare. Dumnezeu nu v-a dat această însărcinare ca să vă îmbogățiți, v-a dat această însărcinare ca să schimbați vieți!

Voi sunteți trimiși aici, pe Pământ, cu o Misiune. De aceea vă atacă întunericul: pentru că sunteți un Mesager, pentru că aveți un mesaj important de transmis și acel mesaj nu-i place întunericului. Dacă nu ați fi periculoși pentru ceea ce urmărește întunericul, nu ați fi atacați atât de dur.” (TD Jakes) Traducerea Mihaela Dan

„Dacă ești un Mesager, obișnuiește-te cu ideea că vei fi tratat într-un mod nedrept, că vei fi atacat/ judecat/ respins/ marginalizat. Face parte din fișa postului.

Când întunericul vrea să-ți închidă gura, să te facă să renunți la a-ți mai transmite mesajul, te va face să simți cât de diferit ești față de ceilalți, te va face să simți la modul acut că cei din jur nu te înțeleg, te judecă, te critică, te resping, te atacă, te iau peste picior și să te îndoiești de tine însuți.

Ți s-a întâmplat asta vreodată?

Nu te lăsa descurajat, nu da înapoi! Tu ești un Mesager. Dumnezeu te-a ales pe tine dintr-un motiv anume. Nu te subestima, nu permite ca părerea altora să te facă să simți că nu ești demn de o asemenea însărcinare.

Dumnezeu te-a ales pe tine, nu pe alții, fiindcă știa că tu poți duce la bun sfârșit această Misiune. Nu contează care este trecutul tău, nu te mai judeca pentru acest trecut, pentru că acesta n-are nicio relevanță pentru amploarea însărcinării pe care ți-a dat-o Dumnezeu. Dumnezeu știa foarte bine cine ești când ți-a dat această însărcinare. Dacă El te consideră potrivit, cine ești tu să spui că nu ești potrivit?

Când Dumnezeu te-a ales pe tine ca Mesager nu a contat faptul că în trecut nu ai funcționat deloc în aliniere cu El, ci a contat faptul că tu și Dumnezeu ați avut o întâlnire unică, ce te-a marcat în asemenea mod, încât te-a făcut Mesagerul perfect pentru acel mesaj.

Nu mai fiți frustrați că nu puteți să-i învățați pe alții cum să aibă acest gen de „întâlnire unică” ce le schimbă viața! Nu de voi depinde dacă și când vor avea ei parte de o „întâlnire unică”.

Unii dintre voi, Mesagerii, vă simțiți uneori atât de singuri - fiindcă nu mai găsiți în jur pe nimeni ca voi -, încât încercați să vă faceți discipoli din niște oameni care nu au avut parte de acea „întâlnire unică” și care nu pot înțelege despre ce vorbiți voi, nu pot gândi la fel ca voi, nu pot percepe lucrurile așa cum le percepeți voi.

Simplul fapt că îți dau niște informații, că îți spun cum funcționez eu, cum gândesc eu, cum văd eu lucrurile, nu te va face să funcționezi ca mine, să gândești ca mine, să vezi lucrurile ca mine. Simplul fapt că afli niște informații nu te face să urci la același nivel de conștiință cu persoana care îți dă acele informații. Tu poți să înțelegi cât de cât la modul teoretic niște lucruri, poți să rezonezi cu unele dintre ele, dar n-o să le trăiești în viața ta de zi cu zi. Poți să știi ceva teorie, dar practica va fi cea aferentă nivelului tău de conștiință.

Poți să mă asculți vorbind oricât, dar nu vei ajunge la nivelul meu de conștiință și la nivelul meu de înțelegere doar ascultând ce îți spun eu.

Până nu vei trece prin experiențe similare celor prin care am trecut eu nu poți ajunge să înțelegi cu adevărat cum funcționez eu, cum gândesc eu, cum percep eu lucrurile, cum îmi fac eu alegerile.

Până nu te vei afla și tu pe fundul prăpastiei, până nu vei avea și tu acea „întâlnire unică”, nu-l vei percepe pe Dumnezeu așa cum îl percep eu, nu vei avea cu el acea conexiune profundă pe care o am eu, nu te vei lăsa ghidat de Dumnezeu așa cum fac eu.” (TD Jakes) Traducerea Mihaela Dan

„Știu că în calitate de Mesageri, v-ați dori să-i faceți pe cât mai mulți oameni să AUDĂ mesajul pe care-l transmiteți și să vi se alăture în Misiunea de a aduce Schimbarea. Dar lucrurile nu merg așa.

Iertați-vă pentru faptul că nu-i puteți face și pe alții să devină ca voi, că nu-i puteți face și pe alții să intre în serviciul Binelui comun, că nu-i puteți face și pe alții să-i slujească lui Dumnezeu!

Până când acei oameni nu vor trece prin ce ați trecut voi și până când ei nu vor fi dispuși să accepte să fie diferiți, să fie ostracizați, să fie judecați, să fie respinși, să fie atacați pentru mesajul pe care-l transmit, ei nu vor fi ca voi și nu vă vor înțelege cu adevărat.

Ceilalți oameni nu pot deveni ca voi în Spirit până când nu vor fi dispuși să ia în spate și crucea pe care ați dus-o voi. Atât timp cât oamenii nu vor fi dispuși să fie diferiți, cu toate consecințele aferente, ei nu vor ajunge la nivelul vostru, indiferent cât ați încerca să-i „îndopați” cu informații și indiferent cât ați încerca să-i împingeți de la spate.

Atât timp cât oamenii nu vor avea curajul să fie diferiți, ei nu vor descoperi mesajul pe care-l au de transmis în această lume, nu-și vor descoperi Menirea.” (TD Jakes) Traducerea Mihaela Dan

„Voi sunteți Mesagerii unei Noi Lumi, într-o Lume Veche, care e pe moarte. Voi aveți de transmis celoralți un mesaj care vorbește despre ce este adevărata Iubire, ce este adevărata putere, ce este adevărata maturitate, ce este adevărata perseverență, ce este adevăratul devotament, ce este adevăratul curaj.

Voi veți continua să treceți prin propriile încercări, dar în perioadele dintre acestea treaba voastră este să-i învățați pe ceilalți cum să supraviețuiască unor crize majore, cum să depășească marile provocări, cum să-și vindece traumele, cum să meargă de unii singuri pe Calea lor (fiindcă se va întâmpla și asta în anumite perioade).

Faceți în așa fel, încât atunci când depășiți o încercare, victoria voastră conteze. Nu vă irosiți timpul plângându-vă de faptul că „X v-a făcut…..”, că „din cauza lui Y vi s-a întâmplat vouă……”, că „nu e drept ce vi s-a întâmplat”, că „nu meritați ca Z să vă facă așa ceva”. Învățați lecția din experiențele trecute, acumulați înțelepciunea aferentă fiecărei experiențe dureroase și mergeți mai departe.

Faceți ca viața voastră să conteze, serviți Binele comun, împărtășiți din înțelepciunea voastră, ajutați-i pe cei din jur să depășească încercări similare. Și când Dumnezeu vă cere să ajutați niște oameni care știți că nu v-ar fi ajutat, dacă ați fi fost la mâna lor, ajutați-i, pentru că voi nu lucrați în numele vostru, ci Dumnezeu lucrează prin voi. Dacă Dumnezeu v-a ales ca să ajutați acei oameni, ajutați-i!” (TD Jakes) Traducerea Mihaela Dan

„Părerea mea, după o viață întreagă în care am fost diferit, este că nu e mare chestie să fii genul de om care se integrează, să fii un om ca toți ceilalți oameni.

Cărțile de succes nu sunt despre oameni obișnuiți, ci despre oameni neobișnuiți.

Acceptă faptul că ești diferit. Învață să te simți bine în pielea ta fiind diferit. Învață să te simți bine în pielea ta manifestându-te la modul autentic, rostindu-ți adevărul, făcând ceea ce ești ghidat să faci.

Și nu te aștepta să-ți primești pe loc răsplata pentru ceea ce faci, pentru faptul că accepți ca Dumnezeu să lucreze prin tine, pentru că îți asumi să fii un Mesager. Dacă ai pretenția să-ți primești răsplata imediat vei fi distras de la împlinirea Menirii tale, fiindcă vei fi frustrat de faptul că de multe ori nu vei primi răsplata așteptată.

Ne ia mult timp ca să învățăm să nu mai încercăm să schimbăm oamenii, să-i acceptăm așa cum sunt și să-i iubim așa cum sunt.

Ne ia mult timp să renunțăm la a mai încerca să-i facem pe ceilalți oameni să ne înțeleagă, să-i schimbăm, ca să fie ca noi.

Voi aveți dreptul să vă schimbați. Aveți dreptul să evoluați. Nu rămâneți blocați în niște situații/ relații doar pentru că sunteți de mult timp în ele și vă simțiți obligați să rămâneți acolo, fiindcă vreți să fiți loiali unor oameni! Dacă rămâneți lângă niște oameni cu care nu mai rezonați, care nu vi se mai potrivesc, care vă împiedică evoluția, asta este o „loialitate” greșit înțeleasă.

Uneori e necesar să schimbați locul/ relația/ anturajul/ slujba/ direcția, ca să evoluați, ca să vă urmați Menirea. Nu bateți pasul pe loc, doar fiindcă vreți să fiți loiali unor oameni care nu-și mai au locul în viața voastră! Nu puteți deveni o Versiune mai bună a voastră rămânând în zona voastră de confort.” (TD Jakes) Traducerea Mihaela Dan

„Cei care arată Calea sunt pur și simplu cei care le arată celorlalți cum să îți urmezi Calea proprie, onorându-ți propriul adevărul. Și este necesar să conștientizați că adevărul vostru se va schimba în timp, pentru că pe măsură ce evoluezi accesezi adevăruri de vibrație mai înaltă, vezi că există mai mult și mai mult și mai mult. De fapt, aceasta este o caracteristică a procesului Ascensiunii - o continuă expansiune, înțelegi lucrurile la un nivel din ce în ce mai profund, afli din ce în ce mai multe, te schimbi continuu, se schimbă principiile, valorile, comportamentele, obiceiurile, stilul tău de viață, modul în care comunici.

Prima parte a procesului Ascensiunii se simte a fi mai dificilă, pentru că treci prin curățări energetice care pot fi inconfortabile/ dureroase, pentru că este necesar să-ți permiți să simți toate emoțiile reprimate de-a lungul anilor.

Însă acum cei aflați la început în Călătoria spirituală beneficiază de susținerea unui număr mare de Lucrători în Lumină și a Celor care arată Calea, care au trecut deja prin aceste etape și „au făcut pârtie” pentru cei care vin din urmă. Deci este mult mai ușor pentru cei care se trezesc acum, ei parcurg aceste etape de început mult mai repede, pentru că sunt atâția ghizi, atâtea cărți/ cursuri/ seminarii disponibile pentru cei interesați.

Și primul pas ține de alegerea liberă a fiecăruia: „Vreau să fac asta?”.

Iar dacă alegerea este făcută din toată inima, „Da, vreau să experimentez ce înseamnă să trăiești de la un nivel înalt de Conștiință, ce înseamnă să funcționez ca Sinele meu Superior!”, atunci tot ceea ce nu este în aliniere cu sufletul tău începe să fie aliniat. Începi să simți că slujba ta nu ți se mai potrivește (nu mai rezonează cu tine), că anumiți oameni apropiați nu ți se mai potrivesc, că anumite obiceiuri nu mai rezonează cu tine, etc și începi să eliberezi acele persoane/ obiceiuri/ relații, etc. Și le eliberezi fără a le judeca, fără resentimente, ci le eliberezi cu apreciere pentru ceea ce au adus în viața ta și cu Iubire.” (Sandra Walter) Traducerea Mihaela Dan

„Când un om apropiat te tratează cu neîncredere/ ostilitate/ resentimente ca urmare a unui lucru pe care l-ai făcut în trecut, când el te-a „etichetat” într-un fel în urmă cu ceva timp și de atunci continuă să te trateze ca și cum acea greșeală din trecut te caracterizează și acum, este ca și cum acel om te-a plasat într-o cutie și nu este dispus să te mai scoată de acolo. Pentru el ai fost, ești și vei fi în continuare cel care a făcut acea greșeală.

Acel om a decis că tu ești într-un anumit fel și nu mai renunță la părerea lui despre tine, nu este dispus să ia în calcul ideea că te-ai schimbat de atunci, că ești alt om. Indiferent ce ai face, indiferent ce ai spune, omul respectiv nu te aude, nu vede decât ce vrea el să vadă. Asta înseamnă că acel om funcționează la modul inconștient.

A funcționa la modul conștient înseamnă a comunica la modul sincer, a te arăta vulnerabil: „Da, am făcut acest lucru și îl regret. Îmi pare rău pentru modul în care m-am comportat. Nu mă onorează ceea ce am făcut.

Asta s-a întâmplat la momentul respectiv, hai să discutăm despre asta fără să ne certăm. Din tot ce s-a întâmplat eu am învățat…….. “.

A funcționa la modul conștient înseamnă să discutați la modul deschis, să fiți sinceri unul cu celălalt și să lucrați împreună ca o echipă, să găsiți împreună soluția.

Când funcționezi la modul inconștient nu ești dispus să comunici la modul sincer cu celălalt, să îi spui că ceea ce a făcut te-a rănit, să te arăți și tu vulnerabil, să discutați împreună despre cum se poate rezolva problema, ci acumulezi resentimente și furie și îl tratezi tot timpul cu neîncredere/ dispreț/ ostilitate/ la modul pasiv-agresiv pe celălalt.

Când ai inima deschisă ești dispus să discuți despre orice, să asculți ceea ce are de spus celălalt, să spui la modul onest ce simți și ești dispus să colaborezi cu celălalt pentru a găsi o soluție împreună.

Ideea este că nu poți schimba trecutul. Dacă tu ai făcut o greșeală în trecut în relația cu acel om, nu mai poți schimba ce ai făcut, nu poți șterge ce s-a întâmplat. Ce poți face este să înveți din ceea ce s-a întâmplat în trecut, să îți ceri iertare și să aplici ceea ce ai învățat, să nu mai faci aceeași greșeală.” (Phil Good) Traducerea Mihaela Dan

„Dacă un om continuă să te trateze cu neîncredere/ resentimente/ ostilitate ca urmare a unei greșeli pe care ai făcut-o în trecut, dacă acel om te vede în continuare ca fiind cel care a greșit, el nu este dispus să vadă că te-ai schimbat, nu este dispus să te vadă pe tine, cel de acum.

Și tu tot încerci să-l convingi să te vadă așa cum ești acum, încerci să-l faci să înțeleagă că te-ai schimbat, dar acel om nu poate face asta, pentru că e blocat în trecut, a rămas la momentul la care tu ai făcut acea greșeală.

Și știi cine nu te mai vede? Tu însuți nu te vezi!

Prin modul în care se comportă cu tine acea persoană apropiată Universul încearcă să te redirecționeze, să te facă să înțelegi că e momentul să te eliberezi din relația cu persoana respectivă.

Tu ești „respins”/ ignorat/ ținut la distanță de această persoană pentru că în acest fel ești redirecționat către cineva mai potrivit pentru tine, cel de acum.

Sunt pe lumea asta și alți oameni – unii care gândesc la fel ca tine, care funcționează în același mod ca tine, care rezonează cu tine, care s-ar deschide către tine, dacă tu ai merge înainte, în loc să rămâi blocat alături de acea persoană care nu este capabilă să te vadă.

Și știu că este dureros să eliberezi o persoană apropiată/ dragă, dar Universul încearcă să te facă să înțelegi că tu speri să se întâmple ceva ce nu se va întâmpla niciodată, fiindcă este nevoie de doi ca să „danseze” într-o relație, iar dacă acea persoană nu este dispusă să ți se alăture în acest dans, nu aveți cum să dansați armonios împreună. Tot ce faci este să acționezi dintr-o stare de disperare, căutând validare din partea acelei persoane care nu te vede așa cum ești tu acum.

Tu meriți să fii alături de oameni care te VĂD, care sunt deschiși să comunice sincer cu tine despre orice subiect, oricât de delicat, care sunt dispuși să lucreze alături de tine pentru a găsi soluții în situațiile dificile.” (Phil Good) Traducerea Mihaela Dan

„Când ai inima deschisă nu mai eviți discuțiile pe subiecte delicate, nu mai lași lucrurile neîncheiate/ nerezolvate, privești oamenii în ochi și le spui la modul onest ceea ce crezi/ simți/ vrei.

Relațiile conștiente presupun ca ambii parteneri să fie dispuși să se arate vulnerabili.

Nu mai rămâneți agătați de oameni care nu vă VĂD cu adevărat, nu vă înțeleg, nu sunt capabili să se conecteze cu voi la modul profund, care vă tratează ca și cum ați fi veșnic vinovați pentru o greșeală pe care ați făcut-o cu mult timp în urmă. Dați-le drumul!

Universul vă transmite acum o notificare: eliberați acești oameni din viața voastră!

E timpul să încetați să mai jucați jocuri mărunte, să vă mai mulțumiți cu relații mediocre. Încetați să mai mergeți într-o direcție care nu vă este benefică, dați-le drumul acelor oameni!

Descoperiți ce altceva este posibil pentru voi. Deschideți-vă către noi posibilități. Sunt în această lume oameni capabili să aibă conexiuni profunde cu voi, capabili să aibă relații conștiente.” (Phil Good) Traducerea Mihaela Dan

„Când „loialitatea” ta față de alții îți cere să faci lucruri care înseamnă să nu-ți fii loial ție însuți, atunci aceea este o „loialitate” disfuncțională.

Când „loialitatea” ta față de alții îți cere să îți negi propriul adevăr, să te trădezi pe tine însuți, să te sacrifici pe tine însuți, să-ți calci în picioare valorile/ principiile/ respectul față de sine, aceea nu mai este loialitate.

Este necesar ca voi să verificați dacă în viața voastră există relații în care vă negați propriul adevăr, în care vă sacrificați în numele „loialității” față de alții și dacă există, să faceți schimbările necesare, să vă asumați puterea personală, să vă onorați propriul adevăr.

Perioada următoare este despre echilibru, despre moderație și vă oferă oportunitatea de a rezolva toate situațiile care sunt dezechilibrate din viața voastră.

În cazul în care voi căutați o cale de a continua le faceți pe plac altora și în același timp, să vă onorați și pe voi înșivă, vă anunț că nu există așa ceva, nu este posibil să le faceți pe amândouă în același timp.

Dacă până acum ați trăit făcând așa cum v-au cerut/ indicat alții să faceți, a venit vremea să descoperiți cine sunteți voi, dincolo de creierul vostru și sporovăiala minții voastre.” (Kerry K.) Traducerea Mihaela Dan

„Când tu ai o viziune/ intenție pentru viața ta, când îți este clară direcția în care te îndrepți, este dificil să fii distras de la Calea ta, pentru că poți identifica alegerile care sunt în aliniere cu direcția în care te îndrepți și cele care nu sunt în aliniere. Nu mai faci alegeri inconștiente, faci alegeri conștiente. Chiar dacă alegi uneori să faci ceva care nu este în aliniere cu Calea ta, știi clar ce faci, știi că ai luat-o pe arătură, dar îți asumi această alegere și consecințele aferente.

Nu vă limitați viziunea la ceea ce credeți a fi posibil pentru voi având în vedere situația voastră actuală, pentru că situația voastră actuală nu reprezintă nici pe departe un indiciu cu privire la nivelul la care puteți ajunge, cu privire la ceea ce poate face Dumnezeu în viața voastră! De fapt, de multe ori, situația voastră actuală poate fi în contradicție cu ceea ce va face Dumnezeu în viața voastră.

Eu am descoperit în peste 60 de ani de viață că Dumnezeu are tendința să folosească oamenii la care nu te-ai aștepta, pentru a face Lucrarea Sa. Dumnezeu face cele mai neașteptate alegeri, folosește oameni la care chiar nu te-ai aștepta, pentru a face lucruri extraordinare, pentru ca atunci când se întâmplă asta să nu existe niciun dubiu că acolo a fost mâna lui Dumnezeu, nu meritul acelui om, pentru că omul respectiv, de unul singur, nu ar fi fost capabil de așa ceva.

Dacă tu ai trecut prin situații foarte dificile, în care în mod normal te-ai fi dat bătut, ai fi fost învins, pentru că părea a fi mai mult decât ai putea duce, și totuși ai depășit acele încercări, ai rămas în picioare, atunci este clar că nu ai fost tu, omul, cel care ai învins, ci a fost puterea lui Dumnezeu care te-a ținut în picioare.

Când Dumnezeu este alături de tine, cine poate fi împotriva ta?

Nu contează cine ești, nu contează ce statut ai, nu contează ce studii ai, nu contează ce ai făcut în trecut; dacă Dumnezeu e alături de tine, El te va susține, te va ajuta să mergi înainte, te va propulsa la un nivel la nu ai fi crezut niciodată că o să ajungi. Și când se va întâmpla asta, cei din jur o să spună „Cum Dumnezeu a reușit omul ăsta să facă asta?!”.

De aceea sunt oameni care vă dușmănesc, care sunt invidioși pe voi: pentru că nu pot înțelege cum a reușit unul ca voi să facă așa ceva.

Problema celor care vă invidiază este că ei se consideră mult mai instruiți decât voi, mult mai competenți decât voi, mult mai deștepți decât voi, consideră că au muncit mai mult decât voi și meritau mai mult decât voi să aibă parte de acel lucru, și totuși, voi l-ați obținut și ei nu.

Când tu ai parte de grația lui Dumnezeu se întâmplă lucruri miraculoase în viața ta și ești propulsat în locuri/ poziții la care nici nu ți-a trecut prin cap că vei ajunge, nici nu ți-ai dorit să ajungi, fiindcă nu te-ai fi gândit că sunt disponibile pentru tine. Nici nu-ți dai seama cum ai ajuns acolo, pur și simplu Dumnezeu te-a împins în față și ai ajuns într-un loc/ o poziție la care nu te așteptai.

Nu le poți explica celorlalți cum ai ajuns acolo nu pentru că nu vrei, ci pentru că nici tu nu-ți dai seama cum ai făcut-o. Pentru că n-ai făcut-o tu.

Unii dintre voi sunteți într-o perioadă în care Dumnezeu se pregătește să vă împingă în față, într-un loc/ o poziție la care nu vă așteptați.

Dar este important să nu vă lăsați prinși în tot felul de distrageri, să rămâneți focusați pe Calea voastră și să urmați ghidarea divină.

E foarte important să vă verificați anturajul, să nu țineți în preajmă oameni mediocri, care au țeluri mediocre pentru viața lor, oameni care nu au nicio direcție în viață, care sunt plini de frici și de nesiguranțe și care vă pot trage în jos, vă pot deturna de la Calea voastră.

Nu permiteți ca cei din cercul apropiaților voștri să vă convingă că nu veți face mare lucru cu viața voastră, că nu sunteți capabili de cine știe ce realizare, că e mai bine să vă mulțumiți cu ce aveți (niște firimituri), care vă vor aminti întruna ce riscați dacă ieșiți din zona voastră de confort.” (TD Jakes) Traducerea Mihaela Dan

„Dumnezeu nu poate fi înțeles cu mintea noastră umană și nici nu poate fi explicat. A-l cunoaște pe Dumnezeu este un proces prin care treci până în ultima zi a vieții tale și pe zi ce trece, afli mai mult despre El, dar niciodată nu vei afla totul.

Oamenii care încearcă să-l cunoască la modul tot mai profund pe Dumnezeu, care sunt dedicați acestei Căi, sunt niște „ciudați” în ochii oamenilor obișnuiți. Și sunt puțini cei care fac asta, pentru că noi am fost programați să ne integrăm, să nu ieșim din rând, să nu facem opinie separată. Cei mai mulți oameni nu vor să fie „niște ciudați” și de aceea nu intră pe această Cale. Ei nu înțeleg că masele nu urmează oamenii obișnuiți, că adevărații lideri sunt niște oameni neobișnuiți/ extraordinari.

Cu cât faci eforturi mai mari să te integrezi, cu atât ai șanse mai mici să devii un om extraordinar.

E nevoie de curaj ca să fii un om extraordinar. Numai cei curajoși sunt dispuși să facă opinie separată atunci când toți ceilalți au aceeași părere, numai cei curajoși își rostesc adevărul indiferent de ce cred/ spun/ fac/ ceilalți, numai cei curajoși sunt dispuși să riște să fie ironizați/ atacați/ marginalizați/ izolați.

Tocmai faptul că sunt neobișnuiți face ca Dumnezeu să-i folosească pentru Lucrările sale neobișnuite. Un om obișnuit nu poate primi o însărcinare neobișnuită din partea lui Dumnezeu, pentru că n-o va duce la îndeplinire; el nu are curajul să facă lucruri „ciudate”, fiindcă pentru el contează foarte mult „ce va zice lumea”.

Oamenii care primesc însărcinări înalte de la Dumnezeu sunt aceia care nu au nicio problemă să spargă normele/ tiparele, să facă ceva complet diferit de ce fac ceilalți; ei oricum sunt diferiți.

Isus stătea de vorbă cu prostituatele și cu tot felul de oameni care „nu dădeau bine” și era întrebat „Ce cauți tu în compania prostituatelor? Nu se cuvine ca un inițiat ca tine să se coboare atât de jos”. Lui Isus nu-i păsa ce credea lumea; el își făcea Lucrarea.

Asta înseamnă să fii diferit, să nu te intereseze să te integrezi, să faci ce ai de făcut, acolo unde te trimite Dumnezeu.

Și dacă printre voi sunt unii care au simțit toată viața că nu se integrează, care au făcut eforturi să se integreze, dar au constat că indiferent ce ar face, cei din jur tot îi privesc ca pe niște „ciudați”, acest mesaj este pentru voi: încetați să vă mai chinuiți să vă integrați! Nu mai fiți frustrați că oamenii nu vă plac, că nu vă înțeleg! Nu e nimic în neregulă voi.

Voi nu sunteți aici ca să câștigați Premiul de popularitate. Voi nu ați venit pe Pământ ca să vă integrați, ați venit ca să spargeți tiparele în care se încadrează ceilalți.” (TD Jakes) Traducerea Mihaela Dan

„Mulți dintre noi trecem acum printr-o perioadă în care simțim că nu ne mai potrivim nicăieri, că „suntem dintr-un alt film”. Nu prea mai avem prieteni apropiați, fiindcă nu mai rezonăm cu vechii prieteni, poate nu mai rezonăm nici cu membrii familiei sau cu colegii de serviciu, e ca și cum am fi în această lume, dar simțim că nu suntem din această lume. Nu ne mai găsim locul în această lume.

Dacă simțiți așa ceva, asta se întâmplă pentru că, de fapt, corpul vostru fizic nu se mai potrivește energetic cu energiile din jurul vostru; există o disonanță foarte mare pe care o resimțiți la modul intens, iar asta vă dă o stare foarte inconfortabilă, nu vă simțiți deloc bine.

Și nu este vorba despre faptul că oamenii cu care nu mai rezonați ar fi „răi”/ „inferiori” și voi ați fi „buni”/ „superiori”; este vorba despre faptul că nu mai rezonați unii cu alții, e vorba despre niveluri energetice diferite, atâta tot.

Corpul vostru crește ca nivel de vibrație, asta se întâmplă, de asta simțiți ceea ce simțiți.

Așadar, dacă treceți acum printr-o perioadă în care vă simțiți deconectați de tot și de toate, în care simțiți că nu vă mai găsiți locul în această lume, în primul rând acceptați ceea ce simțiți. Nu judecați ceea ce simțiți, nu vă judecați pentru faptul că vă simțiți în acest fel, ci pur și simplu acceptați orice simțiți. Relaxați-vă, nu opuneți rezistență.

Acceptați că nu mai rezonați cu cei din jurul vostru, cu slujba, etc. Super! Asta se întâmplă când crești vibrațional.

Permiteți să se întâmple ceea ce se întâmplă, nu opuneți rezistență; capitulați și permiteți Universului să vă uimească.” (Lorie Ladd) Traducerea Mihaela Dan

„Adânc în inima lor, toți oamenii știu ce este bine și ce nu este bine, nu au nevoie de reguli impuse de alții ca să le spună asta. Problema este că cei mai mulți oameni nu vor să țină de cont de ceea ce inima lor le spune că nu este bine, pentru că aspectul lor uman vrea să obțină anumite lucruri și este dispus să facă orice pentru a le obține.

Noi toți știm că anumite lucruri ne fac rău, dar asta nu ne oprește să le facem, pentru că acele lucruri reprezintă, de exemplu, o distragere de la anumite emoții pe care nu vrem să le simțim sau de la anumite adevăruri dureroase pe care nu vrem să le vedem.

Așa funcționează oamenii care au un nivel redus de conștiință – funcționează din spațiul egoului.

Atunci când crești ca nivel de conștiință ghidarea interioară devine pentru tine mai importantă decât ghidarea egoului, Voia Divină reprezintă pentru tine o chestiune mult mai importantă decât voința egoului tău, nu mai ai nevoie de niciun fel de reguli impuse de alții care să delimiteze „binele” de „rău”, „ce trebuie să faci” de ceea ce „nu trebuie să faci”. Atunci ghidarea ta interioară este singura pe care o asculți, când este vorba de a decide ce e „bine” pentru tine.

Schimbarea acestei lumi nu va avea loc prin schimbarea sistemului politic, guvernamental, economic, social și nu va avea loc nici prin religie; schimbarea acestei lumi va avea loc întâi în interiorul nostru. Întâi vom evolua noi ca nivel de conștiință și apoi vom schimba lumea. Și asta se întâmplă în timp, nu e ceva se întâmplă peste noapte.” (Michael Mirdad) Traducerea Mihaela Dan

„Societatea vrea să vă facă să credeți că voi, femeile, nu sunteți „întregi”/ „complete” dacă nu aveți un bărbat, că nu puteți fi împlinite fără un bărbat.

Voi sunteți create de Dumnezeu ca ființe întregi/complete, nu vă mai lăsați înșelate de o societate bolnavă, care vă minte! Asumați-vă puterea personală, manifestați-vă ca ființe întregi, suverane, independente!

M-am săturat până peste cap de această programare prin care societatea încearcă să vă facă să credeți că e ceva în neregulă cu voi dacă nu aveți un bărbat! Este o minciună sfruntată! Nu e nimic în neregulă cu voi!

Și acum mă adresez bărbaților: nu mai fiți manipulatori în relație cu femeile.

Încetați să mai mințiți femeile cu care aveți de-a face, încetați să le mai manipulați în încercarea de a obține de la ele sex, știind foarte bine că nu aveți intenții serioase în legătură cu acele femei. Dacă nu vă doriți o relație serioasă cu acele femei, dacă tot ce vreți este sex, spuneți-le adevărul și lăsați-le să-și vadă de drumul lor. Nu vă mai jucați cu inimile femeilor, doar pentru plăcerea voastră!

O mulțime de bărbați preferă să mintă femeile cu care au de-a face pentru că se tem că dacă le-ar spune adevărul cu privire la intențiile lor, acestea nu ar mai vrea să aibă de a face cu ei.

Fiți sinceri, dați-le femeilor respective informațiile corecte cu privire la intențiile voastre, pentru ca ele să poată face o alegere în cunoștință de cauză.

Spuneți adevărul.

Iar dacă nu o faceți, nu mai spuneți că sunteți spirituali, că funcționați în integritate, că sunteți bărbați adevărați.” (DeVon Franklin) Traducerea Mihaela Dan

„Unii oameni nu spun adevărul în relațiile lor pentru că nu se simt capabili să facă față reacțiilor celorlalți, când aceștia află adevărul. Ei preferă să mintă, ca să nu suporte consecințele faptului că au spus adevărul.

Dacă un om nu este capabil să facă față adevărului tău, dacă nu este capabil să accepte adevărul tău, acel om nu are ce căuta în preajma ta, nu este partenerul potrivit pentru tine.

Modul în care reacționează un om când îi spui adevărul nu este treaba ta, este treaba lui. Treaba ta este să spui adevărul în relația voastră, să funcționezi în integritate.

Treaba noastră este să funcționăm în adevăr, nu să mințim/ manipulăm oamenii după cum ne convine nouă, ca să obținem ce vrem sau să nu pierdem ceva ce deja avem. Știu că nu vă convine ce vă spun, dar este mai bine să aveți parte de niște neplăceri acum, decât să ajungeți în niște situații dramatice mai târziu, din cauza minciunilor/ prefăcătoriei voastre.

Dacă tu te întâlnești în această perioadă cu o persoană care nu te interesează decât pentru sex, te provoc să-i spui adevărul și să lași acea persoană să-și vadă de drumul ei.

Te provoc să spui adevărul!

Unii dintre voi intrați într-un gen de legături cu statut neclar cu niște oameni doar pentru că nu vreți să fiți singuri - vreți să aveți cu cine să vă petreceți timpul, până găsiți persoana care vă interesează cu adevărat. Și nu vă pasă că acei oameni se atașează de voi, că investesc timp și sentimente în relația voastră. Vă jucați cu inima unor oameni și nu vă pasă.

Nu mai faceți asta! Spuneți adevărul și eliberați acei oameni care își făceau iluzii că relația voastră ar putea deveni serioasă.

Învățați să funcționați în adevăr, să funcționați în integritate!

Învățați să onorați femeile cu care interacționați, învățați să le respectați!” (DeVon Franklin) Traducerea Mihaela Dan

„Nu ajungi un mare învățător spiritual pentru că ești foarte inteligent, pentru că ai citit mult și deții multe informații legate de spiritualitate, pentru că ai făcut mai multe cursuri și ai învățat niște practici spirituale, pentru că ești un bun comunicator; ajungi un mare învățător spiritual pentru că ai suferit mult la viața ta. Numai un om care a trecut prin multe experiențe traumatizante, care a fost rănit foarte tare și care a reușit să-și vindece traumele, poate manifesta un nivel înalt de compasiune în interacțiunea cu cei care sunt traumatizați, numai el îi poate înțelege la modul profund pe aceștia, iar cei care relaționează cu el se simt înțeleși cu adevărat, fiindcă un astfel de om nu are nevoie de multe explicații – a fost și el acolo, știe cum e.

Oamenii care au trecut prin încercări grele la viața lor sunt o adevărată binecuvântare în viețile celor care vin să caute îndrumare/ sfaturi/ vindecare la ei.

Oamenii care vorbesc despre spiritualitate bazându-se pe ceea ce au învățat din cărți nu se pot ridica la nivelul celor care vorbesc despre spiritualitate și despre Dumnezeu din ce au învățat ca urmare a experiențelor personale și a revelațiilor pe care le-au avut.” (TD Jakes) Traducerea Mihaela Dan

„ACTIVAREA MARILOR PREOTESE~

"Marea Preoteasă canalizează energia pură a sursei, a venit aici pentru a schimba structura formelor existente, a venit, să aducă Pământul înapoi la conștiința trezită, a puterii creatoare și spirituale numită lumină feminină.

Marea Preoteasă este o forță strălucitoare naturală, care nu poate fi oprită.

Marea Preoteasă s-a mutat dincolo de pofta materialistă și de atașamentele exterioare, ce să îi asigure securitatea sau împlinirea. Ea a descoperit, de-a lungul nenumăraților ani de respirație deschisă, că a fost invitată de Viață, să sape în adâncurile existenței.

Marea Preoteasă trebuie să se confrunte, să se întâlnească cu înfățișarea, a ceea ce reprezintă iluzia pe acest plan pământesc. Este necesar, să învețe, să liniștească mintea, și să se întoarcă în corpul ei.

Este necesar, să meargă mai adânc și mai adânc, în miezul sacru, până când puritatea va fi restaurată acolo.

Trebuie să scoată vechea magie, care a fost uitată și abandonată. Este necesar, să meargă pe o cale de pietre, înainte să vină la grădina ei proaspătă. Trebuie să-i reamintească inimii îndurerate că înțelepciunea se află în trupul ei, în sentimentele ei și în ciclurile ei energetice, care nu se sfârșesc.

Este necesar, ca ea să se ridice, iarăși, din oboseala ei, din nou, și din nou, și din nou.

Este necesar, să persevereze, să păstreze, să rămână în viață chiar și atunci când vrea să plece.

Trebuie să continuie.

În fiecare zi, în fiecare oră, cu fiecare respirație.

Trebuie să respire, pentru că natura ei adâncă, îi spune că pământul are nevoie de respirație, pentru a se întoarce.

Respirația ei, îl informează că este conectată cu îngerii, cu cei radianți, cu cei iluminați, cu ascendenții și cu Marea Zeiță.

Marea Preoteasă atinge un punct în călătoria ei, când trebuie să se descurce la un nivel foarte adânc.

Ea refuză, să comploteze cu masele adormite, televiziunea și mediile drogate, blocate emoțional și întărite, conduse de ego. Ea îndepărtează de la suprafață, materialitatea, formele externe sclipitoare, ale hrănirii false. Ea se lipsește de echipamentele exterioare, și ajunge la oasele goale. Începe să trăiască din nou cu lupii, luna, copacii, solul, oceanul și stelele. Își ia reședința în templele ei interioare, tinde să le iubească, este captivată de Lumina lor, și promite că nu se va mai părăsi niciodată.

Marea Preoteasă se află în permanență, scufundată în tăcere, deoarece aceasta este casa ei eternă.

Marea Preoteasă descoperă dorința dureroasă pentru intimitatea liberă, cu toată viața, caută numai adevărul, pentru că ESTE în esența ei, adevărul.

Marea Preoteasă vorbește rar în grabă, și evită bârfa

Ea cultivă bogăția texturii, conștiinței spirituale și a prezenței. Ea alege cuvintele și modalitățile de comunicare extrem de atentă, deoarece știe că a fi profund autentic, este cel mai mare dar, pe care femeia îl poate oferi.

Marea Preoteasă sculptează, un spațiu larg pentru ea însăși, pe aceasta planetă, acum.

Se instalează pe pământ, își conectează chakrele la punctele de lumină ale Luminii, și deschide pântecul ei strămoșesc de Zeiță.

Ea permite ca toate informațiile divine ținute în celulele ei, să radieze, și să conducă calea.

Se conectează cu sângele prețios din pântecele ei.

Se uită în ochii celorlalți, de parcă ar fi o practică sacră.

Ea îi atinge pe alții, și le permite să știe că sunt în siguranță.

Ea face dragoste cu temerile ei, ea se topește deschis în temerile ei, intră pe deplin în ele și le dă permisiunea, să se miște prin corpul ei.

Ea acordă o mare prioritate magiei ținute în cel de-al treilea ochi.

Marea Preoteasă traversează pragurile, care dezvoltă conștiința.

Mișcarea vieții ei, creează transformări la scară largă.

Ea reprezintă evoluția sufletului.

Ea a văzut totul, a asistat la toate, și peste moarte, este din nou aceasta.

Ea a născut totul.

Marea Preoteasă este rareori recunoscută sau numită în lumea sufletească, condusă de către comercianți, cu sufletele moarte, atașați exterior, de câștiguri materiale.

Ea este un vis iluminat al adevărului, într-un coșmar adormitor, amorțit, înțepenit prin inima, alimentată de adrenalina, deconectată de frica indusă de frică, care se preface a fi viață.

Ea este dragoste, topită și deschisă, în toate formele ei. E vindecătoare, răbdătoare și durabilă. Ea se transformă, curajoasă și de dincolo, renăscută din nou.

Ea este totalitatea naturii, întruchipată în piele, oase, carne și sânge.

Își mișcă corpul cu intenție, vorbește cu rezonanță, își pune conștiința în cele mai înalte dimensiuni, și se conectează cu Misterul.

Marile preotese au petrecut eoni de mers pe jos în păduri, ascunse în munți, înotând în mări și rugându-se în temple.

Este posibil ca ele să nu vorbească direct despre aceste lucruri, dar știu că toată experiența lor este cuprinsă în privirea minunată a ochilor lor.

Ele vă pot învăța un lucru sau două, despre viață, despre dragoste, despre cum să vă petreceți timpul aici și, cel mai important, despre darurile sufletelor voastre.

Ele se plimbă printre noi, și îi mulțumim Sursei Infinite pentru ele. Ea le-a trimis aici, pentru toată lumea, pentru a recupera viața profundă.

Pământul le atrage, și refuză să le lase să plece acum, deoarece strălucirea lor vibrațională și profunzimea sacră sunt la fel de vitale ca oxigenul, pentru a susține viața de pe această planetă.

Aceste femei sunt parte din pământ. Dar cel mai mult, acestea se ocupă de cosmos.

Ele sunt bijuterii prețioase, ale universului.

Marea Preoteasă îi mișcă pe toți cu care intră în legătură.

Marile Preotese sunt aici pentru a restabili prezența deschisă, înțelepciunea inimii, respirația, sângele, misterul și sufletul - ascultând planeta noastră.

Marile Preotese sunt Mama din ceruri.

Marile Preotese sunt notele vechi, parfumate, ale cântecului Pământului.

Marile Preotese sunt chemate să emită frecvențele ființei lor, fără nici o rezervă sau ezitare, pentru a mișca amintirile întunecate, ale unei omeniri orbite, care și-a pierdut calea.

Luați mâna unei Mari Preotese, și făceți-vă o promisiune pentru voi.

Reamintiți-vă că aceasta este viața, pe care o țineți minte și aceasta este cea care contează cel mai mult. Totul din viața voastră, va conspira să vă aducă în aura ei, odată ce sunteți gata.

Viața intuitivă a unei Mari Preotese este rar vorbită - dar actele sacre zilnice, ale acestor femei mențin deschiderea pământului, către posibilitatea unei noi vieți.

Marile Preotese țin viitorul planetei noastre, în mâinile lor pline, protejate de pământ, compasiune și lumină. " Sursa: Luna Bendisa

„Flirtul, atunci când ești într-o relație/căsnicie

Este o linie foarte subțire între a fi amabil și a flirta cu cineva și adesea această linie este trasată de însuși cel care îți răspunde la amabilitate cu flirt, sau nu.

Sunt femeie. Crescând, am auzit adesea cum că bărbații au dreptul. Au dreptul să se uite la nu știu ce calitate (fizică) pe care nu o regăsesc la partenerele lor. Au dreptul să complimenteze alte femei (chiar și de față cu soția) că deh, ce-i frumos și lui Dumnezeu îi place, nu? Au dreptul de a întreține relații intime cu alte femei deoarece "ei nu pun suflet" în așa ceva și tot acasă se întorc după .

Din această cauză multe femei se simt vinovate dacă își părăsesc după un timp partenerul pentru motivele enumerate mai sus. Femeia de azi, a fost învățată de către societate că trebuie să treci cu vederea asemenea comportamente, să accepți că ai un mascul veritabil alături care are drepturi depline. Ferească sfântul să faci la fel, altfel vei fi călcată în picioare de aceeași societate.

Eu sunt mai old-school, așa. Eu cred cu tărie că atunci când ai un partener alături pe care îl iubești și te iubește înapoi, nu simți nevoia să te mai afirmi indiferent care hormon predomină în organismul tău. Și cred asta doar pentru că am trăit-o pe pielea mea. Nu caut să țin predică despre ceva ce nu cunosc. Atunci când ești satisfăcut de ceea ce ai acasă, nu simți nevoia să mai cauți puțin în altă parte. Dacă acea satisfacție de acasă se clatină, încerci întâi să vezi de ce și să aduci îmbunătățiri, nu să suplinești ceea ce ai deja.

De exemplu dacă ai un job care îți oferă tot ce ai nevoie, nu simți nevoia să îl schimbi decât dacă te plictisești, este? Dacă nu îți oferă ceea ce îți dorești, vorbești întâi cu conducerea sau analizezi în sine ce poți schimba, înainte de a căuta altceva.

Pentru mine, flirturile acelea "nevinovate" sunt semnale de alarmă. Semnale că persoana nu este pe deplin matură încât să știe ce își dorește de la partenerul său și implicit de la viață. Multe persoane justifică flirtul prin faptul că le place să se simtă dorite. Păi nu asta ai căutat și înainte de a avea o relație cu cel de lângă tine? Să te simți dorit de către cineva? Dacă această senzație nu trece odată ce ai înaintat într-o relație, înseamnă că partenerul tău nu îți oferă sentimentul de apreciere necesară ego-ului tău, ori ești încă imatur și ai ales să prelungești o relație care "nu-ți vine".” Autor: Zsófia Máté  

„Cei mai mulți oameni ar face orice ca să amâne momentul în care este necesar să facă o alegere tranșantă, care înseamnă o schimbare semnificativă în viața lor.

O să vă prezint o serie de alegeri care contează, care fac diferența, dacă vrei să evoluezi:

*Alegerea de A-ȚI TRĂI VIAȚA ÎN INTEGRITATE. Și nu mă refer la a trăi în integritate doar în acele zone ale vieții tale în care îți convine. Mă refer la a trăi în integritate pe toată linia, în toate domeniile vieții tale. Mă refer la a face ceea ce spui, la a-ți trăi adevărul, nu doar la a-l rosti.

Mă refer la faptul că atunci când eu spun că am anumite valori/ principii, îmi fac toate alegerile în baza acelor valori/ principii. Asta înseamnă că nu o să mă mai trădez pe mine însumi, nu o să mai fac alegeri care nu mă onorează și nu o să mai determin/ oblig o altă persoană să intre/ rămână în circumstanțe în care știu că se simte inconfortabil, doar ca să-mi facă mie plăcere. Asta înseamnă, de asemenea, că nu o să mai țin legată de mine o altă persoană, când știu că ea nu mai vrea să rămână alături de mine; a obliga o altă persoană să rămână alături de tine este ceva lipsit de integritate.

Și o să vă mai spun ceva: mincinoșii nu evoluează. Poți să mănânci numai semințe și legume și să-ți spui că așa crești vibrațional; dacă tu minți, un om onest care consumă mâncare pentru pisici va evolua mai mult decât tine.

Oamenii care mint, care nu sunt onești, oamenii care au parte de fel de fel de crize și nu înțeleg că Universul le atrage atenția că nu trăiesc în integritate, oamenii care fac alegeri lipsite de integritate și știu că alții vor plăti pentru alegerile lor, dar nu le pasă, nu evoluează. Și le sugerez acestor oameni să nu-și mai spună că depresia/ anxietatea/ problemele lor actuale sunt din cauza copilăriei lor traumatizante. Le sugerez să se uite bine la modul în care trăiesc și să facă o altă alegere: să aleagă să trăiască în integritate.” (Caroline Myss) Traducerea Mihaela Dan

"Tu poți prospera dacă funcționezi în adevăr/ integritate.

Tu poți evolua atunci când funcționezi în adevăr/ integritate.

Lucrurile încep să se strice atunci când nu mai funcționezi în adevăr/ integritate, când începi să lucrezi în parteneriat cu întunericul.

Rolul sufletului tău este acela de a ta ghida către adevăr/ integritate, de a te învăța să fii atent la ceea ce simți, la ceea ce-ți spune inima, la ceea ce iubești să faci, la ceea ce îți indică semnele/ sincronicitățile.

Dacă nu-ți asculți sufletul tot ce te va interesa este dacă acea persoană/ relație/ slujbă/ activitate îți va aduce avantaje personale, dacă îți va aduce bani, statut social, etc. Altfel spus, tot ce te va interesa vor fi lucruri care să-ți umple niște goluri interioare de care nu ești conștient, să te facă să te simți mai bine, fiindcă traumele tale nevindecate te fac să te simți rău; vei funcționa pe baza instinctelor primare.

Dacă nu știi că ai un suflet și nu te lași ghidat de sufletul tău, de fapt, tu nu știi cine ești cu adevărat și vei crede că ești egoul tău. Vei funcționa de la nivelul egoului, vei fi condus de traumele tale nevindecate și nu te va preocupa decât interesul personal.” (Caroline Myss) Traducerea Mihaela Dan

„Alegerile tale reflectă ceea ce simți cu adevărat, sunt aliniate cu adevărul tău sau nu?

Alegerile tale vin din interiorul tău, îți onorează rezonanța sau faci alegeri după cum îți cer/ impun alții?

Ceea ce faci are integritate sau alegerile/ acțiunile tale te compromit?

La sfârșitul zilei simți că modul în care te-ai comportat în acea zi te onorează sau simți că te-ai compromis?

Acestea sunt nevoi spirituale.

La sfârșitul zilei, dacă ești sincer cu tine însuți, simți că ai acționat în integritate, că ai avut un comportament care te onorează?

Aceasta nu este o întrebare religioasă, este o întrebarea spirituală, pentru că vizează o nevoie spirituală care se referă la a te asigura că există o aliniere cu sufletul tău, adică o stare de bine, pentru că ceea ce simți este aliniat cu ceea ce spui și cu ceea ce faci.

Atunci când trăiești în integritate, în aliniere cu adevărul tău, nu le permiți altora să-ți impună ce să spui/ faci.” (Caroline Myss) Traducerea Mihaela Dan

„Noi avem nevoie de oameni care să ne învețe ce să facem/ să ne dea instrucțiuni încă din fragedă copilărie. Avem nevoie de „profesori”/ ghizi/ mentori care să ne învețe cum să lucrăm cu corpul nostru fizic, cum să lucrăm cu emoțiile noastre, cum să lucrăm cu mintea noastră și cum să lucrăm cu sufletul nostru.

Desigur, se poate și fără ghizi/ mentori, dar atunci am lăsa instinctele noastre să preia conducerea, să ne învețe cum să funcționăm, iar instinctele noastre primare ne ghidează în limitele tiparului supraviețuirii, nu în sensul atingerii celui mai înalt potențial al nostru.

Dacă nu ai alături un mentor în oricare dintre domeniile amintite (fizic, mental, emoțional și spiritual) instinctele tale te vor învăța câte ceva, dar nu vei avea acces la nuanțele fine ale înțelepciunii, care te pot propulsa către potențialul tău cel mai înalt.

La nivel mental și emoțional, fără un mentor/ ghid vei fi condus de frică, de dorința de a acumula cât mai mult(e), de dorința de control și de superstiții, vei face alegeri întunecate; nu vei ajunge la nivelul la care să-ți pui întrebări legate de Menirea ta pe Pământ.

Și la nivel spiritual avem nevoie de ghizi/ mentori, ca să știm cum putem lucra împreună cu sufletul nostru, cum putem evolua.

Când oamenii descoperă faptul că au un suflet și permit sufletului lor să preia conducerea, în cazul în care mintea lor ia în considerare vreo idee/ alegere întunecată, sufletul lor intervine imediat: „Ce-ți trece prin gând? Crezi că am să-ți permit să faci așa ceva? Nu, nu o să-ți permit!”.

Când te lași condus de sufletul tău, mintea ta nu mai intră în zone dubioase/ întunecate, care nu sunt deloc benefice pentru tine.” (Caroline Myss) Traducerea Mihaela Dan

„Curățările energetice care încep atunci când te trezești spiritual au ca scop să scoată din interiorul tău tot ceea ce nu ești tu cu adevărat. Și acestea sunt inconfortabile/ dureroase.

De aceea este nevoie de un ghid/ mentor spiritual, fiindcă acesta poate să discute cu tine despre acele lucruri care te frământă, care simți că nu mai sunt adevărate pentru tine, dar care au fost adevărate ani și decenii la rând și de aceea îți este greu să renunți la ele.

Eu, ca mentor spiritual, știu despre ce vrei să vorbești, dar nu o să trag de tine ca să discutăm despre acele lucruri, ci o să aștept până când tu o să fii pregătit să le spui singur, pentru că nu le mai poți ține în tine.

Când oamenii spun că „sunt în căutări”, de fapt, ei nu caută nimic, că doar nu știu cum să înceteze să mai ia drept adevăruri niște lucruri care nu (mai) sunt adevărate pentru ei, dar pe care toți cei din jur le consideră în continuare adevărate. Și acei oameni pun tot felul de întrebări nepotrivite, până când sunt pregătiți să afle răspunsurile pe care le caută - atunci încep să pună întrebările potrivite.

Iată o întrebare nepotrivită: „De mi s-a întâmplat asta tocmai mie?”. (Caroline Myss) Traducerea Mihaela Dan

"În opinia mea, bărbăția nu are de-a face cu vârsta, are de-a face cu caracterul și responsabilitatea unui bărbat.

Dacă ar fi descriu într-un singur cuvânt ce înseamnă adevărata bărbație (masculinitatea sănătoasă), aș spune „responsabilitate”.

Nu mă interesează ce vârstă ai, nu mă interesează ce macho man te dai, nu mă interesează cât de viril ești, nu mă interesează cu câte femei ai făcut sex!

Dacă nu ai un comportament responsabil în tot ceea ce faci, nu ești un bărbat adevărat.

Faptul că ai făcut sex cu o mulțime de femei nu înseamnă că ești un bărbat adevărat, înseamnă doar că ești imatur.

Poate că ai aparența unui bărbat (adult), poate te crezi un bărbat (adult), dar un astfel de comportament este iresponsabil și consecințele (pentru tine și pentru alte persoane) pot fi unele neplăcute/ dureroase.

Un bărbat cu adevărat matur are un comportament responsabil, funcționează în integritate.

El are dorința, curajul și puterea de a face ceea ce este onest/ onorabil/ demn. Doar un bărbat adevărat are puterea să facă asta în fiecare zi a vieții tale.

Doar un bărbat adevărat are puterea de a-și respecta angajamentul luat în fața unei femei și de a-i fi fidel acesteia.

Băieții care par bărbați nu sunt capabili și nici nu sunt dornici să facă asta.

Băieții pot face copii, dar este nevoie de un bărbat adevărat ca să crească un copil.

Pentru că adevărata bărbăție este despre caracterul unui bărbat, nu despre vârsta lui.

Adevărata bărbație este despre a acționa în integritate și despre a fi capabil să-ți asumi responsabilitatea pentru faptele tale."  Sursa: RC Blakes Traducerea Mihaela Dan

"Treaba noastră, a celor care suntem lideri (în sensul în care conducem prin propriul exemplu), este să le arătăm celorlalți că există mai multe opțiuni decât știau ei, că există și alte variante care le stau la dispoziție, că pot face și alte alegeri. Dacă oamenii aleg să folosească aceste informații/ opțiuni/ oportunități sau nu, este treaba/ responsabilitatea lor. Ei știu cel mai bine ce rezonează cu ei și ce nu, ce li se potrivește și ce nu.

Cei care sunt victime „împuternicite” nu pot face asta; sunt paralizați, sunt îngroziți de ideea de a ieși din zona lor de confort: „Nu e adevărat ce spui!”, „Sunt informații false!”, „Promovezi minciuna/ rebeliunea!”. În mintea lor, ei au dreptate și cei care cred altceva decât ei „greșesc”; ei știu/ spun „adevărul” și cei care spun altceva decât ei mint; ceea ce fac ei e „bine” și cei ce fac altceva decât ei sunt „răi”/ „periculoși”/ „iresponsabili”.

Noi nu știm de ce face un om ceea ce face. Știm doar că face acel lucru și putem decide dacă facem și noi acel lucru împreună cu el sau nu – avem liber arbitru, în acest sens. " (Jason Estes) Traducere: Mihaela Dan

“E nevoie de o femeie care se iubește pe sine și care se respectă pe sine ca să-l învețe pe un bărbat cum să o iubească la modul sănătos.

Dacă tu nu te iubești pe tine însăți nu ești capabilă să-l înveți pe partenerul tău cum să te iubească la modul sănătos. Și ca atare vei obține mereu o „iubire” disfuncțională de la partenerul tău.

Numai o femeie care se iubește și se respectă pe sine este capabilă să-i spună unui bărbat: „dacă tu nu ești capabil să îmi oferi o iubire sănătoasă nu voi rămâne alături de tine. Nu o să-ți permit să joci jocuri toxice cu mine. Ori înveți să iubești cu adevărat, ori pleci”.

I-o spune cu iubire, dar i-o spune la modul foarte clar și nu va avea nicio ezitare să pună punct relației, dacă el va încerca să joace jocuri toxice cu ea.

Este posibil ca un bărbat să te iubească, dar să nu te onoreze.

O femeie care se respectă nu va rămâne cu acel bărbat, chiar dacă știe că el o iubește. O femeie care se respectă nu va rămâne alături de un bărbat care nu o onorează cum se cuvine, care nu-i onorează valoarea.

O femeie care se respectă nu stă ani de zile să aștepte ca un bărbat să se hotărască dacă o vrea sau nu.

Dacă un bărbat nu știe ce vrea, cum poți să-l lași să conducă în relația de cuplu? Nicio femeie care se respectă nu va pune frâiele relației în mâinile unui bărbat care nu știe ce vrea, care nu știe sigur dacă vrea să fie în acea relație sau nu, care nu este pe deplin implicat în acea relație.

O femeie care se respectă este capabilă ajute un bărbat să evolueze, este capabilă să provoace un bărbat să evolueze, fiindcă ea nu acceptă jumătăți de măsură și nu acceptă mizerii de la nimeni. Ori ești implicat 100% în acea relație, ori nu ești. Și dacă nu ești, acea femeie te trimite să te joci în altă parte, fiindcă ea nu este interesată de jumătăți de măsură.” Sursa: R.C Blakes Traducere: Mihaela Dan

Eu privesc lucrurile așa: dacă simt că ceva în viața mea nu mai este în aliniere cu mine, pot să am o idee cu privire la modul în care mi-ar plăcea să se întâmple lucrurile, dar nu îi spun lui Dumnezeu „Asta vreau să se întâmple”, ci îi spun „La acest moment, aș prefera ca lucrurile să se întâmple așa. Ceea ce prefer eu este spre Binele cel mai Înalt al meu și al tuturor celor implicați?”.

Și de cele mai multe ori primesc un feedback care spune „Da”, „Nu încă”, „E necesar să se întâmple alte lucruri, înainte să se poată întâmpla asta”, etc.

Noi toți avem preferințele noastre cu privire la modul în care se întâmplă lucrurile în viața noastră și în lume, dar eu, unul, nu forțez niciodată ca lucrurile să se întâmple așa cum vrea omul din mine (mai clar spus, egoul meu).

Este important să înțelegem că dorințele/ preferințele noastre se bazează pe nivelul de conștiință la care ne aflăm în acel moment, pe nivelul la care ne aflăm în procesul evoluției noastre. De la acel nivel (indiferent care ar fi el) noi nu vedem întreg tabloul de ansamblu, nu suntem capabili să înțelegem toată complexitatea Planului divin și ca atare, nu înțelegem nici consecințele a ceea ce ne dorim. Noi (aspectul nostru uman) putem să credem că vedem tabloul de ansamblu, putem să credem că știm ce este „spre binele nostru”, dar nu vedem/ știm.

Există însă un aspect al nostru care vede tabloul de ansamblu - sufletul nostru, și de aceea este de dorit să ne lăsăm ghidați de acesta.

Poate că vor fi momente în care mintea noastră crede că ar fi ideal ca lucrurile se fie/ se întâmple într-un anumit mod, dar asta nu înseamnă să sufletul nostru este de acord cu ceea ce vrea mintea noastră umană. De aceea este de dorit să aducem împreună toate aspectele noastre și să spunem: „În viziunea aspectului meu uman, asta ar fi ideal să se întâmple. Numai că eu știu că aspectul meu uman nu vede tabloul de ansamblu și de aceea aleg să merg pe ideea că aș prefera ca lucrurile să se întâmple așa, dacă asta este spre Binele meu cel mai Înalt și Binele cel mai înalt al tuturor celor implicați. Dacă nu este spre Binele meu cel mai Înalt și Binele cel mai înalt al tuturor celor implicați, atunci nu am nicio problemă ca lucrurile să nu se întâmple așa cum prefer eu”.

Nu este în interesul tău să te concentrezi pe a crea/ manifesta ceva ce nu este spre Binele tău cel mai Înalt, pentru că apoi va fi nevoie să consumi timp și energie ca să „desfaci” acea creație.

Desigur, tot ce ți se întâmplă te ajută să crești, înveți niște lecții chiar și din faptul că ai creat în viața ta niște lucruri care nu au fost spre Binele tău cel Înalt, deci din punctul ăsta de vedere nu e o problemă, dar în opinia mea, este foarte important în această perioadă să ne folosim la modul cât mai eficient energia, să nu ne lăsăm distrași, să nu intrăm pe drumuri care nu sunt ale noastre, ci să ne concentrăm pe a fi aliniați cu propria rezonanță și a ne urma propria Cale.

Dacă tu intri în zone care nu au legătură cu Calea ta consumi energie și timp în acele zone și apoi ajungi să conștientizezi că acele lucruri nu servesc Binelui tău și mai consumi timp și energie pentru a ieși din ele, iar asta înseamnă că tu nu curgi cu fluxul.

Ideea este să fii permanent conectat cu tine însuți, să-ți urmezi mereu rezonanța și când îți dorești ceva, să privești acel lucru ca pe o preferință, să anunți Divinitatea că este doar o preferință și să fii dispus să accepți că uneori lucrurile nu vor merge așa cum preferi tu (aspectul tău uman), fiindcă nu este spre Binele tău cel mai Înalt să meargă așa.

Oamenii își doresc foarte mult tot felul de lucruri – bani, relații, o anumită slujbă, etc -, dar este necesar să ne uităm bine: cât de mult din ceea ce ne dorim este ceea ce-și dorește sufletul nostru, cât este rezultatul programării la care am fost supuși, care ne-a făcut să credem că numai dacă avem anumite lucruri/ relații putem fi fericiți și cât este doar nevoia de a umple un gol interior cu ceva/ cineva din exterior, fiindcă noi credem că ceva/ cineva din exterior ne va împlini/ face fericiți?

În trecut oamenii au fost învățați să se concentreze pe dorințele lor, să facă vizualizări, să-și facă tabloul dorințelor, să-și stabilească intenții și să aplice diverse tehnici pentru a manifesta ceea ce-și doresc. Aceasta este vechea spiritualitate, cea care funcționa în Vechea Energie. Acum suntem într-o energie foarte diferită, aceste lucruri nu mai funcționează. (Franco DeNicola) Traducerea Mihaela Dan

În Noua Energie, în care suntem acum, este esențial să fim autentici, să funcționăm în aliniere cu cine suntem noi cu adevărat. Și asta are legătură și cu ceea ce cream în viața noastră.

Cei mai mulți dintre noi am funcționat mare parte din viață având niște credințe/ tipare/ adevăruri de vibrație joasă, am fost programați în acest sens, ni s-a spus ce e „bine”/ „rău”, „corect”/ „incorect”, „normal”/ „anormal”, ce înseamnă „să ai succes”/ „să fii un ratat”, etc.

Acum suntem împinși să ieșim din vechea programare, să descoperim/ stabilim singuri ce „este bine” pentru noi și ce nu, ce „este adevărat” pentru noi și ce nu, ce este „normal” pentru noi și ce nu și să trăim în baza propriilor valori/ principii/ adevăruri.

Când trăim la modul autentic noi avem alte valori decât cele ale societății, avem alte adevăruri decât cele ale oamenilor din jurul nostru, ne manifestăm altfel decât cei din jur și creăm altceva decât ceilalți; noi nu mai trăim în iluzia că „mai mult înseamnă mai bine”, avem altă percepție asupra succesului, nu mai avem nevoie de alți oameni care „să ne împlinească/ ne facă fericiți”, ne concentrăm atenția/ energia pe cu totul alte lucruri. Suntem conștienți care sunt adevăratele noastre nevoi, suntem mult mai atenți la oamenii pe care îi primim în apropierea noastră și mult mai selectivi în a alege oamenii cu care „ne jucăm” în realitatea noastră.

Și vreau să fie clar că dacă spun că nu mai trăim în iluzia că „mai mult înseamnă mai bine” nu mă refer la faptul că vei trăi în lipsuri, ci este vorba despre faptul că faci o curățenie generală în viața ta și păstrezi numai lucrurile/ oamenii/ relațiile care servesc cu adevărat Binelui tău. Spun că o să conștientizezi că ți-ai umnplut viața cu o mulțime de lucruri/ oameni de care credeai că ai nevoie ca să fii fericit și de care, de fapt, nu ai nevoie, care îți algomerează inutil spațiul/ viața. Ești mult mai selectiv cu ceea ce păstrezi în viața ta.

Spre exemplu, este posibil să constați că aveai o mulțime de prieteni, dar la un moment dat îți dai seama că multe dintre relațiile respective sunt superficiale, că acei oameni nu mai rezonează cu tine, că acele prietenii nu aduc valoare vieții tale, ci erau doar un mod de a petrece timpul într-un mod oarecum agreabil, dar care acum nu te mai atrage. Simți că nu mai rezonezi cu acei oameni, că nu te mai potrivești cu ei, că discuțiile voastre sunt fade, te plictisesc.

Desigur, poți alege că continui relațiile cu acei oameni, dar asta înseamnă să te aliniezi energiei lor (de vibrație joasă) de fiecare dată când vă întâlniți. Pe de altă parte, constați că ai întâlnit alți oameni cu care te potrivești mai bine, cu care poți purta discuții interesante, care aduc un plus de valoare vieții tale, de la care înveți lucruri noi; ești interesat să ai relații cu acești oameni, dar nu pentru că ai avea nevoie să umpli un gol interior, ci pur și simplu pentru că rezonezi cu ei. Este o conexiune pe care o ai pentru că rezonați unul cu altul, nu fiindcă ai nevoie de cineva care să te completeze/ împlinească/ valideze/ facă fericit. (Franco DeNicola) Traducerea Mihaela Dan

La ora actuală, o zi de 24 de ore durează, de fapt, mai puțin de 12 ore din ceea ce era „o zi” în trecut.

Și această accelerare a timpului are un rost.

Noi procesăm acum mult mai repede informațiile, comparativ cu ce eram capabili să procesăm în trecut.

În plus, această accelerare a timpului ne obligă pe mulți dintre noi să ne concentrăm doar pe ceea ce este important, să nu ne mai irosim timpul cu tot felul de lucruri minore, care reprezintă o distragere, care nu ne ajută să evoluăm, ci ne trag în jos din punct de vedere vibrațional.

Mulți dintre voi ați remarcat de ceva timp că în cele 24 de ore ale unei zile actuale puteți face mult mai puține lucruri decât în cele 24 de ore ale unei zile de acum câțiva ani. Și cei care percep acest fenomen sunt în special aceia care deja au intrat într-un proces de schimbare/ evoluție; ceilalți parcă ar avea uneori senzația că timpul trece mult mai repede decât în trecut, dar nu dau nicio importanță acestui lucru, cred că este o senzație și doar atât.

Cei care au crescut vibrațional, care lucrează cu ei înșiși la modul conștient, percep energiile, observă o accelerare a timpului, observă că nu mai pot face într-o zi ceea ce în trecut făceau într-o zi și tocmai de aceea renunță la acele activități care nu mai reprezintă o prioritate pentru ei, își simplifică viața.

Ei conștientizează, de asemenea, că anumite lucruri/ persoane/ activități/ relații nu mai rezonează cu ei, nu mai servesc Binelui lor. Și după ce identifică toate acele lucruri persoane/ activități/ relații care nu mai sunt o prioritate pentru ei, aleg să nu își mai consume timpul/ energia cu acestea. (Franco DeNicola) Traducerea Mihaela Dan

În trecut noi consideram că eficiența este dată de cât de multe lucruri putem face într-o anumită perioadă de timp.

În prezent unii dintre noi înțelegem că adevărata eficiență este dată de faptul că îți investești timpul în acele lucruri care sunt cu adevărat importante, care susțin evoluția ta.

Ca urmare a faptului că timpul se accelerează și că ziua devine mai scurtă, oamenii se simt din ce în ce mai copleșiți de multitudinea de lucruri pe care „trebuie” să le facă, fiindcă ei constată că nu mai pot face ceea ce făceau în trecut într-o zi de 24 de ore. Ca atare, ei încep să renunțe la a mai face unele dintre aceste lucruri. Sunt nevoiți să facă o selecție, își reevaluează prioritățile și renunță la ceea ce nu mai reprezintă o prioritate pentru ei. Așa ajung să se concentreze asupra acelor lucruri care au valoare pentru evoluția lor, care sunt importante pentru sufletul lor.

În plus, accelerarea timpului mai are un efect important: acei oameni care erau obișnuiți să facă o mulțime de lucruri pentru alții, să le rezolve altora problemele, constată că nu mai au timp să facă toate astea și încep să mai spună și „Nu, nu pot să te ajut”. În acest fel cei care înainte erau obișnuiți să le rezolve alții problemele sunt nevoiți să înceapă să se ocupe ei înșiși de propriile probleme, să-și asume responsabilitatea pentru propria viață. (Franco DeNicola) Traducerea Mihaela Dan

Unii dintre noi, cei care suntem treji din punct de vedere spiritual, am vrea ca lucrurile să se desfășoare mai repede, ca procesul Schimbării să fie accelerat, pentru că haosul/ divizarea/ „nebunia” devine din ce în ce mai mare în această lume și ne-am săturat de toate astea.

Faptul că timpul se accelerează ne ajută să trecem mai ușor prin acest proces dificil pe care-l reprezintă Schimbarea la nivel colectiv.

Și dacă vă gândiți că din cauza acestei accelerări a timpului, practic, viața voastră se scurtează, vă spun că nu este așa. Pentru fiecare zi pe care aveți senzația că „o pierdeți” ca urmare a accelerării timpului, de fapt, „adăugați” trei zile la durata vieții voastre.

Pe măsură ce evoluăm ca și colectiv, procesul îmbătrânirii începe să fie încetinit și vom ajunge la nivelul la care procesul îmbătrânirii va fi oprit și va fi inversat; unii oameni deja au început să experimenteze asta. (Franco DeNicola) Traducerea Mihaela Dan

Fiecare dintre noi avem libertatea de a alege în ce fel răspundem la ceea ce se întâmplă în lume, ce rol ne asumăm în procesul Schimbării.

Unii oameni au impresia că dacă nu acționează la modul foarte vizibil, dacă nu protestează la modul public față de anumite lucruri cu care nu sunt de acord, înseamnă că nu fac nimic. Nu e așa; faptul că nu ieși în stradă, că nu participi la marșuri de protest, nu înseamnă că nu acționezi în sensul Schimbării. Poți fi foarte puternic în acțiunea ta și poți avea un efect puternic în sensul Schimbării prin simplul fapt că alegi să trăiești din spațiul Suveranității personale și spui ferm „Nu” la ce simți că e „Nu”, că alegi să nu faci niște lucruri care nu rezonează cu tine, chiar dacă cei din jur îți spun că „așa trebuie”/ „e bine”.

Nu e nevoie să ai o atitudine vehementă, să te manifești agitat, să te revolți, e suficient să spui la modul echilibrat, dar ferm: „Nu. Eu aleg să nu fac asta”. Și poți să-ți împărtășești public adevărul în orice mod consideri potrivit, dar să o faci într-un mod echilibrat, astfel încât să ne amintim unii altora că nu suntem singuri, că suntem ființe puternice și suverane și putem spune „Nu”.

În acest mod ai un impact foarte puternic, pentru că acționezi din spațiul echilibrului, ai o vibrație înaltă.

Desigur, dacă tu consideri potrivit, poți acționa în sensul de a spune „Hai să ne adunăm mai mulți și să ne spunem părerea/ adevărul în stradă, fiindcă are un impact mai mare când suntem mulți!”, dar dacă faceți asta cu furie, cu revoltă, judecându-i pe unii și pe alții, acuzându-i pe unii și pe alții, atunci voi „ați plecat la luptă” și asta înseamnă o vibrație joasă, deci alimentați energetic Vechea Paradigmă, faceți exact ceea ce-și doresc cei care au o agendă întunecată. Iar faptul că voi reacționați dezechilibrat/ agresiv le permite acestora să intervină cu măsuri represive/ agresive. (Franco DeNicola) Traducerea Mihaela Dan

„Noi ne alegem casa sau ea ne alege pe noi?”

Nu noi ne alegem casa, ea ne alege pe noi.

De altfel, unii dintre noi am constatat că s-a întâmplat la un moment dat în viață să spunem „Vreau casa asta!”, dar parcă era un făcut, se întâmplau tot felul de lucruri și nu reușeam să cumpărăm/ închiriem acea casă.

Orice casă ai alege tu, este necesar ca energia ta (vibrația ta) să rezoneze cu acel loc, ca să poți cumpăra/ închiria acea locuință.

Vă dau un exemplu: eu m-am mutat de 19 ori în viața mea. De fiecare dată când am făcut asta, am făcut-o pentru că am primit mesaj de la Sinele meu Superior: „E timpul să te muți!”. Dar știu foarte bine că nu mă pot muta oriunde, ci e necesar să găsesc locuința care rezonează cu energia mea. Ca atare, urmez instrucțiunile care mi se dau, merg la locuința către care sunt ghidat și chiar și când pare imposibil să închiriez acea casă, într-un fel sau altul, lucrurile se aranjează și eu reușesc să o închiriez.

Înainte de a mă muta în casa în care locuiesc acum am făcut un experiment, așa, de amuzament. Am fost ghidat către această locuință, dar eu am zis: „Nu, nu vreau să mă mut în casa asta!”. Am mai vizitat o mulțime de alte case, dar fie locuința respectivă îmi transmitea (energetic) „Nu ești binevenit aici! Nu te vreau aici!”, fie cartierul îmi transmitea acest mesaj.

Agentul imobiliar cu care am colaborat era exasperat, fiindcă îmi prezentase niște variante care aparent erau foarte avantajoase, dar eu continuam să spun „Nu”.

Ideea este în felul următor: energia noastră, a celor care avem un câmp energetic puternic, influențează ceea ce se întâmplă în clădirea în care locuim și în cartierul respectiv. Uneori, faptul că noi avem o energie de vibrație înaltă „disturbă” niște lucruri care se întâmplă în clădirea/ cartierul respectiv și de aceea primim mesajul că nu suntem bineveniți acolo.

Și pot să vă spun că Sinele meu Superior m-a tot ghidat de-a lungul timpului către cartiere „dubioase”, în care activitatea infracțională era ridicată, iar la început eu îi spuneam: „Pe bune?! Alt cartier n-ai găsit?”, dar mă mutam acolo. Și nu e vorba despre un „sacrificiu”, este vorba despre a ridica nivelul de vibrație al zonei, este un mod de a servi Binele comun. Și de asemenea, este un lucru care a servit și evoluției mele.

Au fost cazuri în care Sinele meu Superior mi-a dat semnalul de mutare și aspectului meu uman i se părea a fi un moment complet nepotrivit, nu voiam să mă mut, mă obișnuisem acolo, era inconfortabilă toată chestia asta cu mutarea, dar de fiecare dată când tărăgănam lucrurile se întâmpla ceva și eram obligat să mă mut. (Franco DeNicola) Traducerea Mihaela Dan

Pe măsură ce creșteți vibrațional veți constata schimbări în tiparele voastre de somn.

În general, se reduce numărul de ore de somn de care aveți nevoie pentru a vă simți odihniți, dar uneori, când vor fi valuri puternice de energii de vibrație înaltă, este posibil ca acestea să vă facă să aveți nevoie (temporar) de mult mai multe ore de somn decât de obicei. Aceste perioade mai lungi de somn vă ajută să integrați în corpul vostru fizic energiile de vibrație înaltă, pentru că dacă mintea voastră nu este activă și voi nu vă agitați (așa cum faceți în timpul zilei) procesul integrării decurge mai ușor. În astfel de perioade vă simțiți foarte obosiți și aveți nevoie să dormiți uneori chiar și în timpul zilei; pur și simplu nu mai puteți funcționa, nu vă mai puteți ține ochii deschiși, oricât v-ați forța.

Dar în general, veți începe să dormiți mai puțin și vă veți simți perfect odihniți, veți funcționa normal. (Franco DeNicola) Traducerea Mihaela Dan

Multe dintre fenomenele meteorologice foarte puternice, care au provocat mari distrugeri, ce s-au înregistrat în diverse locuri de pe glob în ultimii ani, au fost create de om, prin metode de manipulare a vremii.

Însă este necesar să înțelegeți că acest tip de manipulare a vremii poate avea loc în limitele în care este permis divin, adică în limitele în care servește evoluției acelor oameni/ comunități afectate. Nimic nu se întâmplă fără ca sufletele celor care au afectați de acele fenomene să fi fost de acord să experimenteze un astfel de fenomen meteo distructive.

Dacă unele suflete nu sunt de acord să experimenteze așa ceva, oamenii respectivi pleacă din acea zonă înainte de a se întâmpla acel fenomen (se mută, pleacă în vacanță, etc); chiar dacă la nivel uman nu sunt conștienți de ce pleacă exact în acea perioadă, sufletul lor îi scoate din zona respectivă, ca să nu fie implicați într-o experiență pe care nu au fost de acord să o trăiască.

Manipularea vremii va fi din ce în ce mai redusă, pentru că sunt tot mai multe sufletele care nu mai sunt de acord să experimenteze astfel de situații.

Este însă posibil ca în viitorul apropiat să mai aibă loc astfel de fenomene meteo care să aibă urmări catastrofale asupra unor zone.

În orice caz, dacă într-o anumită zonă are loc un fenomen meteorologic de acest tip, toate sufletele afectate au fost de acord să treacă prin acea experiență: unele aleg să plece de pe Pământ în acel context, altele aleg ca oamenii respectivi să fie afectați major, dar să rămână în viață, altele aleg să aibă parte de un șoc care să-i trezească spiritual pe oamenii respectivi, altele aleg ca acei oameni să fie foarte puțin afectați.

Sufletele noastre aleg dacă suntem implicați în astfel de situații și cât de mult să fim afectați de acestea; alegerea se face în funcție de cât de mult ne poate ajuta să evoluăm o astfel de experiență. (Franco DeNicola) Traducerea Mihaela Dan

Lumea de azi ne îmbie cu tentații, ne atrage pentru a ne hrăni viciile la fiecare pas. În forma ei actuală, societatea este construită în așa fel, încât să ne fie hrănite viciile, să fim tentați să ne lăsăm trași în jos. Lumea de azi nu încurajează virtutea/ integritatea.

Iar dacă noi (și mă refer mai ales la bărbați, dar este valabil și pentru femei) funcționăm la modul conștient, vom vedea aceste lucruri, vom vedea că sunt plasate capcane în calea noastră la fiecare pas și vom fi atenți să nu cădem în aceste capcane, vom decide că o să alegem iar și iar integritatea. Vom recurge la o disciplină personală pentru a rămâne în aliniere cu sufletul nostru, pentru a ne păstra integritatea. Și această disciplină personală poată se includă, spre exemplu, să asculți emisiuni de spiritualitate, să citești cărți de dezvoltare personală, să asculți muzică de calitate, să te „hrănești” din toate punctele de vedere cu lucruri care rezonează cu sufletul tău, care îți amintesc iar și iar care sunt prioritățile tale.

Dacă nu ești permanent atent la tentațiile care te atrag către lipsa de integritate, vei ceda și vei ajunge într-un loc/ într-o situație în care nu vrei să ajungi.

Este extrem de important să îți folosești clipă de clipă discernământul și să observi: „Asta înseamnă integritate, asta înseamnă lipsă de integritate. Aleg integritatea”. Și să acționezi în consecință. (DeVon Franklin)

"Cele mai multe femei au fost programate la modul subtil, fiind învățate că trebuie să se pună pe ultimul loc în ordinea priorităților, așa cum a fost ea stabilită de societatea patriarhală... Ele au acceptat tacit că nevoile lor - indiferent dacă era vorba de nevoi fizice, emoționale, mentale sau spirituale - erau cele mai puțin importante în familie și în ierarhia socială.

Cele mai multe dintre noi s-au conformat în tăcere.

Cele mai multe dintre noi au crezut că e “de datoria noastră”, a femeilor, să ne punem pe ultimul loc.

Cele mai multe dintre noi au jucat rolul martirului și s-au sacrificat pentru alții.

Cele mai multe dintre noi nu au pus niciodată la îndoială această stare de fapt.

Nenumărate femei cu inimile rănite au jucat acest rol de martir toată viața lor, de milenii. Noi am încercat să-i facem fericiți pe toți cei din jurul nostru. Am considerat că este responsabilitatea noastră să le facem pe plac altora, renunțând la propriul nostru adevăr, la nevoile și dorințele proprii, din dorința de “a fi bine”, într-o încercare de “a trăi în bună înțelegere”.

De-a lungul timpului, noi, femeile, am încercat să fim fericite făcându-i pe toți ceilalți fericiți. Dacă ceilalți erau fericiți, simțeam că ne-am jucat perfect rolul și că astfel, puteam să ne considerăm și noi fericite.

Pentru o vreme am fost mulțumite că persoanele dragi au nevoie de noi. Am crezut că dacă au nevoie de noi o să ne simțim apreciate, acceptate și iubite. Tot ce ne doream era o validare a valorii noastre, venită din partea celor ale căror nevoi le-am pus mai presus de nevoile noastre.

Dar a fost un preț uriaș de plătit, pentru că simțeam un gol interior, o amorțeală întunecată... O amorțeală pe care nici măcar nu puteam să o identificăm, pentru că ea a fost mereu acolo, distrugându-ne pe tăcute respectul de sine, demolându-ne puțin câte puțin puterea personală, închizându-ne încetul cu încetul inimile.

Noi am încercat cu îndârjire să umplem acest gol interior care apăruse ca urmare a faptului că ne-am neglijat nevoile și dorințele proprii, că ne-am negat/ ignorat propriul adevăr și că am acceptat să trăim zi de zi în acest fel. Am încercat să umplem acest gol interior preocupându-ne și mai mult de binele celorlați, concentrându-ne și mai mult pe nevoile și dorințele lor, în speranța că fărâmele de iubire primite din partea acestora ne vor fi de ajuns și în sfârșit, ne vom simți și noi împlinite, fie și pentru o perioadă scurtă de timp.

Noi n-am înțeles, nu ne-am dat seama că, de fapt, acest gol era provocat de lipsa de IUBIRE. Noi am dat mereu de la noi - am dat atât de mult, încât rezervoarele noastre s-au golit.

Aceasta e durerea ascunsă din istoria Femininului, care a fost gravată în paginile timpului, în societatea patriarhală a Pământului.

Vremurile se schimbă acum. Femeia și-a recuperat și asumat puterea personală. Ea s-a ridicat în toată gloria ei și în cele din urmă, a înțeles că golul pe care îl simte în interiorul ei nu poate fi umplut decât din interior.

Ea nu mai pune nevoile altora deasupra nevoilor proprii. Ea își rostește adevărul cu grație. Își urmeaza calea sigură pe ea, acceptând doar ceea ce rezonează cu ea și ce o onorează.

Și în acest fel, Femeia nu se schimbă doar ea însăși - ea schimbă lumea. Nu-și mai dorește ca ceilalți să aibă nevoie de ea, ca să se simtă validată; a plătit un preț prea mare atunci când își baza fericirea proprie pe fericirea altora, așa că în cele din urmă, a decis să se pună pe ea însăși pe primul loc în ordinea priorităților sale."

Sursa: Karen Star

Eu îmi doresc să fiu mai mult decât un pastor care le vorbește oamenilor despre Dumnezeu. Eu vreau să fiu un exemplu viu despre ce înseamnă a trăi în aliniere cu Dumnezeu.

Unul dintre modurile în care am făcut asta a fost prin a fi un exemplu de om care are grijă de corpul său fizic, astfel încât să le și arăt celor din comunitatea mea cum se face acest lucru, nu doar să le vorbesc despre asta. Am slăbit câteva zeci de kg, fac sport, duc o viață sănătoasă.

Corpul nostru este un templu în care coboară Sfântul Duh și trebuie respectat și tratat ca atare. Cei mai mulți oameni nu-și respectă corpul fizic și nu fac niciun efort ca să se asigure că trupul lor primește tot ce are nevoie ca să fie sănătos și ca să poată face față solicitărilor pe care le presupune împlinirea Menirii lor.

Dumnezeu mi-a spus la un moment dat: „Nu-ți pot binecuvânta preoția decât la nivelul la care poate suporta corpul tău fizic”. Și atunci mi s-a părut că nu e drept. Chiar i-am zis lui Dumnezeu: „Nu e drept! Am văzut congregații foarte mari, la fel de mari ca pastorii care le conduc, ca s-o spun pe-aia dreaptă. De ce trebuie ca eu să slăbesc?”.

Și El mi-a răspuns: „Pentru că binecuvântările pregătite pentru tine sunt atât de mari, încât corpul tău fizic nu le poate duce, dacă nu este într-o stare bună de sănătate. Tu nu ai idee ce voi face prin tine. Nu te mai compara cu alții. Ascultă ce îți spun!”.

Și l-am ascultat. Iar acum, după patru ani de muncă asiduă pentru a-mi aduce corpul în cea mai bună formă, pot spune că nu m-am simțit niciodată mai bine, mai plin de energie, mai tânăr, mai pregătit pentru ceea ce vrea Dumnezeu să facă prin mine. (Michael Todd) Traducerea Mihaela Dan

Eu vreau să fiu un exemplu viu pentru comunitatea mea, privind ceea ce poate face Dumnezeu în viața unui om, indiferent cât de traumatizat a fost el. De aceea dau dovadă de mai multă transparență decât alți pastori, de aceea vorbesc deschis despre trecutul meu tumultuos, despre dependențele pe care le-am avut în trecut, despre problemele pe care le-am avut în familie în diverse etape ale vieții și despre modul în care le-am rezolvat. Nu am ezitat să fiu vulnerabil în fața celor pe care-i păstoresc. Și am făcut-o pentru că asta mi-a cerut Dumnezeu să fac.

În opinia mea, bisericile din ziua de azi sunt locuri în care sunt ziduri în zone în care ar trebui să fie ferestre mari.

Când te duci într-un mall, toate magazinele au geamuri mari, prin care poți vedea înăuntru. Nu e întâmplător acest lucru: ideea este ca cei care trec prin fața magazinelor lor să vadă prin geam ce produse găsesc acolo și dacă văd ceva ce-i interesează, să intre.

Cele mai multe biserici procedează altfel: nu intri oricând, vino la slujbă duminica, fiindcă în rest e ușa închisă!

În ceea ce mă privește, am altă viziune despre modul în care trebuie să funcționeze o biserică. Eu, ca pastor, vreau să fiu o fereastră prin care cei din jur să vadă ce pot găsi în biserica noastră, nu vreau să fiu un zid. Eu sunt pentru deschidere, pentru transparență, pentru o conexiune mai profundă cu oamenii. Și dacă asta implică uneori ca oamenii să vadă și lucruri care încă nu sunt puse la punct, care sunt în plin proces de schimbare, așa să fie!

În biserica noastră oamenii primesc o versiune a comuniunii cu Dumnezeu despre care nu știau că este posibilă. (Michael Todd) Traducerea Mihaela Dan

În teorie, toată lumea este în "integritate", dar adevărata integritate este să respecți cuvântul pe care îl dai.

Alinierea cu cuvântul și acțiunea este adevărata integritate. Cuvintele sunt goale fără a le acoperi cu fapte. (Carmen Meera)

Prea mulți lideri religioși/ spirituali propovăduiesc niște lucruri, sunt tobă de citate din scripturi, dar când te uiți în viața lor personală, nu trăiesc în baza a ceea ce propovăduiesc. Sunt tari în a le spune altora cum trebuie să trăiască, îi condamnă pe alții pentru modul în care trăiesc, dar ei înșiși nu respectă în propria viață principiile pe care le cer altora să le respecte. De aceea atât de mulți oameni generalizează și cred că toți liderii religioși/ spirituali sunt niște ipocriți. Știți cum se zice, „Fă ce spune popa, nu ce face popa!”.

Eu nu vreau să le dau lecții altora despre ce înseamnă să trăiești în aliniere cu Dumnezeu, eu vreau să trăiesc în aliniere cu Dumnezeu și văzându-mă pe mine, oamenii să spună „Da, ăsta este un om de la care am ce învăța!”. Vreau că oamenii să-și dea seama ce poate face Dumnezeu în viața unei persoane pur și simplu observând ce a făcut Dumnezeu în viața mea, cum m-am schimbat, cum am evoluat, ce fel de om am devenit. Eu vreau ca viața mea, modul în care mă comport, să fie un exemplu pentru cei din jur. Vreau ca atunci când interacționez cu niște oameni, ei să-și dea seama că trăiesc în aliniere cu Dumnezeu, fără ca eu să mă laud cu asta.

Dacă tu ai nevoie să te lauzi cu credința ta în Dumnezeu, cu spiritualitatea ta, cu faptul că ești mai evoluat decât alții, ca să te asiguri că cei cu care interacționezi știu asta, atunci nu ești atât de evoluat/ spiritual pe cât crezi.

Eu vreau ca atunci când interacționează cu mine - în viața mea de zi cu zi, nu doar la anumite evenimente „oficiale” - oamenii să simtă ce înseamnă să fii tratat cu bunătate, cu generozitate, cu compasiune, cu Iubire.

Unii dintre voi vă dați spirituali/ evoluați, dar când cineva vă apasă butoanele faceți ca toți dracii. (Michael Todd) Traducere Mihaela Dan

 

Știți „relațiile” acelea în care cei doi se întâlnesc pe ascuns, nu se afișează în public împreună, pentru că bărbatul nu vrea ca lumea să știe despre legătura lor, nu vrea să-și asume la modul public acea legătură?

Asta se întâmplă fiindcă pentru el acea legătură care vizează strict rezolvarea unor nevoi de moment nu este o relație „serioasă”, ci e una „fără obligații”. Bărbatul vrea să aibă parte de beneficiile unei astfel de legături, dar fără să-și asocieze numele la modul public cu cel al femeii respective.

Unii oameni îl tratează pe Dumnezeu în acest fel.

Ei vor să fie ajutați de câte ori au nevoie, să primească ceea ce-i cer, dar să nu-și declare deschis credința în Dumnezeu, să nu-și asume la modul public relația lor cu Dumnezeu.

Nu-l mai opriți pe Dumnezeu, atunci când El vrea să facă lucruri mari în viața voastră! Dacă Dumnezeu a pregătit o upgradare pentru tine, de ce ai vrea să rămâi la „setările” de bază? De ce te mulțumești cu puțin?

Unii dintre voi mergeți săptămânal la biserică, vă închinați, vă rugați când sunteți la greu și aveți impresia că ați rezolvat treaba, că aveți o relație bună cu Dumnezeu. Dar în viața voastră de zi cu zi sunteți atât de răi!

Simpla voastră prezență în biserică nu înseamnă nimic, dacă nu vă schimbă pe dinăuntru, dacă nu vă face să deveniți mai buni, mai generoși, mai empatici.

Dacă cei din jur nu văd cum Dumnezeu lucrează prin voi, puteți să știți că relația voastră cu Dumnezeu nu este dintre cele mai bune.

Unii dintre voi folosiți un limbaj spiritual, vă dați evoluați, îl invocați pe Dumnezeu, dar modul în care vă comportați în viața voastră de zi cu zi nu este unul care să indice o aliniere cu Dumnezeu.

Spiritualitatea/ credința în Dumnezeu nu este cea clamată/ asumată doar din vorbe, în încercarea de a-i impresiona pe ceilalți; adevărata spiritualitate/ credință în Dumnezeu se recunoaște după modul în care te manifești - în relațiile cu cei din jur te manifești cu Iubire, bunătate, compasiune, empatie, emani bucurie, îți păstrezi echilibrul chiar și atunci când îți sunt apăsate butoanele.

Este ca atunci când porți o verighetă – verigheta este un semn exterior care ar trebui să le arate celorlalți că ești căsătorit, că ți-ai asumat o relație și ești implicat 100% în ea. Dar sunt o mulțime de oameni pe care verigheta pe care o poartă nu-i împiedică să-și înșele partenerul.

Adevărata asumare a căsniciei vine din comportamentul de zi cu zi al partenerilor, din alegerile pe care le fac în fiecare clipă, din faptul că aleg integritatea și loialitatea în fiecare zi, din faptul că ei au o conexiune profundă, nu din faptul că poartă o verighetă. (Michael Todd) Traducere Mihaela Dan

 

Poți evolua atunci când ești într-o relație abuzivă?

Sigur că poți.

Cum faci asta? Începând să-ți spui adevărul, refuzând să mai accepți să fi tratat într-un mod lipsit de respect/ abuziv.

Iar când faci asta partenerul tău de cuplu înțelege că relația voastră nu mai poate continua așa, alege să lucreze cu el însuși și să se schimbe sau nu este dispus să facă asta și atunci relația voastră se va încheia, pentru că tu îi pui punct.

Așa evoluezi.

Dacă tu permiți să fii abuzat și te plângi întruna de cel care te abuzează, îl judeci, te plângi de soarta ta grea, atunci nu evoluezi.

Aici este vorba despre a-ți exercita liberul arbitru. Și nu există o alegere „bună” și o alegere „rea”. Dacă tu alegi să pui capăt unei relații abuzive este în regulă, fă asta. Dacă tu alegi să continui să rămâi în acea relație abuzivă, este în regulă, fă asta. Este viața ta, tu alegi cum vrei să ți-o trăiești, tu suporți consecințele alegerilor tale. Dacă vrei să trăiești toată viața fiind abuzat(ă), este dreptul tău să alegi asta.

Dar nu te mai plânge că ești abuzat(ă), fiindcă tu alegi asta. Tu poți pune punct oricând acestui abuz, dar alegi să nu o faci.

Și ca să fie clar: de fiecare dată când faci o alegere vor fi „avantaje” și „dezavantaje”. Asumă-ți acest lucru și fă alegerea pe care o consideri potrivită pentru tine la acel moment. (Phil Good) Traducere Mihaela Dan

Autenticitatea este un element cheie în îndeplinirea cu succes a misiunii pe care sufletul nostru a ales-o în această încarnare.

Când suntem în astral ne alegem acea misiune și rolul pe care îl putem juca în această scenă a vieții. Darurile cu care ne-am născut variază, tocmai pentru a ne putea focaliza cu succes pe misiunea aleasă.

Apoi venim aici și suntem învăluiți de iluzia uitării de sine. Încercăm să îi copiem pe alții să jucam alte roluri mai puțin potrivite și ne îndepărtăm de linia noastră de destin.

Unii au venit aici să fie deschizător de drumuri, alții să ajute doar prin simpla lor prezență și vibrație, alții doar să aibă grijă de cămin sau să susțină un lider în calea lui provocatoare și așa mai departe. Important de reținut este că fiecare rol este important. Nu trebuie să fii personajul principal al unei scene, de multe ori cei care au fost cu adevărat la cârmă au fost cei din umbră. Uneori rolurile se schimbă și asta e frumusețea jocului...

A încerca să fii altcineva decât ești cu adevărat, nu doar că îțî dă o profundă insatisfacție că niciodată nu vei putea aduce la desăvârșire acel rol care nu îți aparține, ci te și îndepărtează de misiunea ta și acest lucru aduce cu sine un gol lăuntric. Parcă ceva lipsește, oare ce?

Fiți voi autentici, iar în acestă autenticitate veți simți că prezența voastră aduce un aport semnnificativ, de oriunde v-ați afla. Totodată satisfacția muncii bine făcute va fi deosebită.

Veți realiza atunci că singurul rol pe care trebuie să îl aduceți la desăvârșire și perfecțiune este propriul rol, la fel de important ca fiecare participant în această minunată piesă a creației în care ați ales să fiți aici și acum.. (AlmyRa) preluat https://www.facebook.com/profile.php?id=100080450482427

Nu e nimic în neregulă cu faptul că mă manifest la modul autentic. Nu e nimic în neregulă cu faptul că mă îmbrac așa cum îmi place mie să mă îmbrac, că dansez așa cum simt eu să dansez, că vorbesc așa cum simt potrivit să vorbesc.

Nu am nevoie de validarea ta și nu sunt dispus să mă neg pe mine însumi ca să obțin validarea ta. Prefer să fiu eu însumi și să-ți displac, decât să-mi pierd respectul de sine, să-mi cobor standardele, să-mi compromit valorile, ca să mă placi, ca să mă integrez în lumea ta.

Dacă vrei să mă ai în preajma ta, va trebui să mă accepți așa cum sunt eu la modul autentic.

Nu permiteți nimănui să vă convingă/ determine să vă compromiteți autenticitatea, să vă negați identitatea, doar pentru ca acel om/ grup să vă accepte!

Nu aveți nevoie să vă compromiteți autenticitatea ca să faceți ceea ce vrea Dumnezeu să faceți. Nu deveniți o copie la indigo, nu vă prefaceți a fi cine nu sunteți, doar pentru ca ceilalți să vă accepte!

Fiți voi înșivă, chiar dacă o să fie oameni care n-o să vă placă, chiar dacă nu o să vă integrați în anumite grupuri/ comunități! O să vă potriviți cu oamenii cu care este menit să vă însoțiți, o să vă integrați în grupurile în care este menit să vă integrați – și asta e suficient. (TD Jakes) Traducere Mihaela Dan

Nu mai urmați „turma” în virtutea inerției, nu vă mai lăsați duși de val, doar fiindcă s-a creat un anumit curent de opinie în grupul/ comunitatea din care faceți parte și e mai simplu să faceți și voi ce fac ceilalți, să adoptați și voi opiniile celorlalți!

E interesant cum oamenii se grăbesc să-i judece/ condamne la modul public pe alții pentru lucruri pe care și ei le-au făcut în trecut, dar de care ceilalți nu știu.

Nu adoptați mentalitatea de turmă!

Atunci când se întâmplă ceva și se creează un curent de opinie ostil cu privire la persoana/ persoanele implicate, dacă cei dintâi care dau cu piatra sunt suficient de vocali și de vehemenți, acestora li se alătură imediat și alții și numărul celor care aruncă pietre devine din ce în ce mai mare; de la un moment încolo, cei care urmează turma nici nu mai știu exact ce s-a întâmplat, știu doar frânturi, ce-au auzit de la alții, dar asta nu-i împiedică să dea cu piatra. De la un moment încolo nici nu mai contează care este adevărul cu privire la ceea ce s-a întâmplat, nu mai interesează pe nimeni să aștepte până afle suficiente informații ca să-și poată firma o părere; mulțimea aruncă deja cu pietre, linșajul are deja loc.

Vedeți asta tot timpul pe rețelele de socializare. Oameni care nici nu știu exact despre ce este vorba acuză, jignesc, batjocoresc, umilesc niște persoane pe care nici nu le cunosc, doar pentru că i-a luat valul după ce au citit articolele/ postările/ comentariile altora, care nici ei nu știu exact despre ce este vorba, dar s-au luat după alții.

În jurul nostru sunt nenumărate astfel de „turme”.

De exemplu, la serviciu aveți o „turmă” și dacă nu faci parte din acea „turmă”, dacă nu te-ai integrat, ceilalți vor găsi modalități de a te face să simți că nu ești de-al lor.

Cei din „turmă” – indiferent ce fel de „turmă” e – vor găsi modalități să te marginalizeze, să te pedepsească pentru că nu gândești ca ei, pentru că nu faci ce fac ei. Cei din „turmă” te vor pedepsi pentru că preferi să gândești cu mintea ta, să-ți formezi propriile opinii, să-ți folosești discernământul, pentru că nu te grăbești să judeci/ acuzi înainte de a afla suficiente informații pentru a putea să-ți faci o părere cât de cât clară asupra situației respective. Cei din „turmă” te vor pedepsi pentru că nu ești dispus să-ți însușești în mod automat „adevărul” lor și să participi la linșaj. (TD Jakes) Traducere Mihaela Dan

În trecut, când la televiziuni erau programe de știri o dată la câteva ore, informația era prezentată într-un anumit fel.

Acum, când sunt mult mai multe televiziuni și cele mai multe dintre acestea au jurnale de știri din oră în oră, este o competiție acerbă între ele - care difuzează mai repede știrea respectivă. Fiindcă pe cei care conduc aceste televiziuni îi interesează în primul dând să dea primii informația, este neglijată partea care presupune verificarea riguroasă a informațiilor, care presupune timp. Rezultatul este că știrile pe care le urmărim la televizor nu sunt întotdeauna corecte.

Pe de altă parte, la aceleași televiziuni există un șef care decide ce știri intră pe post și ce știri nu intră: sunt alese informațiile care aduc cele mai mari audiențe. Și dacă o informație aduce audiențe mari la jurnalele de știri, ea este dezbătută toată ziua la televizor, fiindcă e profitabil, fiindcă televiziunile pot încasa mai mulți bani pentru publicitate.

Din același motiv al goanei după audiențe, noi, ca telespectatori, suntem inundați cu știri și emisiuni care produc emoție – care produc indignare, furie, frică, divizare, etc, fiindcă acestea ne fac să stăm în fața micului ecran, să urmărim acele programe, să reacționăm vehement.

Nu doar televiziunile, ci și politicienii, biserica și societatea în care trăim, în general, ne împing către a ne separa unii de alții, către a considera că cine nu e cu noi e împotriva noastră, către a-i judeca pe cei care nu sunt ca noi, către a considera că noi avem dreptate și cei care au alte opinii decât noi greșesc, către a crede că singura cale adevărată este calea noastră, iar ceilalți sunt pe o cale greșită. Suntem împinși către a practica bullyingul unii față de alții, către a ridica baricade.

Și uneori manipularea este atât de perversă, încât te convinge că separarea de cei care au altă perspectivă decât tine este spre binele tău, că modul în care gândesc/ funcționează ei îți pune în pericol sănătatea/ viața.

Cei mai mulți oameni au nevoie să simtă că fac parte dintr-un grup/ o comunitate și de aceea sunt dispuși să facă aproape orice ca să se integreze – sunt dispuși să renunțe la a-și folosi discernământul, sunt dispuși să înghită pe nemestecate „adevărurile” servite de alții, sunt dispuși să se conformeze regulilor stabilite de alții, sunt dispuși să funcționeze ca niște sclavi. (TD Jakes) Traducere Mihaela Dan

Uneori faptul că te părăsesc anumiți oameni este o binecuvântare.

Este posibil ca niște oameni să fie cu noi, dar să nu fie unii de-ai noștri. Și dacă nu sunt unii de-ai noștri, atunci au un anumit interes, dacă stau în preajma noastră. Iar când noi nu facem ceea ce ar vrea ei să facem, o să-și ia tălpășița, fiindcă nu-și pot satisface interesele lor personale.

Oamenii care sunt unii de-ai noștri vor rămâne lângă noi. (TD Jakes) Traducere Mihaela Dan

Cei mai mulți dintre voi cunoașteți pilda biblică a femeii adultere: fariseii au adus o femeie adulteră în fața lui Iisus, cerându-i să o judece. Conform legilor din acea vreme, femeile care se făceau vinovate de adulter erau omorâte cu pietre.

Isus a spus: „Cel fără de păcat să arunce primul piatra!” și fiindcă toți cei care erau acolo se știau păcătoși, au plecat unul câte unul, până când au rămas doar Isus și femeia adulteră.

Iar Isus a întrebat: „Femeie, unde sunt cei care te condamnau?”

„Nu mai e nimeni.”

Fii atent când Dumnezeu îți pune o întrebare. Conștientizează că dacă te întreabă ceva, Dumnezeu nu o face fiindcă n-ar cunoaște răspunsul; Dumnezeu știe tot, nu are nevoie să-I informezi tu. Dacă te întreabă, Dumnezeu o face pentru ca tu să înțelegi cu adevărat răspunsul.

În această pildă, Dumnezeu a vrut ca femeia respectivă să conștientizeze: „Nu mai este aici niciunul dintre cei care mă condamnau.”

Oamenii care au fost loviți de multe ori cu „pietre” sunt traumatizați, suferă de stres post traumatic și reacționează ca și cum ar fi loviți cu pietre mult timp după ce atacul a încetat.

Unii dintre voi sunteți în această situație: ați fost loviți cu „pietre” de atât de multe ori, încât ați rămas blocați în trecut, retrăiți an după an durerea acelor lovituri, în loc să căutați vindecare și să mergeți mai departe cu viața voastră.

Vă întreb pe aceia dintre voi care nu vreți să dați drumul trecutului, care nu puteți ierta, care nu puteți elibera furia, resentimentele, dușmănia, dorința de răzbunare, care continuați să vă plângeți de ceea ce vi s-a întâmplat cu 10, 20 sau 30 de ani în urmă, care încă mai dați vina pentru suferința/ eșecurile voastre pe niște oameni care nu mai sunt de mult în preajma voastră: sunteți conștienți că suferiți de stres post traumatic? Faceți ceva ca să vă vindecați traumele?

Voi sunteți ca un veteran din Vietnam care dacă se aude un zgomot puternic pe stradă intră imediat sub pat. Voi încă trăiți cu senzația că peste tot în jurul vostru sunt oameni care sunt gata să vă atace. Voi aveți nevoie de terapie, ca să vă vindecați rănile.

„Nu mai este aici niciunul dintre cei care mă condamnau.”

Da, unii dintre voi ați fost abuzați, ați fost umiliți în public - iar psihologii spun că traumele cele mai dure sunt cele la care suntem supuși în public -; conștientizați însă că acum nu mai este în preajma voastră niciunul dintre cei care vă judecau/ condamnau, lăsați trecutul în urmă, vindecați-vă traumele și vedeți-vă de viața voastră!

Înțelegeți un lucru: nimic nu se termină până nu hotărâți voi că s-a terminat. Trecutul este în trecut, dar atât timp cât voi îl retrăiți, el contaminează prezentul. Trecutul rămâne în trecut abia atunci când decideți voi că s-a terminat cu acel trecut.

Voi sunteți singurii care vă țineți legați de acel trecut dureros și sunteți singurii care puteți decide să vă eliberați din acele lanțuri. Nu mai trăiți în trecut, dați-i drumul! Hotărâți odată: „S-a terminat!”.

„Unde sunt cei care te condamnau? Nu mai e nimeni?”

„Nu mai e nimeni.”

„Nici Eu nu te condamn.”

(TD Jakes) Traducere Mihaela Dan

Vă rog, scoateți toate scheletele din dulap înainte de a se încheia acest an! Spuneți înainte de finalul anului acele adevăruri inconfortabile/ dureroase pe care ați tot evitat să le spuneți! Dați drumul înainte de finalul anului acelor vechi credințe/ tipare/ obiceiuri pe care ați conștientizat că le aveți!

Mulțumiți pentru tot ce ați primit în acest an, „bune” sau „rele”, fiindcă totul a avut un rost!

Intrați în noul an într-un mod curat/ cu integritate!

Aprofundați toate lecțiile acestui an și pregătiți-vă pentru o nouă viață.

Viața ne cere să ne schimbăm în interior, să schimbăm modul în care funcționăm.

Lucrurile vor continua să se schimbe la nivel global și în viața voastră. Și nu o spun într-un sens negativ. Ascensiunea – care se întâmplă acum – nu este ceva negativ. Dar ceea ce aspectul nostru uman poate percepe ca fiind „negativ” este faptul că nu putem lua cu noi în Noua Lume vechea noastră slujbă, vechile noastre credințe/ tipare/ obiceiuri/ comportamente și toate relațiile noastre.

Spre exemplu, unii dintre voi considerați că relațiile voastre de cuplu sunt „în regulă”, că „vă înțelegeți destul de bine”.

Ceea ce nu este perceput ca „extraordinar” nu va merge mai departe. Dacă relația voastră de cuplu nu este extraordinară (și vorbesc despre a percepe asta la modul sincer, nu doar declarativ), nu va funcționa în Noua Lume.

Dacă slujba voastră este „în regulă”, nu va merge în Noua Lume. În Noua lume vă urmați Misiunea sufletului, faceți ceea ce iubiți să faceți, ceea ce vă pasionează/ entuziasmează.

Luați-vă gândul de la faptul că la un moment dat lumea „va reveni la normal” și că totul va fi cum a fost. Ceea ce a fost nu va mai fi niciodată. (Michael Mirdad) Traducere Mihaela Dan

În relațiile formate la nivel de ego eu mă simt incomplet/ neîmplinit și intru în relație cu tine pentru că am impresia că tu ești soluția la problema mea, că tu ești cel care o să mă completeze/ împlinească. Și apoi o să te consider pe tine vinovat pentru faptul că eu continui să mă simt incomplet/ neîmplinit/ nefericit.

În relațiile formate la nivel de suflet suntem amândoi conștienți că avem traumele noastre, că avem de lucrat cu noi înșine și ne asumăm responsabilitatea pentru propria vindecare/ împlinire și în același timp, ne luăm un angajament unul față de celălalt în sensul de a călători împreună către Lumină și a ne susține unul pe celălalt în această Călătorie.

Nu ne credem niciunul perfect, nu avem niciunul pretenția că suntem complet sănătoși din punct de vedere emoțional, mental, psihic, ci recunoaștem că mai avem de lucrat cu noi înșine, dar știm clar că suntem hotărâți să facem asta, că evoluția personală este prioritatea noastră.

Nu ne plângem unul altuia de milă, nu ne victimizăm niciunul, nu ne așteptăm ca celălalt să ne completeze/ vindece/ salveze/ repare/ împlinească. Suntem absolut sinceri unul cu celălalt, ne spunem lucrurile care ne plac la celălalt, dar ne spunem (cu respect și Iubire) și lucrurile care ne deranjează, ne spunem și adevărurile inconfortabile, pentru că astfel ne ajutăm unul pe celălalt să evoluăm. Comunicăm deschis unul cu celălalt, ne deschidem către o conexiune profundă la nivel emoțional, ne arătăm vulnerabili unul în fața celuilalt. (Michael Mirdad) Traducere Mihaela Dan

Toate relațiile noastre vor trece prin foc în perioada următoare.

Nu uitați că și cei din familia voastră sunt oameni. Și terapeuții voștri sunt oameni. Și vindecătorii la care apelați sunt oameni. Și instalatorul vostru e un om. Și electricianul este un om.

Noi toți suntem oameni și avem rănile noastre, avem Umbra noastră. Nu vă așteptați la prefecțiune din partea celorlalți. Renunțați la convingerea că voi știți care sunt „cei buni” și care sunt „cei răi“.

Oamenii cu care veți interacționa vă vor apăsa butoanele uneori. Nu vă grăbiți să arătați cu degetul către ei; uitați-vă la voi înșivă. Tratați-i cu Iubire pe toți, indiferent în ce fel se manifestă ei.

Și fiți sinceri în toate relațiile voastre. Dacă nu iubiți un om, spuneți-i acest lucru, fiți onești.

Dacă nu sunteți dispuși să vă asumați un angajament față de un om, spuneți-i acest lucru, fiți onești.

Fiți onești cu oamenii din viața voastră. Spuneți adevărul cu blândețe, cu Iubire, dar spuneți adevărul.

Și onorați-vă promisiunile, onorați-vă angajamentele, atunci când vă asumați un angajament. Trăiți în integritate. (Michael Mirdad) Traducere Mihaela Dan

Din punctul meu de vedere, „până când moartea ne va despărți” nu înseamnă să rămân într-o relație de cuplu cu tine până când moartea ne va despărți, chiar dacă nu ne potrivim, chiar dacă relația noastră nu funcționează.

„Până când moartea ne va despărți” înseamnă să te tratez cu respect și Iubire până când moartea ne va despărți, indiferent că suntem sau nu mai suntem împreună. Poate că relația noastră nu a funcționat, dar pot să te tratez cu respect și cu Iubire și dincolo de punctul în care s-a încheiat acea relație.

În opinia mea, dacă intrăm într-o relație de cuplu, este de dorit să stabilim de la bun început în ce intrăm. „Ăsta sunt eu, asta pot să-ți ofer și asta nu pot să-ți ofer. Asta fac și asta nu sunt dispus să fac”.

Discutați care este opinia voastră cu privire la o posibilă sarcină, ca să știți de la început cum stați.

Decideți dacă vreți să vă vorbiți unul altuia despre trecutul vostru relațional sau nu.

Discutați dacă vreți o relație sexuală exclusivă sau nu.

Discutați de la început toate subiectele care vă interesează, ca să știți în ce vă băgați, ca să știți ce este dispus să vă ofere celălalt și ce nu este dispus să vă ofere.

Și dacă promiteți ceva, țineți-vă de cuvânt. Dacă ați spus că veți oferi ceva anume în acea relație, țineți-vă promisiunea.

Iar dacă celălalt a promis că va oferi ceva în acea relație și nu s-a ținut de cuvânt, iar asta afectează semnificativ calitatea relației, nu sunteți „răi” dacă puneți punct acelei relații, nu e cazul să vă simțiți vinovați pentru asta.

Eu, unul, când intru într-o relație, mă asigur că este vorba de un angajament clar pentru amândoi, un angajament asumat 100% de amândoi, că este un parteneriat pornit pe baze sănătoase, în integritate. Și dacă pe parcurs se dovedește că lucrurile nu evoluează așa cum ne dorim, comunicăm sincer, analizăm situația împreună și decidem dacă este necesar să facem niște schimbări sau lucrurile nu funcționează și este necesar să punem punct final. Dar indiferent că rămânem împreună sau ne despărțim, facem acest lucru într-un mod iubitor, cu respect unul față de celălalt. (Michael Mirdad) Traducere Mihaela Dan

Faptul că îți fixezi intenția de a atrage un partener cu o vibrație înaltă, cu care să ai o relație sănătoasă și te concentrezi pe acest gând nu rezolvă nimic. Legea atracției nu funcționează așa.

Ca să atragi un astfel de partener este necesar să îți vindeci propriile traume, să crești tu vibrațional mai întâi.

Deseori vin la mine oameni care au citit despre Legea atracției, care și-au fixat intenția de a atrage un partener cu o vibrație înaltă, cu care să aibă o relație sănătoasă și care îmi spun încântați că și-au găsit partenerul la scurt timp după ce și-au fixat această intenție. „Este un om minunat, ne potrivim nemaipomenit, există o atracție specială între noi! El e Alesul!/ Ea e Aleasa!”.

Fiindcă eu cunosc acei oameni și știu care este nivelul lor de conștiință, le spun că nu este el/ ea persoana pe care o așteptau.

După ceva timp ne întâlnim iar și îmi spun că relația lor e disfuncțională și că acel om nu este cel care credeau ei a fi…

Dacă tu vrei să atragi în viața ta un om cu un nivel înalt de Conștiință, cu care să ai relație sănătoasă, este necesar să ajungi tu însuți la acel nivel de Conștiință.

Dacă tu ai fost căsătorit de 3 ori și ai divorțat de tot atâtea ori sau ai avut nenumărate relații de cuplu și toate au fost unele disfuncționale, dacă nu te-ai schimbat mai deloc după toate aceste experiențe, chiar crezi că simplul fapt că îți fixezi o intenție și te gândești mult timp la partenerul extraordinar pe care-l dorești, o să aducă în viața ta acel partener?!

„Dar m-am schimbat, am citit 3 cărți de dezvoltare personală între timp! Am învățat despre Legea atracției!”

Nu contează ce/ cât ai citit, nu contează câte informații ai acumulat în mintea ta, contează dacă tu ai pus în practică acele lucruri pe care le-ai învățat, dacă ai devenit un alt fel de om, dacă te manifești în viața ta de zi cu zi ca un om care are o vibrație înaltă.

„Păi le pun în practică, fac afirmații zi de zi. Și fac și vizualizări.”

„Serios? Dar ai lucrat cu traumele tale, le-ai vindecat? Ai renunțat la credințele/ tiparele tale limitative? Nu. Tot ce ai făcut tu este să-ți finisezi piatra de mormânt. Tu ești în continuare mort, nu ești cu adevărat viu, nu ești treaz din punct de vedere spiritual. Ai făcut niște afirmații și vizualizări, poate ai participat și la niște cursuri pe teme de dezvoltare personală/ spiritualitate, dar modul în care funcționezi în viața de zi cu zi nu s-a schimbat cu nimic.

Nu mă intersează ce afirmații și vizualizări faci. Ia o pauză de la relații, lucrează întâi și-ntâi cu credințele/ tiparele tale limitative, cu traumele tale, vindecă-te, schimbă-ți credințele despre tine și despre alții, iartă-te pe tine însuți și pe alții, conștientizează că toate relațiile tale din trecut, oricât de disfuncționale au fost, au fost alegerea ta, deci sunt responsabilitatea ta. Învață lecțiile din acele experiențe și abia apoi te poți gândi la a atrage un partener cu un nivel înalt de Conștiință, cu care să ai o relație sănătoasă.

Mă întrebi dacă poți să te întâlnești cu diverse persoane în tot acest timp? În opinia mea, ar fi de dorit să nu te mai implici în niciun fel de legături romantice cât lucrezi cu tine însuți, pentru că dacă găsești pe cineva cu care lucrurile merg cât de cât bine, te vei implica într-o relație și vei fi distras, te vei opri din a-ți face munca interioară. Și după ceva timp vei constata că n-a mers nici acea relație (pentru că tu nu te-ai schimbat cine știe ce) și ajungi iarăși într-un context disfuncțional. Asta s-a întâmplat cu nenumărați oameni dintre cei cu care am lucrat eu – de cum au găsit un om care i-a atras, au intrat într-o relație, crezând că s-au schimbat suficient și au atras partenerul de vibrație înaltă pe care-l doreau și și-au oprit munca interioară.

Atât timp cât tu ești încă la un nivel redus de conștiință vei atrage o persoană care are un nivel redus de conștiință. (Michael Mirdad) Traducere Mihaela Dan

Cred că foarte mulți oameni deja înțeleg că o Nouă Lume se naște acum. Unii înțeleg doar la nivelul minții, nu prea știu ce înseamnă asta, dar își dau seama că lumea se schimbă la modul radical.

O Nouă Lume se naște acum, lucrurile se schimbă major în domeniul relațiilor, în domeniul finanțelor, în politică, economie, educație, medicină, religie, etc. Dacă trăiești pe Pământ în aceste vremuri, nu ai cum să nu vezi că totul a început deja să se schimbe. Și va continua să se schimbe.

Ce este interesant e că noi, oamenii, ne rugăm să se schimbe lucrurile în viața noastră sau în lume, fiindcă suntem conștienți că nu mai putem continua așa, dar când vine schimbarea, ne rugăm ca aceasta să se oprească, fiindcă avem impresia că e prea mult pentru noi. Tânjim după schimbare, dar în același timp nu ne place schimbarea, ne sperie schimbarea, vrem să rămânem în zona noastră de confort.

Schimbarea va continua și una dintre zonele în care veți constata acest lucru în propria viață este aceea a relațiilor de prietenie. Probabil că deja ați constatat că oamenii care nu vă erau prieteni adevărați încep să iasă din viața voastră.

Isus le spune apostolilor: „Ori ești cu mine, ori nu ești cu mine”. Și nu îi judeca pe cei care nu erau cu el, ci era ceva de genul „Poți să nu fii cu mine, e treaba ta, nu mă deranjează, dar măcar spune sincer că nu ești cu mine, ca să știm amândoi cum stăm”.

Dacă ești cu adevărat prietenul meu, fii alături de mine la nevoie, susține-mă așa cum poți tu. Dacă tu mă judeci, mă critici, dacă îmi ești alături numai la bine, atunci la revedere!

Dacă „prietenii” tăi îți spun că nu mai ești prietenul lor dacă votezi cu X, dacă îți spun că nu mai sunteți prieteni în cazul în care faci altceva decât consideră ei că „trebuie” să faci, spune-le rămas bun și vezi-ți de treabă. Spune-le că doar ce au avut loc în interiorul tău niște alegeri și ai votat să te desparți de ei.

Și este la fel și în ceea ce privește relațiile de cuplu: tot mai mulți oameni simt că nu mai pot rămâne în relații cu oameni cu care nu mai rezonează.

„De ce mai ești prieten cu acest om care te judecă, te critică și te ia peste picior mereu?”

„Pentru că ne cunoaștem de foarte mult timp.”

„Pe bune?! Faptul că vă cunoașteți de mult timp este un motiv suficient ca să ții în apropierea ta un om care te tratează într-un mod lipsit de respect?”

Eu sunt încântat că are loc această cernere a relațiilor, însă o mulțime de oameni nu sunt deloc mulțumiți că-și pierd „prietenii” sau partenerul de cuplu.

Vă dați seama că acești oameni sunt nemulțumiți că sunt scoși din viața lor oamenii care nu țin la ei cu adevărat, care nu le sunt cu adevărat prieteni, care nu-i iubesc cu adevărat? Vă dați seama că acești oameni sunt disperați că rămân fără falșii prieteni sau fără partenerul de cuplu care nu-i iubea cu adevărat?

Adevărul deranjează…

Acești oameni sunt deznădăjduiți că Divinitatea îi împinge să trăiască în adevăr. Ei nu vor să accepte adevărurile inconfortabile/ dureroase din viața lor, ar prefera să continue să trăiască în minciună, fiindcă se tem de singurătate. Preferă să trăiască alături de falși prieteni sau de un partener de cuplu care nu este omul potrivit pentru ei, într-un simulacru de relație de cuplu.

Și aici nu este vorba despre a-i judeca pe acei falși prieteni sau pe acel partener de cuplu care nu te iubește cu adevărat, care nu vrea să fie cu tine cu adevărat; este vorba pur și simplu de a separa apele, de a face curățenie în viața noastră și a păstra doar relațiile cu oameni cu care rezonăm, cu oameni care ne sunt dragi cu adevărat, cu oameni care ne iubesc cu adevărat.

Este vorba despre a nu mai trăi în minciună. (Michael Mirdad) Traducere Mihaela Dan

Va veni ziua în care noi, toți oamenii, ne vom iubi unii pe alții necondiționat. Dar mai este ceva până atunci.

Deocamdată sunt unele persoane care se consideră spirituale, care vorbesc despre Ascensiune, despre 5D și care în același timp se bucură că unii oameni nu vor reuși să ascensioneze…

Nu știu cum să-ți spun, dar dacă tu gândești în acest mod, mai ai de lucrat la propria evoluție.

În relațiile romantice lucrurile se schimbă semnificativ și mulți dintre voi deja ați început să vedeți schimbarea. Dacă ceea ce vă unește sunt sentimente adevărate, dacă există o conexiune profundă între voi, se simte; dacă nu, iarăși se simte (și se simte din ce în ce mai intens), iar acea relație nu va funcționa.

Pur și simplu nu mai merge așa cum a mers în trecut.

Nu mai merge să intri într-o relație doar pentru că te temi de singurătate, doar pe principiul „ Nu vreau să îmbătrânesc singur/ă, așa că o să îmi găsesc pe cineva”.

Este mult mai benefic pentru tine să îmbătrânești singur/ă, decât să îmbătrânești alături de persoana nepotrivită. Poți avea o viață plină de bucurie, de împlinire, o viață fericită, și de unul singur.

Vechiul „rol” al relației de cuplu, aceea de a te împlini/ face fericit, de a te lega de un om care să te completeze/ împlinească/ facă fericit, s-a încheiat. Relațiile de cuplu nu te pot împlini/ face fericit. Și mulți dintre voi deja ați înțeles asta. (Michael Mirdad) Traducere Mihaela Dan

Nu poți avea Noul în viața ta dacă nu renunți la Vechiul din viața ta. E direct proporțional – renunți doar la 10% din Vechi, ai parte doar de 10% din Nou.

Ca atare, uitați-vă bine în viața voastră și observați la ce sunteți dispuși să renunțați și la ce nu sunteți dispuși să renunțați.

Noi ne îndreptăm către Noua Lume. Este ceva ce nu poate fi oprit, chiar dacă unii încearcă asta. Și dacă tu ai impresia că ai evoluat ca nivel de conștiință, întreabă-te: ai devenit un om mai bun sau nu?

Fiindcă dacă tu n-ai devenit un om mai bun, „evoluția” ta nu înseamnă mare lucru.

Ești interesat să contribui la Binele comun? Ești atent la cei din jurul tău, sesizezi dacă cineva are nevoie de ajutorul tău și îți oferi ajutorul? Ești mai generos decât erai în trecut? Acționezi la modul conștient, încercând să ajuți oamenii, nu să le faci rău? Despre asta este vorba în Noua Lume, nu despre alimentație vegană și despre a nu folosi deodorantul.

Da, Noua Lume este extraordinară, dar nu putem beneficia de toate acele minunății dacă nu ajungem la nivelul de vibrație/ Conștiință la care să putem face parte din Noua Lume.

Și vor fi oameni care nu vor ascensiona, pentru că sufletul lor a decis asta și pentru că trupul lor are o vibrație atât de joasă, încât nu poate suporta tranziția energetică - este prea mare diferența vibrațională între 5D și nivelul la care se află ei acum. Ei vor pleca de pe Pământ. (Michael Mirdad) Traducere Mihaela Dan

În viață sunt „bune” și „rele” și linia de demarcație dintre perioadele „bune” și cele „rele” nu este întotdeauna foarte clară; uneori bunele și relele coexistă în aceeași perioadă.

Dar noi, oamenii, avem tendința să ne concentrăm atenția asupra lucrurilor „rele” și să ignorăm acele multe lucruri „bune” care există în viața noastră.

Chiar dacă într-o anumită zonă al vieții tale se întâmplă ceva „rău”, ai parte de atâtea binecuvântări de la Dumnezeu în alte zone ale vieții tale; poți să le vezi, să le apreciezi, să fii recunoscător pentru ele?

Părțile „rele” își au rostul lor în viața noastră; ele nu pot distruge părțile „bune”, chiar dacă uneori aceste părți „rele” pot fi zguduitoare/ copleșitoare. Căutați părțile „bune”, onorați-le și fiți recunoscători pentru ele chiar și în perioadele în care simțiți durere; înțelegeți că aceste perioade sunt o pregătire în procesul evoluției voastre.

Bucuria, tristețea, veselia, durerea, compasiunea, frustrarea, recunoștința, revolta, comuniunea, sentimentul singurătății sunt elemente care coexistă în viața celor care-l slujesc pe Dumnezeu. Aveți încredere că Dumnezeu știe ce face în viața voastră!

Fiți conștienți că fiecare lovitură pe care o primiți, fiecare durere pe care o simțiți își are rostul său, vă învață niște lecții prețioase, vă ajută să creșteți.

Numai cei care au credință deplină în Dumnezeu pot funcționa în acest fel; pentru ceilalți este prea mult, vor începe să se îndoiască și își vor pierde credința atunci când se vor confrunta cu încercări dificile.

Cei care au credință deplină în Dumnezeu știu că totul e spre Binele lor atunci când li se întâmplă lucruri „bune” și știu că totul e spre Binele lor și atunci când li se întâmplă lucruri „rele”.

Dumnezeu nu vine în viața voastră ca să vă facă și mai confortabilă zona voastră de confort. Dumnezeu vine ca să vă scoată din zona de confort, ca să facă să se prăbușească ceea ce a fost construit pe o fundație șubredă, ca să măture „gunoaiele”, ca să rupă legăturile care nu vă sunt benefice. Și după ce îi permiteți lui Dumnezeu să preia controlul vieții voastre, prima impresie va fi „Doamne, ce faci cu viața mea, vrei să mă omori?!”.

Nu, tot ce face El este să scoată din viața voastră ceea ce nu-și mai găsește locul acolo și să vă pregătească pentru a deveni ceea ce este menit să deveniți. Iar această pregătire nu va fi o plimbare prin parc…

Și este posibil să treacă ani până când întrebările voastre să primească un răspuns, până când o să înțelegeți de ce s-au întâmplat niște lucruri așa cum s-au întâmplat și o să vedeți, privind în urmă, cum se leagă lucrurile care v-au adus acolo unde sunteți la acel moment. Între timp, ceea ce vă va ține pe Cale va fi credința nezdruncinată în Dumnezeu și în faptul că El știe ce face. (TD Jakes) Traducere Mihaela Dan

Înainte de marile victorii din viața mea au fost perioade de stres major. Cei din jur vedeau momentul în care urcam pe scenă, pentru „trofeu”/ „aplauze”, dar nu știau cu ce mă confruntasem până să ajung la acea victorie – nu știau prin ce încercări am trecut, cu ce greutăți m-am confruntat, ce oameni m-au trădat, etc.

Nicio mare victorie nu se câștigă fără efort, fără provocări, fără greutăți care trebuie depășite.

Nu faceți confuzie: faptul că vă confruntați cu încercări dificile nu este un semn că ați făcut ceva rău, că vă pedepsește Dumnezeu, că n-aveți noroc în viață, etc; problemele, obstacolele, încercările sunt elementele caracteristice procesului evoluției. Cu cât sunt mai mari obstacolele, cu cât sunt mai dificile încercările, cu atât este mai mare saltul înainte.

Nu puteți ajunge la adevăratul succes fără să vă confruntați cu probleme/ obstacole/ încercări.

Păstrați convingerea că Dumnezeu este alături de voi și mergeți înainte, indiferent prin ce treceți. Și știu că uneori ați vrea să-L simțiți cum vă ține de mână, dar chiar dacă nu simțiți mâna Sa ținând mâna voastră, El este acolo. (TD Jakes) Traducere Mihaela Dan

Dacă ai avut în viața ta o relație (cu familia, cu partenerul de cuplu, cu un prieten) care să fi fost minunată, în care te-ai simțit întotdeauna susținut, respectat și iubit, excelent! Aceea a fost o relație-Dar. Însă în general astfel de relații-Dar sunt foarte puține; cele mai multe dintre relațiile noastre sunt cele karmice, în care nu ne simțim cum am descris mai sus.

Și faptul că avem mai multe relații karmice nu înseamnă că suntem „inferiori” sau „răi”, înseamnă doar că mai avem multe lucruri de învățat.

Atunci când ai parte de o relație, dar aceasta este o adevărată binecuvântare și nu încetezi să te simți fericit că ai în viața ta un asemenea om.

De cele mai multe ori simțim recunoștință pentru că acel om este alături de noi, pentru că ne tratează mereu cu bunătate, cu respect, cu Iubire, cu răbdare, cu compasiune.

Alteori nu prețuim îndeajuns un astfel om, luăm prezența lui în viața noastră ca și cum ni se cuvine, uităm că sunt foare rari oamenii capabili să te trateze în acest mod.

Dacă ai în viața ta un om care te tratează mereu cu respect, cu Iubire, cu compasiune, cu bunătate, care îți spune mereu adevărul, care este mereu sincer cu tine, chiar dacă știe că uneori nu-ți place ceea ce-ți spune, de la care știi că poți obține întotdeauna un feedback onest, onorează acel om, fiindcă e mare lucru să ai parte de așa ceva. Spune-i periodic „Mulțumesc că ești în viața mea!”, chiar dacă o faci doar în gând. Și acel om va simți acel gând de recunoștință trimis către el, oriunde se află. (Michael Mirdad) Traducere Mihaela Dan

Unii dintre oamenii cu care avem relații apropiate funcționează din spațiul egoului, au anumite așteptări de la noi, au pretenția să facem numai ce vor ei, nu-și asumă consecințele propriilor alegeri, ci preferă să dea vina pe alții (sau pe noi), nu admit când greșesc, nu vor să audă adevăruri inconfortabile/ dureroase.

Când ai o relație cu un astfel de om, fă tot ce depinde de tine pentru ca relația să funcționeze, tratează-l cu respect, cu Iubire, cu bunătate, cu compasiune, dar dacă el continuă să te trateze într-un mod lipsit de respect/ abuziv, atunci pune punct relației.

Nu considera că ești un om rău dacă nu tolerezi astfel de compartamente ani și decenii la rând, dacă nu mergi pe principiul „o să mai am puțină răbdare cu el/ea” și nu rămâi într-o relație care este toxică pentru tine.

Dacă tu știi că ai făcut tot ce depinde de tine pentru a avea o relație bună cu acel om, dar lucrurile nu s-au schimbat, asta este suficient; nu este cazul să rămâi într-o relație în care ești rănit sistematic, încercând să-l salvezi pe un altul. Nu te juca de-a Salvatorul făcându-ți rău ție.

Și când pui punct relației, fă-o în modul cel mai blând cu putință, cu respect față de celălalt. Uneori el/ ea o să te urască oricum, dar important este că tu știi că ai încheiat relația într-un mod decent, cu respect față de acel om. (Michael Mirdad) Traducere Mihaela Dan

Noi avem familia biologică, ce vine în general cu relații karmice și Familia de suflete, care înseamnă în general relații-Dar. Dar există și egoul spiritual, care poate ajunge să transforme relațiile cu oamenii din Familia noastră de suflete în relații karmice.

Uneori voi participați la diverse evenimente de natură spirituală și simțiți că energia este foarte frumoasă, vă simțiți înalțați vibrațional, simțiți o stare de bucurie, de fericire, de comuniune cu acei oameni, vă țineți de mână, vă îmbrățișați – aceasta este starea din relațiile-Dar. Acel gen de conexiune de la inimă la inimă este incredibilă, vă dă o stare de grație. Și poate vă întrebați: „De ce nu poate fi așa și cu familia mea biologică?”.

Dar se mai întâmplă uneori ca dacă petreceți mai mult timp cu oamenii din comunitatea spirituală respectivă să începeți să constatați că de fapt nu sunt așa cum credeați voi, unii dintre ei încep să vă calce pe nervi, apar conflictele și resentimentele și începeți să vă simțiți acolo ca în familia voastră biologică.

Egoul este capabil să distrugă cele mai frumoase relații. Și treaba noastră este să ne disciplinăm egoul și să ne transformăm toate relațiile în relații spirituale. Treaba noastră este să învățăm să ne menținem echilibrul, să învățăm să-i tratăm pe ceilalți cu respect/ Iubire/ compasiune, să stabilim limite sănătoase, să refuzăm să urâm, să ne învățăm lecțiile din tot ceea ce experimentăm.

Uneori într-o familie disfuncțională/ toxică există un om care este un Dar, care îi ajută pe ceilalți să nu o ia complet razna.

Noi, cei treji din punct de vedere spiritual, suntem oaia neagră a familiei, noi suntem cei pe care toți ceilalți îi cred ciudați/ nebuni, dar în general există în familiile noastre încă un om care e altfel, care reprezintă o mică Lumină într-o familie care funcționează într-un mod toxic. Un astfel de om, care funcționează din spațiul Bunătății, reprezintă un înger pentru acea familie, chiar dacă el nu este treaz din punct de vedere spiritual și nu este conștient cât de importantă este de influența sa în familie. (Michael Mirdad) Traducere Mihaela Dan

Eu am constatat că de foarte multe ori, atunci când se discută despre relații de cuplu și intimitate, discuția ajunge la a acuza/ critica bărbații, pentru că profită de femei, pentru că le folosesc pentru sex și apoi le părăsesc.

Și nu neg că sunt bărbați care fac asta. Nu-i judec, dar din punctul meu de vedere a-ți face un scop din a face sex cu cât mai multe femei, a trata femeile într-un mod lipsit de integritate, înseamnă a funcționa de la un nivel redus de conștiință. Eu nu am funcționat niciodată în acest mod în relații, dar este alegerea fiecăruia cum dorește să trăiască, ce priorități are în viață.

Însă mi se pare că a ne concentra pe condamnarea bărbaților care fac diverse lucruri lipsite de integritate nu este abordarea cea mai utilă în astfel de situații. Și știu că n-o să vă placă, dar vă spun la modul cel mai respectuos vouă, femeilor, care îi criticați/ acuzați/ condamnați pe bărbații care „profită de voi”: dincolo de modul în care aleg să se comporte unii bărbați, poate n-ar fi strica să vă uitați la ce faceți voi, să nu mai intrați orbește în relații cu astfel de bărbați, să nu mai fiți atrase de ei, să nu mai considerați să sunt fermecători narcisiștii, bărbații indisponibili emoțional, prădătorii sexuali, etc. Atât timp cât voi veți simți că ei „sunt genul vostru” și vă veți încurca iar și iar cu astfel de bărbați, ei vor continua să se folosească de voi.

Nu mai aruncați cu piatra în acei bărbați; uitați-vă la voi, uitați-vă în interiorul vostru și identificați ce parte din voi se simte atrasă astfel de bărbați.

Dacă voi nu i-ați primi în viața voastră, ei nu ar putea să se folosească de voi.

Dacă voi nu le-ați permite acele comportamente toxice, ei nu ar putea să se folosească de voi.

Dacă voi le-ați spune „Nu”, ei nu ar putea să se folosească de voi. (Michael Mirdad) Traducere Mihaela Dan

Am avut în urmă cu ceva timp o discuție cu o femeie care funcționa din spațiul traumelor sale, care trecea din relație toxică în relație toxică și căuta ajutor, fiindcă era distrusă emoțional. I-am explicat că dacă vrea să întrerupă șirul relațiilor de cuplu dezastruoase este necesar să ia o pauză de la relații, să-și identifice traumele, să înceapă să lucreze la vindecarea acelor traume și abia apoi să se gândească la a intra într-o nouă relație.

De curând am aflat că se întâlnește cu un alt bărbat și că lucrurile par că merg în aceeași direcție în care mergeau în trecut. Iar ea mi-a spus că într-adevăr, sunt unele semne care îi dau de gândit, dar că acest bărbat este „cu totul altfel” decât cei de dinainte. Iar eu am întrebat-o cum poate fi acest bărbat „cu totul altfel”, dacă legătura lor începe să semene cu cele de dinainte. N-a știut să-mi răspundă, dar a insistat că de data asta lucrurile sunt „cu totul altfel”.

I-am sugerat ca dacă spune că „e altfel” de data asta, să nu se mai grăbească să facă sex cu acel bărbat, ci să aștepte măcar 3 luni înainte de a face asta, să-și ia timp ca să-l cunoască mai bine, ca să-și dea seama dacă se potrivesc sau nu, să nu intre într-o altă relație care se va dovedi a fi disfuncțională.

Iar ea mi-a spus: „Arată-mi un bărbat care este dispus să aștepte 3 luni ca să facă sex. Nu există așa ceva! Nu am cum să aștept atât, fiindcă n-o să mă mai caute”.

Dacă voi mergeți pe acest principiu și faceți sex cu bărbații la scurt timp după ce începeți să vă întâlniți cu ei, de teamă că altfel îi pierdeți, să nu vă mirați că aveți parte de relații disfuncționale.

Eu cunosc mulți bărbați care ar aștepta 3 luni dacă simt că femeia cu care se întâlnesc merită așteptarea. Aceștia sunt bărbați sănătoși din punct de vedere emoțional și psihic, care respectă femeia și care nu o vor forța să facă ceva ce ea nu se simte confortabil să facă, care vor avansa în ritmul care este potrivit pentru amândoi.

Și dacă tu îmi spui că nu vrei să riști să pierzi acel bărbat, așa că o să faci sex când vrea el, atunci nu mai avem despre ce discuta, pentru că este clar care sunt prioritățile tale. Și pentru mine este clar și cu ce gen de bărbat ai de-a face, dacă el nu este dispus să aștepte decât câteva zile, iar dacă nu ești dispusă să faci sex cu el, nu te mai caută.

Dacă tu nu ești capabilă să spui „Nu” unui bărbat care insistă să faci ceva ce tu simți că nu vrei/ ești pregătită să faci, îți spun clar că vei intra în relații disfuncționale. Și nu mai arăta cu degetul către acel bărbat, pentru că a fost alegerea ta să spui „Da” când simțeai că e „Nu”; asumă-ți responsabilitatea pentru relația disfuncțională în care ai intrat! Și nu te mai mira că atragi mereu în viața ta bărbații care au comportamente care te rănesc. (Michael Mirdad) Traducere Mihaela Dan

 În teorie, toată lumea este în "integritate", dar adevărata integritate este să respecți cuvântul pe care îl dai.

Alinierea cu cuvântul și acțiunea este adevărata integritate. Cuvintele sunt goale fără a le acoperi cu fapte. (Carmen Meera)

Prea mulți lideri religioși/ spirituali propovăduiesc niște lucruri, sunt tobă de citate din scripturi, dar când te uiți în viața lor personală, nu trăiesc în baza a ceea ce propovăduiesc. Sunt tari în a le spune altora cum trebuie să trăiască, îi condamnă pe alții pentru modul în care trăiesc, dar ei înșiși nu respectă în propria viață principiile pe care le cer altora să le respecte. De aceea atât de mulți oameni generalizează și cred că toți liderii religioși/ spirituali sunt niște ipocriți. Știți cum se zice, „Fă ce spune popa, nu ce face popa!”.

Eu nu vreau să le dau lecții altora despre ce înseamnă să trăiești în aliniere cu Dumnezeu, eu vreau să trăiesc în aliniere cu Dumnezeu și văzându-mă pe mine, oamenii să spună „Da, ăsta este un om de la care am ce învăța!”. Vreau că oamenii să-și dea seama ce poate face Dumnezeu în viața unei persoane pur și simplu observând ce a făcut Dumnezeu în viața mea, cum m-am schimbat, cum am evoluat, ce fel de om am devenit. Eu vreau ca viața mea, modul în care mă comport, să fie un exemplu pentru cei din jur. Vreau ca atunci când interacționez cu niște oameni, ei să-și dea seama că trăiesc în aliniere cu Dumnezeu, fără ca eu să mă laud cu asta.

Dacă tu ai nevoie să te lauzi cu credința ta în Dumnezeu, cu spiritualitatea ta, cu faptul că ești mai evoluat decât alții, ca să te asiguri că cei cu care interacționezi știu asta, atunci nu ești atât de evoluat/ spiritual pe cât crezi.

Eu vreau ca atunci când interacționează cu mine - în viața mea de zi cu zi, nu doar la anumite evenimente „oficiale” - oamenii să simtă ce înseamnă să fii tratat cu bunătate, cu generozitate, cu compasiune, cu Iubire.

Unii dintre voi vă dați spirituali/ evoluați, dar când cineva vă apasă butoanele faceți ca toți dracii. (Michael Todd) Traducere Mihaela Dan

Știți „relațiile” acelea în care cei doi se întâlnesc pe ascuns, nu se afișează în public împreună, pentru că bărbatul nu vrea ca lumea să știe despre legătura lor, nu vrea să-și asume la modul public acea legătură?

Asta se întâmplă fiindcă pentru el acea legătură care vizează strict rezolvarea unor nevoi de moment nu este o relație „serioasă”, ci e una „fără obligații”. Bărbatul vrea să aibă parte de beneficiile unei astfel de legături, dar fără să-și asocieze numele la modul public cu cel al femeii respective.

Unii oameni îl tratează pe Dumnezeu în acest fel.

Ei vor să fie ajutați de câte ori au nevoie, să primească ceea ce-i cer, dar să nu-și declare deschis credința în Dumnezeu, să nu-și asume la modul public relația lor cu Dumnezeu.

Nu-l mai opriți pe Dumnezeu, atunci când El vrea să facă lucruri mari în viața voastră! Dacă Dumnezeu a pregătit o upgradare pentru tine, de ce ai vrea să rămâi la „setările” de bază? De ce te mulțumești cu puțin?

Unii dintre voi mergeți săptămânal la biserică, vă închinați, vă rugați când sunteți la greu și aveți impresia că ați rezolvat treaba, că aveți o relație bună cu Dumnezeu. Dar în viața voastră de zi cu zi sunteți atât de răi!

Simpla voastră prezență în biserică nu înseamnă nimic, dacă nu vă schimbă pe dinăuntru, dacă nu vă face să deveniți mai buni, mai generoși, mai empatici.

Dacă cei din jur nu văd cum Dumnezeu lucrează prin voi, puteți să știți că relația voastră cu Dumnezeu nu este dintre cele mai bune.

Unii dintre voi folosiți un limbaj spiritual, vă dați evoluați, îl invocați pe Dumnezeu, dar modul în care vă comportați în viața voastră de zi cu zi nu este unul care să indice o aliniere cu Dumnezeu.

Spiritualitatea/ credința în Dumnezeu nu este cea clamată/ asumată doar din vorbe, în încercarea de a-i impresiona pe ceilalți; adevărata spiritualitate/ credință în Dumnezeu se recunoaște după modul în care te manifești - în relațiile cu cei din jur te manifești cu Iubire, bunătate, compasiune, empatie, emani bucurie, îți păstrezi echilibrul chiar și atunci când îți sunt apăsate butoanele.

Este ca atunci când porți o verighetă – verigheta este un semn exterior care ar trebui să le arate celorlalți că ești căsătorit, că ți-ai asumat o relație și ești implicat 100% în ea. Dar sunt o mulțime de oameni pe care verigheta pe care o poartă nu-i împiedică să-și înșele partenerul.

Adevărata asumare a căsniciei vine din comportamentul de zi cu zi al partenerilor, din alegerile pe care le fac în fiecare clipă, din faptul că aleg integritatea și loialitatea în fiecare zi, din faptul că ei au o conexiune profundă, nu din faptul că poartă o verighetă. (Michael Todd) Traducere Mihaela Dan

 

Noi, oamenii, facem lucruri care sunt uimitoare pentru entitățile din Tărâmurile superioare. Spre exemplu, se întâmplă să știi foarte clar că o persoană nu ți se potrivește, că nu este omul potrivit pentru o relație de cuplu. O simți adânc în interiorul tău, nu ai niciun dubiu pe tema asta, este clar ca lumina zilei. Și totuși, continui să te întâlnești cu acea persoană, fiindcă gândești la modul ”Simt că nu e persoana potrivită pentru mine, dar o să-i acord o șansă, poate dacă o cunosc mai bine o să simt altfel”. Și așa te lași prins într-o legătură cu care nu rezonezi 100%, care știi că nu este ceea ce-ți dorești cu adevărat, care durează câțiva ani și care apoi se rupe, iar la final îți dai seama că de fapt n-ai fost cu adevărat implicat în acea relație niciodată, că ai știut de la bun început că nu e ceea ce-ți doreai de la o relație de cuplu.

Atât de des ignorăm semnalele intuiției noastre și ne lăsăm prinși în diverse legături cu alți oameni, deși ei nu sunt cu adevărat potriviți pentru noi și tărăgănăm lucrurile ani de zile, până să punem punct acelor legături…

Dacă tu ai o relație mediocră, despre care știi că nu este potrivită pentru tine, care durează ani de zile și periodic le spui prietenilor tăi că acea relație nu este ceea ce-ți dorești cu adevărat, întreabă-te de ce mai rămâi în relația respectivă. Ce spune asta despre tine?

Dacă tu ești într-o relație abuzivă de ani de zile și în tot acest timp te plângi prietenelor tale că ești abuzată, că ești chinuită, întreabă-te de ce rămâi în acea relație. Ce spune asta despre tine?

Totul începe cu un compromis de genul „Simt că nu e persoana potrivită pentru mine, dar o să-i acord o șansă, poate dacă o cunosc mai bine o să simt altfel”, continuă cu acceptarea unei relații mediocre („Decât deloc, mai bine așa”), continuă cu un compromis de genul „M-a rănit profund cu acest lucru pe care l-a spus/ făcut, dar o să-l/o iert de data asta”, continuă cu un compromis de genul „Nu pot să spun că sunt fericit(ă) în relația asta, nu e vreo mare iubire, dar nicio relație nu e perfectă. De bine, de rău, ne înțelegem, ne e bine așa cum suntem” și așa ajungi pe fundul prăpastiei după ani de zile.

Merită să trăiești ani de zile în acest fel?

Tu decizi.

Și eu nu spun că e ceva „rău” în faptul că, spre exemplu, întâlnești o persoană, simți că nu există acea „chimie”/ „electricitate” între voi și totuși, alegi să te mai întâlnești cu acel om, „ca să explorezi posibilitatea unei relații”. Este în regulă, dacă vrei să faci asta, dar fă-o din spațiul puterii personale, fiind hotărât să nu accepți ceea ce simți că nu rezonează cu tine, nu o face pentru că ești disperat să îți găsești un partener care speri tu să-ți umple golul interior și că ești dispus să te mulțumești cu orice.

Nu accepta un partener care simți clar că nu ți se potrivește, pentru ca mai apoi să-ți suni mama sau prietenele și să te plângi că este așa și pe dincolo, să îți face și îți drege și uneori simți că nu-l mai suporți.

Dacă simți că acel om nu ți se potrivește, nu intra într-o relație de cuplu cu el! Dacă simți că o relație nu ți se potrivește/ nu este ceea ce-ți dorești, nu mai rămâne în acea relație! (Phil Good) Traducere Mihaela Dan

Poți evolua atunci când ești într-o relație abuzivă?

Sigur că poți.

Cum faci asta? Începând să-ți spui adevărul, refuzând să mai accepți să fi tratat într-un mod lipsit de respect/ abuziv.

Iar când faci asta partenerul tău de cuplu înțelege că relația voastră nu mai poate continua așa, alege să lucreze cu el însuși și să se schimbe sau nu este dispus să facă asta și atunci relația voastră se va încheia, pentru că tu îi pui punct.

Așa evoluezi.

Dacă tu permiți să fii abuzat și te plângi întruna de cel care te abuzează, îl judeci, te plângi de soarta ta grea, atunci nu evoluezi.

Aici este vorba despre a-ți exercita liberul arbitru. Și nu există o alegere „bună” și o alegere „rea”. Dacă tu alegi să pui capăt unei relații abuzive este în regulă, fă asta. Dacă tu alegi să continui să rămâi în acea relație abuzivă, este în regulă, fă asta. Este viața ta, tu alegi cum vrei să ți-o trăiești, tu suporți consecințele alegerilor tale. Dacă vrei să trăiești toată viața fiind abuzat(ă), este dreptul tău să alegi asta.

Dar nu te mai plânge că ești abuzat(ă), fiindcă tu alegi asta. Tu poți pune punct oricând acestui abuz, dar alegi să nu o faci.

Și ca să fie clar: de fiecare dată când faci o alegere vor fi „avantaje” și „dezavantaje”. Asumă-ți acest lucru și fă alegerea pe care o consideri potrivită pentru tine la acel moment. (Phil Good) Traducere Mihaela Dan

Autenticitatea este un element cheie în îndeplinirea cu succes a misiunii pe care sufletul nostru a ales-o în această încarnare.

Când suntem în astral ne alegem acea misiune și rolul pe care îl putem juca în această scenă a vieții. Darurile cu care ne-am născut variază, tocmai pentru a ne putea focaliza cu succes pe misiunea aleasă.

Apoi venim aici și suntem învăluiți de iluzia uitării de sine. Încercăm să îi copiem pe alții să jucam alte roluri mai puțin potrivite și ne îndepărtăm de linia noastră de destin.

Unii au venit aici să fie deschizător de drumuri, alții să ajute doar prin simpla lor prezență și vibrație, alții doar să aibă grijă de cămin sau să susțină un lider în calea lui provocatoare și așa mai departe. Important de reținut este că fiecare rol este important. Nu trebuie să fii personajul principal al unei scene, de multe ori cei care au fost cu adevărat la cârmă au fost cei din umbră. Uneori rolurile se schimbă și asta e frumusețea jocului...

A încerca să fii altcineva decât ești cu adevărat, nu doar că îțî dă o profundă insatisfacție că niciodată nu vei putea aduce la desăvârșire acel rol care nu îți aparține, ci te și îndepărtează de misiunea ta și acest lucru aduce cu sine un gol lăuntric. Parcă ceva lipsește, oare ce?

Fiți voi autentici, iar în acestă autenticitate veți simți că prezența voastră aduce un aport semnnificativ, de oriunde v-ați afla. Totodată satisfacția muncii bine făcute va fi deosebită.

Veți realiza atunci că singurul rol pe care trebuie să îl aduceți la desăvârșire și perfecțiune este propriul rol, la fel de important ca fiecare participant în această minunată piesă a creației în care ați ales să fiți aici și acum.. (AlmyRa) preluat https://www.facebook.com/profile.php?id=100080450482427

Nu e nimic în neregulă cu faptul că mă manifest la modul autentic. Nu e nimic în neregulă cu faptul că mă îmbrac așa cum îmi place mie să mă îmbrac, că dansez așa cum simt eu să dansez, că vorbesc așa cum simt potrivit să vorbesc.

Nu am nevoie de validarea ta și nu sunt dispus să mă neg pe mine însumi ca să obțin validarea ta. Prefer să fiu eu însumi și să-ți displac, decât să-mi pierd respectul de sine, să-mi cobor standardele, să-mi compromit valorile, ca să mă placi, ca să mă integrez în lumea ta.

Dacă vrei să mă ai în preajma ta, va trebui să mă accepți așa cum sunt eu la modul autentic.

Nu permiteți nimănui să vă convingă/ determine să vă compromiteți autenticitatea, să vă negați identitatea, doar pentru ca acel om/ grup să vă accepte!

Nu aveți nevoie să vă compromiteți autenticitatea ca să faceți ceea ce vrea Dumnezeu să faceți. Nu deveniți o copie la indigo, nu vă prefaceți a fi cine nu sunteți, doar pentru ca ceilalți să vă accepte!

Fiți voi înșivă, chiar dacă o să fie oameni care n-o să vă placă, chiar dacă nu o să vă integrați în anumite grupuri/ comunități! O să vă potriviți cu oamenii cu care este menit să vă însoțiți, o să vă integrați în grupurile în care este menit să vă integrați – și asta e suficient. (TD Jakes) Traducere Mihaela Dan

Nu mai urmați „turma” în virtutea inerției, nu vă mai lăsați duși de val, doar fiindcă s-a creat un anumit curent de opinie în grupul/ comunitatea din care faceți parte și e mai simplu să faceți și voi ce fac ceilalți, să adoptați și voi opiniile celorlalți!

E interesant cum oamenii se grăbesc să-i judece/ condamne la modul public pe alții pentru lucruri pe care și ei le-au făcut în trecut, dar de care ceilalți nu știu.

Nu adoptați mentalitatea de turmă!

Atunci când se întâmplă ceva și se creează un curent de opinie ostil cu privire la persoana/ persoanele implicate, dacă cei dintâi care dau cu piatra sunt suficient de vocali și de vehemenți, acestora li se alătură imediat și alții și numărul celor care aruncă pietre devine din ce în ce mai mare; de la un moment încolo, cei care urmează turma nici nu mai știu exact ce s-a întâmplat, știu doar frânturi, ce-au auzit de la alții, dar asta nu-i împiedică să dea cu piatra. De la un moment încolo nici nu mai contează care este adevărul cu privire la ceea ce s-a întâmplat, nu mai interesează pe nimeni să aștepte până afle suficiente informații ca să-și poată firma o părere; mulțimea aruncă deja cu pietre, linșajul are deja loc.

Vedeți asta tot timpul pe rețelele de socializare. Oameni care nici nu știu exact despre ce este vorba acuză, jignesc, batjocoresc, umilesc niște persoane pe care nici nu le cunosc, doar pentru că i-a luat valul după ce au citit articolele/ postările/ comentariile altora, care nici ei nu știu exact despre ce este vorba, dar s-au luat după alții.

În jurul nostru sunt nenumărate astfel de „turme”.

De exemplu, la serviciu aveți o „turmă” și dacă nu faci parte din acea „turmă”, dacă nu te-ai integrat, ceilalți vor găsi modalități de a te face să simți că nu ești de-al lor.

Cei din „turmă” – indiferent ce fel de „turmă” e – vor găsi modalități să te marginalizeze, să te pedepsească pentru că nu gândești ca ei, pentru că nu faci ce fac ei. Cei din „turmă” te vor pedepsi pentru că preferi să gândești cu mintea ta, să-ți formezi propriile opinii, să-ți folosești discernământul, pentru că nu te grăbești să judeci/ acuzi înainte de a afla suficiente informații pentru a putea să-ți faci o părere cât de cât clară asupra situației respective. Cei din „turmă” te vor pedepsi pentru că nu ești dispus să-ți însușești în mod automat „adevărul” lor și să participi la linșaj. (TD Jakes) Traducere Mihaela Dan

În trecut, când la televiziuni erau programe de știri o dată la câteva ore, informația era prezentată într-un anumit fel.

Acum, când sunt mult mai multe televiziuni și cele mai multe dintre acestea au jurnale de știri din oră în oră, este o competiție acerbă între ele - care difuzează mai repede știrea respectivă. Fiindcă pe cei care conduc aceste televiziuni îi interesează în primul dând să dea primii informația, este neglijată partea care presupune verificarea riguroasă a informațiilor, care presupune timp. Rezultatul este că știrile pe care le urmărim la televizor nu sunt întotdeauna corecte.

Pe de altă parte, la aceleași televiziuni există un șef care decide ce știri intră pe post și ce știri nu intră: sunt alese informațiile care aduc cele mai mari audiențe. Și dacă o informație aduce audiențe mari la jurnalele de știri, ea este dezbătută toată ziua la televizor, fiindcă e profitabil, fiindcă televiziunile pot încasa mai mulți bani pentru publicitate.

Din același motiv al goanei după audiențe, noi, ca telespectatori, suntem inundați cu știri și emisiuni care produc emoție – care produc indignare, furie, frică, divizare, etc, fiindcă acestea ne fac să stăm în fața micului ecran, să urmărim acele programe, să reacționăm vehement.

Nu doar televiziunile, ci și politicienii, biserica și societatea în care trăim, în general, ne împing către a ne separa unii de alții, către a considera că cine nu e cu noi e împotriva noastră, către a-i judeca pe cei care nu sunt ca noi, către a considera că noi avem dreptate și cei care au alte opinii decât noi greșesc, către a crede că singura cale adevărată este calea noastră, iar ceilalți sunt pe o cale greșită. Suntem împinși către a practica bullyingul unii față de alții, către a ridica baricade.

Și uneori manipularea este atât de perversă, încât te convinge că separarea de cei care au altă perspectivă decât tine este spre binele tău, că modul în care gândesc/ funcționează ei îți pune în pericol sănătatea/ viața.

Cei mai mulți oameni au nevoie să simtă că fac parte dintr-un grup/ o comunitate și de aceea sunt dispuși să facă aproape orice ca să se integreze – sunt dispuși să renunțe la a-și folosi discernământul, sunt dispuși să înghită pe nemestecate „adevărurile” servite de alții, sunt dispuși să se conformeze regulilor stabilite de alții, sunt dispuși să funcționeze ca niște sclavi. (TD Jakes) Traducere Mihaela Dan

Uneori faptul că te părăsesc anumiți oameni este o binecuvântare.

Este posibil ca niște oameni să fie cu noi, dar să nu fie unii de-ai noștri. Și dacă nu sunt unii de-ai noștri, atunci au un anumit interes, dacă stau în preajma noastră. Iar când noi nu facem ceea ce ar vrea ei să facem, o să-și ia tălpășița, fiindcă nu-și pot satisface interesele lor personale.

Oamenii care sunt unii de-ai noștri vor rămâne lângă noi. (TD Jakes) Traducere Mihaela Dan

„Cel care este fără de păcat să arunce primul cu piatra.”

Pot să-i înțeleg pe tinerii care se grăbesc să judece și să condamne niște lucruri, fiindcă ei cred că le știu pe toate și n-au apucat să trăiască destul de mult ca să facă greșeli mari, ca să înțeleagă că lucrurile nu sunt mereu doar în alb și negru. Dar nu pot să înțeleg oamenii care au ajuns la 45-50 de ani și care se grăbesc să judece și să condamne niște lucruri pe care le-au făcut ei înșiși în trecut, dar de care încă nu s-a aflat. Și dacă n-au făcut exact aceleași lucruri, au făcut unele similare.

De unde știu că au făcut și ei astfel de greșeli? Pentru că nu ajungi la o asemenea vârstă fără să fi făcut greșeli mari, fără să fi făcut lucruri de care te-ai rușina, dacă lumea le-ar afla.

Nu pot să înțeleg nici unii oameni ai bisericii care se grăbesc să judece și să condamne niște lucruri pe care ei înșiși le-au făcut în trecut. Ei se comportă ca și cum ar fi șocați de ceea ce aud că au făcut alții, deși nici trecutul lor nu este imaculat. Nu pot să înțeleg acei oameni ai bisericii care sunt duri în a judeca ce au făcut alții, uitând că ei înșiși au făcut aceleași prostii sau unele similare și Dumnezeu le-a iertat acele greșeli. (TD Jakes) Traducere Mihaela Dan

Există „turme” în toate zonele societății - bogații au „turma” lor, artiștii au „turma” lor, doctorii au „turma” lor, profesorii au „turma” lor, preoții au „turma” lor, etc, dar este necesar să fiți foarte atenți, fiindcă dacă țineți neapărat să rămâneți în turmă riscați să fiți duși în direcția greșită, să fiți duși către distrugere.

Faptul că urmați turma vă poate aduce în situația de a răni alți oameni – și asta nu pentru că ați fi niște oameni răi, ci pentru că pentru voi apartenența la acel grup va fi mai importantă decât folosirea propriului discernământ.

„Cel care este fără de păcat să arunce primul cu piatra.”

Înainte de a arunca piatra, fiindcă asta fac toți cei din turmă și v-a luat și pe voi valul, opriți-vă și reflectați: sunteți voi fără de păcat? Nu cumva voi înșivă ați făcut în trecut același lucru ca acela care este „linșat” azi de cei din turma voastră? Înțelegeți că ați putea fi voi cei care sunt „linșați”, dacă s-ar afla ce ați făcut în trecut?

Dacă înțelegeți acest lucru, poate că veți alege să nu urmați turma și să nu aruncați cu piatra în cel care este linșat de toți ceilalți din „turmă”.

Poate că nu veți putea să opriți turma să arunce cu pietre, dar nicio piatră nu va fi aruncată din mâna voastră.

Un om care a crescut din punct de vedere spiritual nu va participa la linșajul altuia, fiindcă este conștient că el însuși nu este fără pată, că a făcut în trecut aceleași greșeli ca cele pentru care este linșat semenul său sau greșeli asemănătoare.

A fi cu adevărat spiritual nu înseamnă a-i da întruna cu „Lumină și Iubire”, „Noi toți suntem Una” și a le spune tuturor „Te iubesc”; a fi cu adevărat spiritual înseamnă, printre altele, să nu te grăbești să acuzi/ judeci/ condamni când nici măcar nu știi care este adevărul legat de acea situație, să fii conștient că și tu ai făcut greșeli mari, să ai compasiune față de cei care au făcut aceleași greșeli ca tine sau altele similare.

Unii dintre voi participați chiar acum la un linșaj, alături de „turma” din care faceți parte.

Puneți piatra jos!

Știu că aveți convingerea că ceea ce faceți voi este justificat, că persoana în cauză merită ce i se întâmplă. Știu că acea persoană v-a trădat, știu că v-a sfărâmat inima și că nu meritați să fiți tratați în acel mod. Dar mai știu că la un moment dat în trecut și voi ați trădat/ sfărâmat inima altora, care nu meritau să-i tratați așa cum i-ați tratat. Mă înșel cumva?

Puneți piatra jos!

Puneți piatra jos! Nu loviți un om care oricum e la pământ. Simplul fapt că aveți o piatră la îndemână nu înseamnă că trebuie să o aruncați în acel om căzut la pământ. (TD Jakes) Traducere Mihaela Dan

Poveste reală: în urmă cu niște ani am participat la un eveniment la care au fost și alte persoane, iar una dintre acestea, un pastor, mă călcase pe nervi.

Pe drum către casă mă gândeam la ce s-a întâmplat la acel eveniment și mă lamentam: „Doamne, omul ăsta este insuportabil! Este de-o aroganță dezgustătoare! Nu vreau să mai am de-a face niciodată cu el, nu vreau să-l mai văd în viața mea! Nu am văzut niciodată o asemenea lipsă de bun simț! Este inacceptabil să te comporți așa cu alți oameni!”, bla, bla, bla.

Și Dumnezeu mi-a spus: „Dacă acel om s-ar face vinovat de greșelile pe care le faci tu, ai fi mai înțelegător cu el. Dar de fiecare dată când îți scot în cale un om care face greșeli într-o zonă care reprezintă punctul tău forte, îl judeci și-l condamni pe acel om.

În relația ta cu acest om pe care-l judeci problema nu este la el, ci este la tine, pentru că tu, care consideri că ești evoluat, că ai ajuns la un anumit nivel de înțelepciune, ar trebui să fii suficient de puternic ca să accepți infirmitățile celor mai slabi ca tine”.

Pune piatra jos! Poate că se întâmplă ca tu să fii tare în acea zonă în care cel pe care vrei să-l linșezi este slab; dar ai și tu punctele tale slabe.

Pune piatra jos!

Și știu că pentru unii dintre voi e foarte greu să lăsați jos piatra, fiindcă veniți dintr-o familie în care aruncatul cu pietre a fost „sportul tradițional”; asta ați văzut zi de zi în familia voastră și asta ați practicat încă din copilărie. Alții ați fost învățați să nu așteptați până descoperiți ce s-a întâmplat cu adevărat în acea situație, ci să puneți mâna pe pietre de cum ați aflat versiunea celui care a venit primul să se plângă la voi. Alții ați fost programați să înghițiți pe nemestecate „adevărul oficial” și să puneți mâna pe pietre de cum vi se spune că X sau Y este dușmanul vostru.

Știu că nu e ușor să dați drumul pietrei, dar devine din ce în ce mai ușor pe măsură ce avansezi în vârstă și în maturitate. Când ai trăit ceva timp pe pământ, ai făcut, inevitabil, și greșeli mari și atunci vezi/ înțelegi altfel niște lucruri, nu te mai grăbești să-i judeci pe alții, așa cum făceai în tinerețe. (TD Jakes) Traducere Mihaela Dan

Cei mai mulți dintre voi cunoașteți pilda biblică a femeii adultere: fariseii au adus o femeie adulteră în fața lui Iisus, cerându-i să o judece. Conform legilor din acea vreme, femeile care se făceau vinovate de adulter erau omorâte cu pietre.

Isus a spus: „Cel fără de păcat să arunce primul piatra!” și fiindcă toți cei care erau acolo se știau păcătoși, au plecat unul câte unul, până când au rămas doar Isus și femeia adulteră.

Iar Isus a întrebat: „Femeie, unde sunt cei care te condamnau?”

„Nu mai e nimeni.”

Fii atent când Dumnezeu îți pune o întrebare. Conștientizează că dacă te întreabă ceva, Dumnezeu nu o face fiindcă n-ar cunoaște răspunsul; Dumnezeu știe tot, nu are nevoie să-I informezi tu. Dacă te întreabă, Dumnezeu o face pentru ca tu să înțelegi cu adevărat răspunsul.

În această pildă, Dumnezeu a vrut ca femeia respectivă să conștientizeze: „Nu mai este aici niciunul dintre cei care mă condamnau.”

Oamenii care au fost loviți de multe ori cu „pietre” sunt traumatizați, suferă de stres post traumatic și reacționează ca și cum ar fi loviți cu pietre mult timp după ce atacul a încetat.

Unii dintre voi sunteți în această situație: ați fost loviți cu „pietre” de atât de multe ori, încât ați rămas blocați în trecut, retrăiți an după an durerea acelor lovituri, în loc să căutați vindecare și să mergeți mai departe cu viața voastră.

Vă întreb pe aceia dintre voi care nu vreți să dați drumul trecutului, care nu puteți ierta, care nu puteți elibera furia, resentimentele, dușmănia, dorința de răzbunare, care continuați să vă plângeți de ceea ce vi s-a întâmplat cu 10, 20 sau 30 de ani în urmă, care încă mai dați vina pentru suferința/ eșecurile voastre pe niște oameni care nu mai sunt de mult în preajma voastră: sunteți conștienți că suferiți de stres post traumatic? Faceți ceva ca să vă vindecați traumele?

Voi sunteți ca un veteran din Vietnam care dacă se aude un zgomot puternic pe stradă intră imediat sub pat. Voi încă trăiți cu senzația că peste tot în jurul vostru sunt oameni care sunt gata să vă atace. Voi aveți nevoie de terapie, ca să vă vindecați rănile.

„Nu mai este aici niciunul dintre cei care mă condamnau.”

Da, unii dintre voi ați fost abuzați, ați fost umiliți în public - iar psihologii spun că traumele cele mai dure sunt cele la care suntem supuși în public -; conștientizați însă că acum nu mai este în preajma voastră niciunul dintre cei care vă judecau/ condamnau, lăsați trecutul în urmă, vindecați-vă traumele și vedeți-vă de viața voastră!

Înțelegeți un lucru: nimic nu se termină până nu hotărâți voi că s-a terminat. Trecutul este în trecut, dar atât timp cât voi îl retrăiți, el contaminează prezentul. Trecutul rămâne în trecut abia atunci când decideți voi că s-a terminat cu acel trecut.

Voi sunteți singurii care vă țineți legați de acel trecut dureros și sunteți singurii care puteți decide să vă eliberați din acele lanțuri. Nu mai trăiți în trecut, dați-i drumul! Hotărâți odată: „S-a terminat!”.

„Unde sunt cei care te condamnau? Nu mai e nimeni?”

„Nu mai e nimeni.”

„Nici Eu nu te condamn.”

(TD Jakes) Traducere Mihaela Dan

Vă rog, scoateți toate scheletele din dulap înainte de a se încheia acest an! Spuneți înainte de finalul anului acele adevăruri inconfortabile/ dureroase pe care ați tot evitat să le spuneți! Dați drumul înainte de finalul anului acelor vechi credințe/ tipare/ obiceiuri pe care ați conștientizat că le aveți!

Mulțumiți pentru tot ce ați primit în acest an, „bune” sau „rele”, fiindcă totul a avut un rost!

Intrați în noul an într-un mod curat/ cu integritate!

Aprofundați toate lecțiile acestui an și pregătiți-vă pentru o nouă viață.

Viața ne cere să ne schimbăm în interior, să schimbăm modul în care funcționăm.

Lucrurile vor continua să se schimbe la nivel global și în viața voastră. Și nu o spun într-un sens negativ. Ascensiunea – care se întâmplă acum – nu este ceva negativ. Dar ceea ce aspectul nostru uman poate percepe ca fiind „negativ” este faptul că nu putem lua cu noi în Noua Lume vechea noastră slujbă, vechile noastre credințe/ tipare/ obiceiuri/ comportamente și toate relațiile noastre.

Spre exemplu, unii dintre voi considerați că relațiile voastre de cuplu sunt „în regulă”, că „vă înțelegeți destul de bine”.

Ceea ce nu este perceput ca „extraordinar” nu va merge mai departe. Dacă relația voastră de cuplu nu este extraordinară (și vorbesc despre a percepe asta la modul sincer, nu doar declarativ), nu va funcționa în Noua Lume.

Dacă slujba voastră este „în regulă”, nu va merge în Noua Lume. În Noua lume vă urmați Misiunea sufletului, faceți ceea ce iubiți să faceți, ceea ce vă pasionează/ entuziasmează.

Luați-vă gândul de la faptul că la un moment dat lumea „va reveni la normal” și că totul va fi cum a fost. Ceea ce a fost nu va mai fi niciodată. (Michael Mirdad) Traducere Mihaela Dan

În relațiile formate la nivel de ego eu mă simt incomplet/ neîmplinit și intru în relație cu tine pentru că am impresia că tu ești soluția la problema mea, că tu ești cel care o să mă completeze/ împlinească. Și apoi o să te consider pe tine vinovat pentru faptul că eu continui să mă simt incomplet/ neîmplinit/ nefericit.

În relațiile formate la nivel de suflet suntem amândoi conștienți că avem traumele noastre, că avem de lucrat cu noi înșine și ne asumăm responsabilitatea pentru propria vindecare/ împlinire și în același timp, ne luăm un angajament unul față de celălalt în sensul de a călători împreună către Lumină și a ne susține unul pe celălalt în această Călătorie.

Nu ne credem niciunul perfect, nu avem niciunul pretenția că suntem complet sănătoși din punct de vedere emoțional, mental, psihic, ci recunoaștem că mai avem de lucrat cu noi înșine, dar știm clar că suntem hotărâți să facem asta, că evoluția personală este prioritatea noastră.

Nu ne plângem unul altuia de milă, nu ne victimizăm niciunul, nu ne așteptăm ca celălalt să ne completeze/ vindece/ salveze/ repare/ împlinească. Suntem absolut sinceri unul cu celălalt, ne spunem lucrurile care ne plac la celălalt, dar ne spunem (cu respect și Iubire) și lucrurile care ne deranjează, ne spunem și adevărurile inconfortabile, pentru că astfel ne ajutăm unul pe celălalt să evoluăm. Comunicăm deschis unul cu celălalt, ne deschidem către o conexiune profundă la nivel emoțional, ne arătăm vulnerabili unul în fața celuilalt. (Michael Mirdad) Traducere Mihaela Dan

Toate relațiile noastre vor trece prin foc în perioada următoare.

Nu uitați că și cei din familia voastră sunt oameni. Și terapeuții voștri sunt oameni. Și vindecătorii la care apelați sunt oameni. Și instalatorul vostru e un om. Și electricianul este un om.

Noi toți suntem oameni și avem rănile noastre, avem Umbra noastră. Nu vă așteptați la prefecțiune din partea celorlalți. Renunțați la convingerea că voi știți care sunt „cei buni” și care sunt „cei răi“.

Oamenii cu care veți interacționa vă vor apăsa butoanele uneori. Nu vă grăbiți să arătați cu degetul către ei; uitați-vă la voi înșivă. Tratați-i cu Iubire pe toți, indiferent în ce fel se manifestă ei.

Și fiți sinceri în toate relațiile voastre. Dacă nu iubiți un om, spuneți-i acest lucru, fiți onești.

Dacă nu sunteți dispuși să vă asumați un angajament față de un om, spuneți-i acest lucru, fiți onești.

Fiți onești cu oamenii din viața voastră. Spuneți adevărul cu blândețe, cu Iubire, dar spuneți adevărul.

Și onorați-vă promisiunile, onorați-vă angajamentele, atunci când vă asumați un angajament. Trăiți în integritate. (Michael Mirdad) Traducere Mihaela Dan

Din punctul meu de vedere, „până când moartea ne va despărți” nu înseamnă să rămân într-o relație de cuplu cu tine până când moartea ne va despărți, chiar dacă nu ne potrivim, chiar dacă relația noastră nu funcționează.

„Până când moartea ne va despărți” înseamnă să te tratez cu respect și Iubire până când moartea ne va despărți, indiferent că suntem sau nu mai suntem împreună. Poate că relația noastră nu a funcționat, dar pot să te tratez cu respect și cu Iubire și dincolo de punctul în care s-a încheiat acea relație.

În opinia mea, dacă intrăm într-o relație de cuplu, este de dorit să stabilim de la bun început în ce intrăm. „Ăsta sunt eu, asta pot să-ți ofer și asta nu pot să-ți ofer. Asta fac și asta nu sunt dispus să fac”.

Discutați care este opinia voastră cu privire la o posibilă sarcină, ca să știți de la început cum stați.

Decideți dacă vreți să vă vorbiți unul altuia despre trecutul vostru relațional sau nu.

Discutați dacă vreți o relație sexuală exclusivă sau nu.

Discutați de la început toate subiectele care vă interesează, ca să știți în ce vă băgați, ca să știți ce este dispus să vă ofere celălalt și ce nu este dispus să vă ofere.

Și dacă promiteți ceva, țineți-vă de cuvânt. Dacă ați spus că veți oferi ceva anume în acea relație, țineți-vă promisiunea.

Iar dacă celălalt a promis că va oferi ceva în acea relație și nu s-a ținut de cuvânt, iar asta afectează semnificativ calitatea relației, nu sunteți „răi” dacă puneți punct acelei relații, nu e cazul să vă simțiți vinovați pentru asta.

Eu, unul, când intru într-o relație, mă asigur că este vorba de un angajament clar pentru amândoi, un angajament asumat 100% de amândoi, că este un parteneriat pornit pe baze sănătoase, în integritate. Și dacă pe parcurs se dovedește că lucrurile nu evoluează așa cum ne dorim, comunicăm sincer, analizăm situația împreună și decidem dacă este necesar să facem niște schimbări sau lucrurile nu funcționează și este necesar să punem punct final. Dar indiferent că rămânem împreună sau ne despărțim, facem acest lucru într-un mod iubitor, cu respect unul față de celălalt. (Michael Mirdad) Traducere Mihaela Dan

Faptul că îți fixezi intenția de a atrage un partener cu o vibrație înaltă, cu care să ai o relație sănătoasă și te concentrezi pe acest gând nu rezolvă nimic. Legea atracției nu funcționează așa.

Ca să atragi un astfel de partener este necesar să îți vindeci propriile traume, să crești tu vibrațional mai întâi.

Deseori vin la mine oameni care au citit despre Legea atracției, care și-au fixat intenția de a atrage un partener cu o vibrație înaltă, cu care să aibă o relație sănătoasă și care îmi spun încântați că și-au găsit partenerul la scurt timp după ce și-au fixat această intenție. „Este un om minunat, ne potrivim nemaipomenit, există o atracție specială între noi! El e Alesul!/ Ea e Aleasa!”.

Fiindcă eu cunosc acei oameni și știu care este nivelul lor de conștiință, le spun că nu este el/ ea persoana pe care o așteptau.

După ceva timp ne întâlnim iar și îmi spun că relația lor e disfuncțională și că acel om nu este cel care credeau ei a fi…

Dacă tu vrei să atragi în viața ta un om cu un nivel înalt de Conștiință, cu care să ai relație sănătoasă, este necesar să ajungi tu însuți la acel nivel de Conștiință.

Dacă tu ai fost căsătorit de 3 ori și ai divorțat de tot atâtea ori sau ai avut nenumărate relații de cuplu și toate au fost unele disfuncționale, dacă nu te-ai schimbat mai deloc după toate aceste experiențe, chiar crezi că simplul fapt că îți fixezi o intenție și te gândești mult timp la partenerul extraordinar pe care-l dorești, o să aducă în viața ta acel partener?!

„Dar m-am schimbat, am citit 3 cărți de dezvoltare personală între timp! Am învățat despre Legea atracției!”

Nu contează ce/ cât ai citit, nu contează câte informații ai acumulat în mintea ta, contează dacă tu ai pus în practică acele lucruri pe care le-ai învățat, dacă ai devenit un alt fel de om, dacă te manifești în viața ta de zi cu zi ca un om care are o vibrație înaltă.

„Păi le pun în practică, fac afirmații zi de zi. Și fac și vizualizări.”

„Serios? Dar ai lucrat cu traumele tale, le-ai vindecat? Ai renunțat la credințele/ tiparele tale limitative? Nu. Tot ce ai făcut tu este să-ți finisezi piatra de mormânt. Tu ești în continuare mort, nu ești cu adevărat viu, nu ești treaz din punct de vedere spiritual. Ai făcut niște afirmații și vizualizări, poate ai participat și la niște cursuri pe teme de dezvoltare personală/ spiritualitate, dar modul în care funcționezi în viața de zi cu zi nu s-a schimbat cu nimic.

Nu mă intersează ce afirmații și vizualizări faci. Ia o pauză de la relații, lucrează întâi și-ntâi cu credințele/ tiparele tale limitative, cu traumele tale, vindecă-te, schimbă-ți credințele despre tine și despre alții, iartă-te pe tine însuți și pe alții, conștientizează că toate relațiile tale din trecut, oricât de disfuncționale au fost, au fost alegerea ta, deci sunt responsabilitatea ta. Învață lecțiile din acele experiențe și abia apoi te poți gândi la a atrage un partener cu un nivel înalt de Conștiință, cu care să ai o relație sănătoasă.

Mă întrebi dacă poți să te întâlnești cu diverse persoane în tot acest timp? În opinia mea, ar fi de dorit să nu te mai implici în niciun fel de legături romantice cât lucrezi cu tine însuți, pentru că dacă găsești pe cineva cu care lucrurile merg cât de cât bine, te vei implica într-o relație și vei fi distras, te vei opri din a-ți face munca interioară. Și după ceva timp vei constata că n-a mers nici acea relație (pentru că tu nu te-ai schimbat cine știe ce) și ajungi iarăși într-un context disfuncțional. Asta s-a întâmplat cu nenumărați oameni dintre cei cu care am lucrat eu – de cum au găsit un om care i-a atras, au intrat într-o relație, crezând că s-au schimbat suficient și au atras partenerul de vibrație înaltă pe care-l doreau și și-au oprit munca interioară.

Atât timp cât tu ești încă la un nivel redus de conștiință vei atrage o persoană care are un nivel redus de conștiință. (Michael Mirdad) Traducere Mihaela Dan

Cred că foarte mulți oameni deja înțeleg că o Nouă Lume se naște acum. Unii înțeleg doar la nivelul minții, nu prea știu ce înseamnă asta, dar își dau seama că lumea se schimbă la modul radical.

O Nouă Lume se naște acum, lucrurile se schimbă major în domeniul relațiilor, în domeniul finanțelor, în politică, economie, educație, medicină, religie, etc. Dacă trăiești pe Pământ în aceste vremuri, nu ai cum să nu vezi că totul a început deja să se schimbe. Și va continua să se schimbe.

Ce este interesant e că noi, oamenii, ne rugăm să se schimbe lucrurile în viața noastră sau în lume, fiindcă suntem conștienți că nu mai putem continua așa, dar când vine schimbarea, ne rugăm ca aceasta să se oprească, fiindcă avem impresia că e prea mult pentru noi. Tânjim după schimbare, dar în același timp nu ne place schimbarea, ne sperie schimbarea, vrem să rămânem în zona noastră de confort.

Schimbarea va continua și una dintre zonele în care veți constata acest lucru în propria viață este aceea a relațiilor de prietenie. Probabil că deja ați constatat că oamenii care nu vă erau prieteni adevărați încep să iasă din viața voastră.

Isus le spune apostolilor: „Ori ești cu mine, ori nu ești cu mine”. Și nu îi judeca pe cei care nu erau cu el, ci era ceva de genul „Poți să nu fii cu mine, e treaba ta, nu mă deranjează, dar măcar spune sincer că nu ești cu mine, ca să știm amândoi cum stăm”.

Dacă ești cu adevărat prietenul meu, fii alături de mine la nevoie, susține-mă așa cum poți tu. Dacă tu mă judeci, mă critici, dacă îmi ești alături numai la bine, atunci la revedere!

Dacă „prietenii” tăi îți spun că nu mai ești prietenul lor dacă votezi cu X, dacă îți spun că nu mai sunteți prieteni în cazul în care faci altceva decât consideră ei că „trebuie” să faci, spune-le rămas bun și vezi-ți de treabă. Spune-le că doar ce au avut loc în interiorul tău niște alegeri și ai votat să te desparți de ei.

Și este la fel și în ceea ce privește relațiile de cuplu: tot mai mulți oameni simt că nu mai pot rămâne în relații cu oameni cu care nu mai rezonează.

„De ce mai ești prieten cu acest om care te judecă, te critică și te ia peste picior mereu?”

„Pentru că ne cunoaștem de foarte mult timp.”

„Pe bune?! Faptul că vă cunoașteți de mult timp este un motiv suficient ca să ții în apropierea ta un om care te tratează într-un mod lipsit de respect?”

Eu sunt încântat că are loc această cernere a relațiilor, însă o mulțime de oameni nu sunt deloc mulțumiți că-și pierd „prietenii” sau partenerul de cuplu.

Vă dați seama că acești oameni sunt nemulțumiți că sunt scoși din viața lor oamenii care nu țin la ei cu adevărat, care nu le sunt cu adevărat prieteni, care nu-i iubesc cu adevărat? Vă dați seama că acești oameni sunt disperați că rămân fără falșii prieteni sau fără partenerul de cuplu care nu-i iubea cu adevărat?

Adevărul deranjează…

Acești oameni sunt deznădăjduiți că Divinitatea îi împinge să trăiască în adevăr. Ei nu vor să accepte adevărurile inconfortabile/ dureroase din viața lor, ar prefera să continue să trăiască în minciună, fiindcă se tem de singurătate. Preferă să trăiască alături de falși prieteni sau de un partener de cuplu care nu este omul potrivit pentru ei, într-un simulacru de relație de cuplu.

Și aici nu este vorba despre a-i judeca pe acei falși prieteni sau pe acel partener de cuplu care nu te iubește cu adevărat, care nu vrea să fie cu tine cu adevărat; este vorba pur și simplu de a separa apele, de a face curățenie în viața noastră și a păstra doar relațiile cu oameni cu care rezonăm, cu oameni care ne sunt dragi cu adevărat, cu oameni care ne iubesc cu adevărat.

Este vorba despre a nu mai trăi în minciună. (Michael Mirdad) Traducere Mihaela Dan

Va veni ziua în care noi, toți oamenii, ne vom iubi unii pe alții necondiționat. Dar mai este ceva până atunci.

Deocamdată sunt unele persoane care se consideră spirituale, care vorbesc despre Ascensiune, despre 5D și care în același timp se bucură că unii oameni nu vor reuși să ascensioneze…

Nu știu cum să-ți spun, dar dacă tu gândești în acest mod, mai ai de lucrat la propria evoluție.

În relațiile romantice lucrurile se schimbă semnificativ și mulți dintre voi deja ați început să vedeți schimbarea. Dacă ceea ce vă unește sunt sentimente adevărate, dacă există o conexiune profundă între voi, se simte; dacă nu, iarăși se simte (și se simte din ce în ce mai intens), iar acea relație nu va funcționa.

Pur și simplu nu mai merge așa cum a mers în trecut.

Nu mai merge să intri într-o relație doar pentru că te temi de singurătate, doar pe principiul „ Nu vreau să îmbătrânesc singur/ă, așa că o să îmi găsesc pe cineva”.

Este mult mai benefic pentru tine să îmbătrânești singur/ă, decât să îmbătrânești alături de persoana nepotrivită. Poți avea o viață plină de bucurie, de împlinire, o viață fericită, și de unul singur.

Vechiul „rol” al relației de cuplu, aceea de a te împlini/ face fericit, de a te lega de un om care să te completeze/ împlinească/ facă fericit, s-a încheiat. Relațiile de cuplu nu te pot împlini/ face fericit. Și mulți dintre voi deja ați înțeles asta. (Michael Mirdad) Traducere Mihaela Dan

Nu poți avea Noul în viața ta dacă nu renunți la Vechiul din viața ta. E direct proporțional – renunți doar la 10% din Vechi, ai parte doar de 10% din Nou.

Ca atare, uitați-vă bine în viața voastră și observați la ce sunteți dispuși să renunțați și la ce nu sunteți dispuși să renunțați.

Noi ne îndreptăm către Noua Lume. Este ceva ce nu poate fi oprit, chiar dacă unii încearcă asta. Și dacă tu ai impresia că ai evoluat ca nivel de conștiință, întreabă-te: ai devenit un om mai bun sau nu?

Fiindcă dacă tu n-ai devenit un om mai bun, „evoluția” ta nu înseamnă mare lucru.

Ești interesat să contribui la Binele comun? Ești atent la cei din jurul tău, sesizezi dacă cineva are nevoie de ajutorul tău și îți oferi ajutorul? Ești mai generos decât erai în trecut? Acționezi la modul conștient, încercând să ajuți oamenii, nu să le faci rău? Despre asta este vorba în Noua Lume, nu despre alimentație vegană și despre a nu folosi deodorantul.

Da, Noua Lume este extraordinară, dar nu putem beneficia de toate acele minunății dacă nu ajungem la nivelul de vibrație/ Conștiință la care să putem face parte din Noua Lume.

Și vor fi oameni care nu vor ascensiona, pentru că sufletul lor a decis asta și pentru că trupul lor are o vibrație atât de joasă, încât nu poate suporta tranziția energetică - este prea mare diferența vibrațională între 5D și nivelul la care se află ei acum. Ei vor pleca de pe Pământ. (Michael Mirdad) Traducere Mihaela Dan

În viață sunt „bune” și „rele” și linia de demarcație dintre perioadele „bune” și cele „rele” nu este întotdeauna foarte clară; uneori bunele și relele coexistă în aceeași perioadă.

Dar noi, oamenii, avem tendința să ne concentrăm atenția asupra lucrurilor „rele” și să ignorăm acele multe lucruri „bune” care există în viața noastră.

Chiar dacă într-o anumită zonă al vieții tale se întâmplă ceva „rău”, ai parte de atâtea binecuvântări de la Dumnezeu în alte zone ale vieții tale; poți să le vezi, să le apreciezi, să fii recunoscător pentru ele?

Părțile „rele” își au rostul lor în viața noastră; ele nu pot distruge părțile „bune”, chiar dacă uneori aceste părți „rele” pot fi zguduitoare/ copleșitoare. Căutați părțile „bune”, onorați-le și fiți recunoscători pentru ele chiar și în perioadele în care simțiți durere; înțelegeți că aceste perioade sunt o pregătire în procesul evoluției voastre.

Bucuria, tristețea, veselia, durerea, compasiunea, frustrarea, recunoștința, revolta, comuniunea, sentimentul singurătății sunt elemente care coexistă în viața celor care-l slujesc pe Dumnezeu. Aveți încredere că Dumnezeu știe ce face în viața voastră!

Fiți conștienți că fiecare lovitură pe care o primiți, fiecare durere pe care o simțiți își are rostul său, vă învață niște lecții prețioase, vă ajută să creșteți.

Numai cei care au credință deplină în Dumnezeu pot funcționa în acest fel; pentru ceilalți este prea mult, vor începe să se îndoiască și își vor pierde credința atunci când se vor confrunta cu încercări dificile.

Cei care au credință deplină în Dumnezeu știu că totul e spre Binele lor atunci când li se întâmplă lucruri „bune” și știu că totul e spre Binele lor și atunci când li se întâmplă lucruri „rele”.

Dumnezeu nu vine în viața voastră ca să vă facă și mai confortabilă zona voastră de confort. Dumnezeu vine ca să vă scoată din zona de confort, ca să facă să se prăbușească ceea ce a fost construit pe o fundație șubredă, ca să măture „gunoaiele”, ca să rupă legăturile care nu vă sunt benefice. Și după ce îi permiteți lui Dumnezeu să preia controlul vieții voastre, prima impresie va fi „Doamne, ce faci cu viața mea, vrei să mă omori?!”.

Nu, tot ce face El este să scoată din viața voastră ceea ce nu-și mai găsește locul acolo și să vă pregătească pentru a deveni ceea ce este menit să deveniți. Iar această pregătire nu va fi o plimbare prin parc…

Și este posibil să treacă ani până când întrebările voastre să primească un răspuns, până când o să înțelegeți de ce s-au întâmplat niște lucruri așa cum s-au întâmplat și o să vedeți, privind în urmă, cum se leagă lucrurile care v-au adus acolo unde sunteți la acel moment. Între timp, ceea ce vă va ține pe Cale va fi credința nezdruncinată în Dumnezeu și în faptul că El știe ce face. (TD Jakes) Traducere Mihaela Dan

Înainte de marile victorii din viața mea au fost perioade de stres major. Cei din jur vedeau momentul în care urcam pe scenă, pentru „trofeu”/ „aplauze”, dar nu știau cu ce mă confruntasem până să ajung la acea victorie – nu știau prin ce încercări am trecut, cu ce greutăți m-am confruntat, ce oameni m-au trădat, etc.

Nicio mare victorie nu se câștigă fără efort, fără provocări, fără greutăți care trebuie depășite.

Nu faceți confuzie: faptul că vă confruntați cu încercări dificile nu este un semn că ați făcut ceva rău, că vă pedepsește Dumnezeu, că n-aveți noroc în viață, etc; problemele, obstacolele, încercările sunt elementele caracteristice procesului evoluției. Cu cât sunt mai mari obstacolele, cu cât sunt mai dificile încercările, cu atât este mai mare saltul înainte.

Nu puteți ajunge la adevăratul succes fără să vă confruntați cu probleme/ obstacole/ încercări.

Păstrați convingerea că Dumnezeu este alături de voi și mergeți înainte, indiferent prin ce treceți. Și știu că uneori ați vrea să-L simțiți cum vă ține de mână, dar chiar dacă nu simțiți mâna Sa ținând mâna voastră, El este acolo. (TD Jakes) Traducere Mihaela Dan

Dacă ai avut în viața ta o relație (cu familia, cu partenerul de cuplu, cu un prieten) care să fi fost minunată, în care te-ai simțit întotdeauna susținut, respectat și iubit, excelent! Aceea a fost o relație-Dar. Însă în general astfel de relații-Dar sunt foarte puține; cele mai multe dintre relațiile noastre sunt cele karmice, în care nu ne simțim cum am descris mai sus.

Și faptul că avem mai multe relații karmice nu înseamnă că suntem „inferiori” sau „răi”, înseamnă doar că mai avem multe lucruri de învățat.

Atunci când ai parte de o relație, dar aceasta este o adevărată binecuvântare și nu încetezi să te simți fericit că ai în viața ta un asemenea om.

De cele mai multe ori simțim recunoștință pentru că acel om este alături de noi, pentru că ne tratează mereu cu bunătate, cu respect, cu Iubire, cu răbdare, cu compasiune.

Alteori nu prețuim îndeajuns un astfel om, luăm prezența lui în viața noastră ca și cum ni se cuvine, uităm că sunt foare rari oamenii capabili să te trateze în acest mod.

Dacă ai în viața ta un om care te tratează mereu cu respect, cu Iubire, cu compasiune, cu bunătate, care îți spune mereu adevărul, care este mereu sincer cu tine, chiar dacă știe că uneori nu-ți place ceea ce-ți spune, de la care știi că poți obține întotdeauna un feedback onest, onorează acel om, fiindcă e mare lucru să ai parte de așa ceva. Spune-i periodic „Mulțumesc că ești în viața mea!”, chiar dacă o faci doar în gând. Și acel om va simți acel gând de recunoștință trimis către el, oriunde se află. (Michael Mirdad) Traducere Mihaela Dan

Unii dintre oamenii cu care avem relații apropiate funcționează din spațiul egoului, au anumite așteptări de la noi, au pretenția să facem numai ce vor ei, nu-și asumă consecințele propriilor alegeri, ci preferă să dea vina pe alții (sau pe noi), nu admit când greșesc, nu vor să audă adevăruri inconfortabile/ dureroase.

Când ai o relație cu un astfel de om, fă tot ce depinde de tine pentru ca relația să funcționeze, tratează-l cu respect, cu Iubire, cu bunătate, cu compasiune, dar dacă el continuă să te trateze într-un mod lipsit de respect/ abuziv, atunci pune punct relației.

Nu considera că ești un om rău dacă nu tolerezi astfel de compartamente ani și decenii la rând, dacă nu mergi pe principiul „o să mai am puțină răbdare cu el/ea” și nu rămâi într-o relație care este toxică pentru tine.

Dacă tu știi că ai făcut tot ce depinde de tine pentru a avea o relație bună cu acel om, dar lucrurile nu s-au schimbat, asta este suficient; nu este cazul să rămâi într-o relație în care ești rănit sistematic, încercând să-l salvezi pe un altul. Nu te juca de-a Salvatorul făcându-ți rău ție.

Și când pui punct relației, fă-o în modul cel mai blând cu putință, cu respect față de celălalt. Uneori el/ ea o să te urască oricum, dar important este că tu știi că ai încheiat relația într-un mod decent, cu respect față de acel om. (Michael Mirdad) Traducere Mihaela Dan

Noi avem familia biologică, ce vine în general cu relații karmice și Familia de suflete, care înseamnă în general relații-Dar. Dar există și egoul spiritual, care poate ajunge să transforme relațiile cu oamenii din Familia noastră de suflete în relații karmice.

Uneori voi participați la diverse evenimente de natură spirituală și simțiți că energia este foarte frumoasă, vă simțiți înalțați vibrațional, simțiți o stare de bucurie, de fericire, de comuniune cu acei oameni, vă țineți de mână, vă îmbrățișați – aceasta este starea din relațiile-Dar. Acel gen de conexiune de la inimă la inimă este incredibilă, vă dă o stare de grație. Și poate vă întrebați: „De ce nu poate fi așa și cu familia mea biologică?”.

Dar se mai întâmplă uneori ca dacă petreceți mai mult timp cu oamenii din comunitatea spirituală respectivă să începeți să constatați că de fapt nu sunt așa cum credeați voi, unii dintre ei încep să vă calce pe nervi, apar conflictele și resentimentele și începeți să vă simțiți acolo ca în familia voastră biologică.

Egoul este capabil să distrugă cele mai frumoase relații. Și treaba noastră este să ne disciplinăm egoul și să ne transformăm toate relațiile în relații spirituale. Treaba noastră este să învățăm să ne menținem echilibrul, să învățăm să-i tratăm pe ceilalți cu respect/ Iubire/ compasiune, să stabilim limite sănătoase, să refuzăm să urâm, să ne învățăm lecțiile din tot ceea ce experimentăm.

Uneori într-o familie disfuncțională/ toxică există un om care este un Dar, care îi ajută pe ceilalți să nu o ia complet razna.

Noi, cei treji din punct de vedere spiritual, suntem oaia neagră a familiei, noi suntem cei pe care toți ceilalți îi cred ciudați/ nebuni, dar în general există în familiile noastre încă un om care e altfel, care reprezintă o mică Lumină într-o familie care funcționează într-un mod toxic. Un astfel de om, care funcționează din spațiul Bunătății, reprezintă un înger pentru acea familie, chiar dacă el nu este treaz din punct de vedere spiritual și nu este conștient cât de importantă este de influența sa în familie. (Michael Mirdad) Traducere Mihaela Dan

Eu am constatat că de foarte multe ori, atunci când se discută despre relații de cuplu și intimitate, discuția ajunge la a acuza/ critica bărbații, pentru că profită de femei, pentru că le folosesc pentru sex și apoi le părăsesc.

Și nu neg că sunt bărbați care fac asta. Nu-i judec, dar din punctul meu de vedere a-ți face un scop din a face sex cu cât mai multe femei, a trata femeile într-un mod lipsit de integritate, înseamnă a funcționa de la un nivel redus de conștiință. Eu nu am funcționat niciodată în acest mod în relații, dar este alegerea fiecăruia cum dorește să trăiască, ce priorități are în viață.

Însă mi se pare că a ne concentra pe condamnarea bărbaților care fac diverse lucruri lipsite de integritate nu este abordarea cea mai utilă în astfel de situații. Și știu că n-o să vă placă, dar vă spun la modul cel mai respectuos vouă, femeilor, care îi criticați/ acuzați/ condamnați pe bărbații care „profită de voi”: dincolo de modul în care aleg să se comporte unii bărbați, poate n-ar fi strica să vă uitați la ce faceți voi, să nu mai intrați orbește în relații cu astfel de bărbați, să nu mai fiți atrase de ei, să nu mai considerați să sunt fermecători narcisiștii, bărbații indisponibili emoțional, prădătorii sexuali, etc. Atât timp cât voi veți simți că ei „sunt genul vostru” și vă veți încurca iar și iar cu astfel de bărbați, ei vor continua să se folosească de voi.

Nu mai aruncați cu piatra în acei bărbați; uitați-vă la voi, uitați-vă în interiorul vostru și identificați ce parte din voi se simte atrasă astfel de bărbați.

Dacă voi nu i-ați primi în viața voastră, ei nu ar putea să se folosească de voi.

Dacă voi nu le-ați permite acele comportamente toxice, ei nu ar putea să se folosească de voi.

Dacă voi le-ați spune „Nu”, ei nu ar putea să se folosească de voi. (Michael Mirdad) Traducere Mihaela Dan

Am avut în urmă cu ceva timp o discuție cu o femeie care funcționa din spațiul traumelor sale, care trecea din relație toxică în relație toxică și căuta ajutor, fiindcă era distrusă emoțional. I-am explicat că dacă vrea să întrerupă șirul relațiilor de cuplu dezastruoase este necesar să ia o pauză de la relații, să-și identifice traumele, să înceapă să lucreze la vindecarea acelor traume și abia apoi să se gândească la a intra într-o nouă relație.

De curând am aflat că se întâlnește cu un alt bărbat și că lucrurile par că merg în aceeași direcție în care mergeau în trecut. Iar ea mi-a spus că într-adevăr, sunt unele semne care îi dau de gândit, dar că acest bărbat este „cu totul altfel” decât cei de dinainte. Iar eu am întrebat-o cum poate fi acest bărbat „cu totul altfel”, dacă legătura lor începe să semene cu cele de dinainte. N-a știut să-mi răspundă, dar a insistat că de data asta lucrurile sunt „cu totul altfel”.

I-am sugerat ca dacă spune că „e altfel” de data asta, să nu se mai grăbească să facă sex cu acel bărbat, ci să aștepte măcar 3 luni înainte de a face asta, să-și ia timp ca să-l cunoască mai bine, ca să-și dea seama dacă se potrivesc sau nu, să nu intre într-o altă relație care se va dovedi a fi disfuncțională.

Iar ea mi-a spus: „Arată-mi un bărbat care este dispus să aștepte 3 luni ca să facă sex. Nu există așa ceva! Nu am cum să aștept atât, fiindcă n-o să mă mai caute”.

Dacă voi mergeți pe acest principiu și faceți sex cu bărbații la scurt timp după ce începeți să vă întâlniți cu ei, de teamă că altfel îi pierdeți, să nu vă mirați că aveți parte de relații disfuncționale.

Eu cunosc mulți bărbați care ar aștepta 3 luni dacă simt că femeia cu care se întâlnesc merită așteptarea. Aceștia sunt bărbați sănătoși din punct de vedere emoțional și psihic, care respectă femeia și care nu o vor forța să facă ceva ce ea nu se simte confortabil să facă, care vor avansa în ritmul care este potrivit pentru amândoi.

Și dacă tu îmi spui că nu vrei să riști să pierzi acel bărbat, așa că o să faci sex când vrea el, atunci nu mai avem despre ce discuta, pentru că este clar care sunt prioritățile tale. Și pentru mine este clar și cu ce gen de bărbat ai de-a face, dacă el nu este dispus să aștepte decât câteva zile, iar dacă nu ești dispusă să faci sex cu el, nu te mai caută.

Dacă tu nu ești capabilă să spui „Nu” unui bărbat care insistă să faci ceva ce tu simți că nu vrei/ ești pregătită să faci, îți spun clar că vei intra în relații disfuncționale. Și nu mai arăta cu degetul către acel bărbat, pentru că a fost alegerea ta să spui „Da” când simțeai că e „Nu”; asumă-ți responsabilitatea pentru relația disfuncțională în care ai intrat! Și nu te mai mira că atragi mereu în viața ta bărbații care au comportamente care te rănesc. (Michael Mirdad) Traducere Mihaela Dan

Unele femei vin să-mi ceară sfatul cu privire la problemele din relațiile lor și-mi spun ceva de genul „Eu sunt un om bun, cumsecade, cu bun simț, dar am un nenorocit în viața mea, care îmi face viața un coșmar. Poți să-mi spui ce aș putea face în situația asta, cum să-l fac să înceteze să se mai comporte așa?”

Și eu le întreb: „De ce este acest «nenorocit» în viața ta?”

„A fost un accident; când l-am cunoscut se prefăcea că este un om bun, nu s-a arătat a fi un nenorocit de la început.”

Și acea femeie chiar consideră că aceasta este o explicație pertinentă. I se pare firesc că a crezut că un bărbat este omul potrivit pentru ea, doar fiindcă la început el s-a purtat frumos.

„Dacă nu a fost un nenorocit de la început, de unde era să știu ce gen de om e?!” – e o întrebare de o inocență înduioșătoare…

„Ai mai avut vreo relație cu vreun «nenorocit» în trecut?”

„Da, mai multe!”

„Știi ce au în comun toate acele relații cu «nenorociți»? Pe tine.

Poate că e ceva din tine care atrage astfel de bărbați. Poate este ceva în tine ce trebuie vindecat, ca să nu mai atragi astfel de bărbați și să nu te mai simți atrasă de ei. Nu crezi?”.

Eu consider că spunându-le astfel de adevăruri inconfortabile îi ajut pe oameni mai mult decât dacă îi încurajez să se plângă la nesfârșit de „nenorociții” din viața lor, care le fac și le dreg.

Dacă aș fi în locul lor, aș prefera ca cineva să-mi spună pe șleau că eu am ales să primesc acei „nenorociți” în viața mea, că eu am ales să păstrez acei „nenorociți” în viața mea și că este responsabilitatea mea dacă le permit acelor „nenorociți” să-mi facă acele lucruri de care mă plâng.

Așa îi ajuți ca în câteva minute să conștientizeze că toată viața lor au repetat același scenariu toxic, că anumite alegeri pe care le fac iar și iar în aduc în același gen de situații/ relații disfuncționale iar și iar.

În acest fel, în ședințele de consiliere, în loc să vorbim despre acel „nenorocit” care „le-a făcut…..”, vorbim despre ele, despre tiparele lor, despre credințele lor, despre stima lor de sine care este la un nivel foarte redus, despre convingerea lor că nu au valoare dacă nu au o relație de cuplu, etc. Și energia aceea a furiei și resentimentelor se disipează, pentru că în loc să-l judece pe „nenorocit”, femeile respective descoperă/ învață lucruri noi despre ele.

Și la final, când le întreb: „Vrei să mai vorbim despre acel «nenorocit»?”, cele mai multe dintre ele spun „Nu, cred că mi-am clarificat ce aveam de clarificat, cred că am înțeles despre ce este vorba în această situație. Simt că am spus tot ce aveam de spus”. (Michael Mirdad) Traducere Mihaela Dan

Dacă tu le faci pe plac celor din jur, dacă faci ce vor ei să faci, acei oameni îți creează realitatea. Și creează o realitate disfuncțională, toxică. Și nu e de mirare că simți frustrare. Și nu poți da vina pe ei, fiindcă tu ești cel care a ales să facă ce vor alții, nu ce vrea el.

Dacă tu le faci pe plac altora, îți cedezi puterea personală acelor oameni.

Dacă funcționezi în integritate, dacă te manifești la modul autentic, tu îți creezi realitatea. Dacă funcționezi în integritate înseamnă că îți asumi puterea personală.

Un adevărat Creator își asumă responsabilitatea pentru propriile alegeri. El face alegeri în baza propriei rezonanțe și știe că indiferent de reacțiile celor din jur, aceasta este cea mai înaltă formă de Iubire.

El știe că a-ți rosti adevărul, indiferent ce cred/ spun/ fac cei din jur, este cea mai înaltă formă de Iubire.

El știe că a rosti adevărul, chiar dacă este un adevăr inconfortabil/ dureros pentru celălalt, este cea mai înaltă formă de Iubire.

El știe că a-ți rosti adevărul înseamnă a trăi în integritate și mai știe că nu este responsabil pentru reacția celorlalți la adevărul său. (Phil Good) Traducerea Mihaela Dan

" Stiți ce este sexy? Autenticitatea .

Cei care au puterea și curajul de a fi cu adevărat ei înșiși - de a fi ceea ce sunt.

Cei care sunt sinceri, vulnerabili, intimi, unici, îndrăzneți și reali.

Cei care sunt suficient de curajoși să împărtășească o bucată din ei înșiși.

Artiștii, muzicienii, autorii, poeții, creatorii, rebelii, donatorii și iubitorii lumii.

Cei care infrunta viața cu sinceritate, onestitate, deschidere și veridicitate.

Cei care trimit un mesaj îndrăzneț și amețitor din „Eu sunt ceea ce sunt” și, făcând acest lucru, acordă celorlalți permisiunea de a face același lucru.

Iată, așadar, sufletele autentice care ne înfrumusețează viata cu darurile a ceea ce sunt ei cu adevarat.

Iată ce este impresionant, revigorant, frumos, autentic și adevărat.

Continuați să străluciti, suflete superbe. Autenticitatea voastra este sexy."

(Creig Crippen)

Lumea se schimbă, iar energiile sunt de așa natură, încât nu vom mai putea să trăim în miciună, nu vom mai putea să ne mințim pe noi înșine. Onestitatea va deveni o forță din ce în ce mai puternică în această lume. Și spun „forță” pentru că va veni un moment în care pur și simplu nu vei mai putea funcționa într-un mod lipsit de onestitate; consecințele vor fi atât de dure, încât nu vei mai putea face față, nu vei rezista.

Când faci ceva din spațiul lipsei de integritate, dar nu ești conștient pe moment că ai făcut asta, ci îți dai seama după aceea și înveți ceva din ce s-a întâmplat, iar data viitoare nu mai procedezi la fel, atunci e un pas înainte. Dar dacă tu ești conștient că unele dintre lucrurile pe care le faci sunt lipsite de integritate și continui să le faci, atunci vei suporta consecințele, care acum vor veni foarte repede, spre deosebire de ceea ce se întâmpla în trecut.

Dacă tu faci din când în când „greșeli”, dar nu este vorba de aceeași „greșeală”, ci este vorba despre „greșeli” diferite și din fiecare înveți câte ceva și apoi aplici în viața ta ceea ce ai învățat, excelent, asta înseamnă că ești un pionier, ești un exemplu pentru alții. Iar pionierii nu sunt niciodată agreați de cei care preferă să rămână în zona lor de confort, care preferă să respecte vechile reguli/ obiceiuri, să-și păstreze vechile adevăruri.

Treaba noastră este să fim pionieri, să fim un exemplu cu privire la ceea ce este posibil pentru oameni, nu să ne integrăm în Vechea Paradigmă. (Jason Estes)

Nu intrați niciodată în parteneriate (de orice tip) cu oameni în care nu puteți avea încredere.

*Asigurați-vă că un om care caracter, înainte de a intra într-un parteneriat cu el. Nu vă luați după ce spune, uitați-vă ce face și discutați cu oameni care au avut relații apropiate/ parteneriate cu el în trecut. Făceți-vă temele, înainte de a avea încredere deplină într-un om.

*Asigurați-vă că un om este competent în domeniul în care colaborați cu el, înainte de a intra într-un parteneriat cu el.

Faptul că un om are caracter nu este o garanție că el este și competent în domeniul care te interesează pe tine. Este necesar să găsești oamenii care au și caracter și competență.

Iar în ziua de azi un om competent în domeniul său te costă. Dacă îți cere un preț derizoriu, nu intra în parteneriat cu el, nu încerca să obții competența la preț de chilipir, fiindcă n-o să se întâmple!

Asigurați-vă că acel om este atât de bun în domeniul respectiv, încât face lucruri pe care nu le puteți face voi înșivă.

*Asigurați-vă că omul respectiv este suficient de curajos ca să-și asume riscuri (desigur, nu mă refer la riscuri prostești), să ia decizii îndrăznețe.

Asta e ușor de spus, dar greu de făcut.

*Nu mai angajați oameni doar pentru că vă sunt apropiați/ dragi, fără a verifica dacă sunt cu adevărat potriviți pentru poziția pe care le-o dați în firma/ organizația voastră! Faptul că un anumit om vă este prieten, că aveți o relație cordială cu el, nu înseamnă că este potrivit pentru firma voastră! Faptul că aveți niște nepoți pe care-i iubiți nu înseamnă că ei sunt potriviți pentru poziția pe care le-o dați în firma/ organizația voastră, pentru că pot să vă ducă la faliment!

*Respectați-vă valorile/ principiile/ standardele chiar și atunci când acest lucru este foarte dificil și vă crează probleme. (TD Jakes) Traducerea Mihaela Dan

„O parte din slujba mea actuală implică să fiu abuzată verbal de diverse persoane la telefon. Mă afectează puternic acest lucru. Chiar dacă la nivel rațional știu că sunt în siguranță, că acei oameni nu mă pot abuza și fizic, corpul meu tremură și sunt dezechilibrată emoțional.

Nu vreau să rămân aici toată viața, dar nici nu vreau să fug de lecțiile pe care le am de învățat aici. Vreau să învăț să nu mai plâng și să nu mai tremur toată atunci când cineva mă abuzează verbal, de aceea rămân în această slujbă.”

Chiar ești „în siguranță”, atunci când ești abuzată verbal? Te simți „în siguranță”, când ești jignită și umilită, doar pentru că știi că nu vei fi lovită?

Nu crezi că ar fi benefic să accepți faptul că nu ești în siguranță, că simți că nu ești în siguranță?

Atât timp cât corpul tău tremură, cât ești afectată emoțional și psihologic, nu ești în siguranță.

Ți-ai duce copilașul într-un loc în care acesta este abuzat verbal zilnic, ai considera că el este în siguranță doar pentru că nu ar fi bătut? Probabil că nu. Atunci de ce consideri că poți să-ți supui copilul interior la așa ceva?

Inima ta este în siguranță în acea slujbă? Viitorul tău este în siguranță? Sănătatea ta emoțională și psihică este în siguranță? Nu, nu ești în siguranță.

Noi suntem tratați de cei din jur așa cum le permitem să ne trateze.

Și da, acei oameni care te abuzează verbal scot din interiorul tău ceva ce este deja acolo, scot la suprafață emoții legate de traume nevindecate din trecutul tău. Însă acesta nu este cel mai bun mod de a elibera acele energii de vibrație joasă din interiorul tău.

Faptul că tu spui că „ești în siguranță” îmi arată că ești în negare. Hai să spunem lucrurilor pe șleau: tu ești abuzată și nu ești în siguranță în acea slujbă. Dacă vrei să rămâi în acea slujbă, măcar admite atâta lucru: „Sunt abuzată, nu sunt în siguranță aici”.

Cât despre „nu vreau să fug de lecțiile pe care le am de învățat aici”, hai să lămurim un lucru: unii dintre cei care intră pe calea evoluției personale rămân în situații disfuncționale/ toxice sub pretextul că trebuie să învețe niște lecții – de exemplu, unii spun că trebuie să rămână acolo până când nu mai sunt afectați de abuz, până când abuzul nu mai apasă butoanele. Asta nu este spiritualitate.

Dacă tu ai de învățat niște lecții nu trebuie să stai în situații/ relații toxice ca să le înveți. Viața îți va aduce în cale situații din care să înveți acele lecții, nu ești obligat să rămâi ani de zile în situații/ relații în care ești abuzat, până înveți să suporți abuzul fără să te dezechilibrezi. (Kyle Cease) Traducerea Mihaela Dan

 

Dacă tu te afli într-o situație/ relație care îți face rău și ieși din ea, poți să înveți lecția după ce ai ieșit din acea situație/ relație și să-ți vezi de viața ta; dacă rămâi în acea situație/ relație nu faci decât să perpetuezi ciclul abuzului în viața ta.

Poți să rămâi în relație, să fii abuzată în continuare și să fii din ce în ce mai traumatizată (fiindcă nu te poți vindeca într-un mediu toxic) sau poți să ieși din relație, să stai o lună undeva departe de tot și de toate, să meditezi la ce s-a întâmplat, să înțelegi lecția și să-ți vezi mai apoi de procesul de vindecare.

Dacă tu ești dependent de droguri, nu e o idee bună să continui să folosești droguri, ca să înveți lecțiile dependenței de droguri.

Dacă tu ești alcoolic nu e cea mai bună idee să continui să bei, pe motiv că așa înveți lecțiile acelei dependențe.

Dacă ești într-o situație/ relație în care ești abuzată (indiferent despre ce tip de abuz este vorba) nu e o idee bună să rămâi în acea relație și să permiți în continuare să fii abuzată, fiindcă ți-a spus cineva că așa e spiritual, că așa îți rezolvi traumele nevindecate din copilărie, când tatăl tău te abuza.

Înțelegeți că Universul vă va arăta toate tiparele voastre distructive, când le vine rândul să le vedeți. Nu este nevoie să rămâneți în situații/ relații disfuncționale/ toxice ca să vă conștientizați tiparele.

Faceți alegeri care sunt benefice pentru voi, iar Universul va avea grijă să vă scoată în cale circumstanțele potrivite pentru a vă ajuta să vă învățați lecțiile.

Sunt perfect de acord că este necesar să înveți să-ți păstrezi echilibrul când când cineva te abuzează verbal, să nu mai plângi și să nu mai tremuri din tot corpul, dar există metode mai simple de a învăța asta decât să te supui zi de zi abuzului verbal, așteptând ziua în care acesta n-o să te mai deranjeze. Pleacă de acolo, renunță la acea slujbă!

Și renunță la convingerea că dacă vrei să înveți să nu mai permiți să fii abuzată, trebuie să stai într-o situație/ relație în care ești abuzată zi de zi, până când nu te mai deranjează să fii abuzată și că dacă ieși din acea situație/ relație n-o să mai poți învăța lecția asta.

Aceasta este o înțelegere greșită a spiritualității. (Kyle Cease) Traducerea Mihaela Dan

În ultimii patru ani au existat mai multe oportunități pentru schimbări rapide și de aceea mulți oameni au perceput această perioadă ca fiind foarte intensă.

Mai mulți oameni au deschis cu adevărat ochii și au ținut ochii deschiși, comparativ cu perioada anterioară, iar asta a făcut ca acei oameni să nu mai poată să evite să vadă niște lucruri pe care în trecut nu le-au văzut sau nu au vrut să le vadă. Asta face ca tot mai mulți oameni să fie dispuși să se schimbe, comparativ cu anii trecuți.

Cu cât suntem mai dispuși să ținem ochii deschiși, să vedem ceea ce înainte nu vedeam sau nu voiam să vedem, să acceptăm niște adevăruri inconfortabile/ dureroase, cu atât mai mult și mai repede ne schimbăm.

Când nu mai ignori niște lucruri care odată recunoscute, îți tulbură viața, când nu le mai negi, când ești dispus să fii sincer cu tine însuți, nu ai încotro: dai drumul unor lucruri/ situații/ persoane/ relații/ activități ce nu-și mai au locul în viața ta, faci schimbările necesare.

Nu poți ignora la nesfârșit niște adevăruri inconfortabile, mai devreme sau mai târziu lucrurile devin atât de evidente/ dificile/ explozive/ toxice, încât nu te mai poți preface că nu vezi ce se întâmplă, nu mai poți nega. Există o limită la ceea ce poți ignora/ nega cu privire la ceea ce se întâmplă în interiorul tău și de asemenea, există o limită la ceea ce poți ignora/ nega în exteriorul tău, până să spui „Destul! Până aici. Nu mai pot continua așa”. Așa are loc schimbarea, așa are loc evoluția.

Tot mai mulți oameni fac alegeri tranșante, fac schimbări radicale, fac curățenie în viața lor. Tot mai mulți oameni simt că le-a ajuns până în gât în privința unor oameni din viața lor, a unor slujbe, a unor relații, a unor reguli, etc: „Mi-a ajuns. Gata, s-a terminat!”.

Uneori e nevoie să fim supuși unor presiuni foarte mari, să ajungem până la a fi striviți, ca să spunem: „Destul! Nu mai vreau să trăiesc așa. Nu contează cât de greu îmi va fi, am terminat cu asta! Nu știu cum o să mă descurc în continuare, dar știu sigur că am terminat cu asta”.

Sunt oameni care nu au nevoie să ajungă la a fi striviți, ca să spună „Destul! Până aici!”, care sunt dispuși să vadă mai repede acele adevăruri inconfortabile/ dureroase și să facă mai repede acele alegeri tranșante, dar cei mai mulți nu sunt dispuși să facă asta, se agață de zona lor de confort și nu îi dau drumul până în ultimul moment.

De aceea vă tot spun că indiferent ce vezi că se întâmplă în jurul tău, indiferent prin ce trece un alt om, nu ai dreptul să-l forțezi să facă niște alegeri, nu ai dreptul să insiști în a încerca să-l convingi de ceva, pentru că acel om încă nu este pregătit să audă acele lucruri, să vadă acele adevăruri. Nu e pregătit și indiferent cât ai insista, nu vei reuși să-i deschizi ochii. Când va fi pregătit va fi suficient să spui un lucru și el îl va AUZI, nu e nevoie să insiști.

Problema este că noi, cei care avem ochii deschiși, suntem în acest proces al Ascensiunii împreună cu acei mulți oameni care încă nu s-au trezit și înaintăm ca și colectiv în ritmul care este potrivit și pentru ei. Nu mai este vorba despre Ascensiunea personală/ individuală, e vorba despre Ascensiunea colectivă, de o Schimbare a umanității. Nu ne putem separa de ceilalți, nu putem s-o luăm înainte și să-i lăsăm pe ceilalți în urmă, este necesar să trecem prin acest proces împreună. Și asta este dificil pentru noi, cei care suntem treji din punct de vedere spiritual, pentru că ritmul schimbării este mult prea lent pentru ceea ce am vrea noi.

Pe de altă parte, dat fiind că zgomotul exterior este foarte mare în această perioadă a Schimbării, mulți dintre noi ne lăsăm prinși în distragerile exterioare și asta ne întârzie propria evoluție. Suntem indignați/ frustrați/ iritați de ceea ce vedem în jur și reacționăm dezechilibrat, în loc să intrăm în interiorul nostru și să ne ocupăm de ceea ce este acolo.

Dacă tu ești unul dintre cei care îi judeci pe cei care au alte păreri/ opțiuni decât tine, dacă îi jignești/ ataci pentru că fac altceva decât faci tu, dacă îi combați vehement, dacă te lupți cu cei care au făcut una sau alta, dacă îi consideri vinovați pe unii și alții, dacă mare parte din discuțiile tale se referă la ce prostie/ abuz/ mișelie a făcut X sau Y, la faptul că ești o victimă, că ești obligat să..…. , acesta este un semn că mai ai de lucrat cu tine. (Lorie Ladd) Traducerea Mihaela Dan

Vreau să vă vorbesc astăzi despre recompensele integrității.

În lumea de azi o mulțime de oameni mint, înșeală, trădează, fac compromisuri dezonorante, pentru că nu au integritate.

Integritatea este temelia pe care se construiește o viață de succes în adevăratul sens la cuvântului.

Poți avea talent, viziune, determinare, dar dacă nu ai integritate, nu-ți vei atinge cel mai înalt potențial.

Un om cu integritate face ceea ce este corect chiar și când nu e nimeni în jur, ca să vadă ce face, el dă tot ce are mai bun din el indiferent că în preajmă e cineva care să vadă asta sau nu.

Dacă ai integritate, nu iei produse alimentare servite gratuit la serviciu, ca să le duci acasă, nu te duci mai târziu la serviciu și-i ceri unui coleg să te semneze în condică, nu dai o mulțime de telefoane personale de la serviciu.

„Ce mare lucru dacă fac asta? Oricum mă plătesc foarte prost!”.

Ok, poate te plătesc foarte prost, dar ceea ce faci tu tot lipsă de integritate este.

Multe situații cu care ne confruntăm sunt teste. Dumnezeu verifică dacă suntem pregătiți să urcăm la un nou nivel sau nu.

Poate că la un magazin casierul ți-a dat rest mai mulți bani decât era corect să-ți dea. O să te întorci la casier și o să-i spui că ți-a dat rest prea mulți bani sau o să spui „Mulțumesc, Doamne, că iar mi-a dat rest mai mult decât trebuia”?

Eu îți spun că ceea ce s-a întâmplat la casa de marcat nu era răspunsul la rugăciunile tale, era un test.

Nu te mira că lucrurile „nu se leagă” în anumite domenii ale vieții tale, dacă tu nu trăiești în integritate.

Nu poți să minți/ înșeli/ trădezi/ profiți de niște oameni și să te aștepți să ți se întâmple lucruri bune. Nu poți să trăiești într-un mod lipsit de integritate și să te miri că „nu te ajută Dumnezeu”. (Joel Osteen) Traducerea Mihaela Dan

Noi le facem educație copiilor noștri prin propriul exemplu. Dacă ei văd că noi facem lucruri care ne compromit, vor face și ei la fel.

Când ai integritate îți plătești facturile, îți ții promisiunile, cuvântul tău e sfânt pentru tine. Nu cumperi lucruri pe care știi că nu le poți plăti, nu faci promisiuni pe care știi că nu le poți ține sau că n-ai de gând să le ții.

Fii onest, fii un om de cuvânt, fii un om în care cei care te cunosc știu că pot avea încredere. Cuvântul unui astfel de om valorează mai mult decât orice sumă de bani.

Un om poate avea foarte mulți bani, dar să aibă o reputație foarte proastă, să fie văzut de ceilalți ca un individ care nu se dă în lături de la nimic ca să-și atingă interesul.

Reputația ta este mult prea importantă ca să o murdărești printr-o lipsă de integritate. Iar faptul că alegi calea integrității te va duce mult mai departe decât dacă urmezi calea lipsei de integritate.

Nu poți spera la ajutorul lui Dumnezeu când tu trăiești într-un mod lipsit de integritate. Poate că tu obții niște avantaje personale mințind, înșelând, manipulând, profitând de niște oameni, dar nu ești conștient că de fapt îndepărtezi de tine niște beneficii mult mai mari pe care le-ai fi avut dacă ai fi ales calea integrității, că îndepărtezi de tine binecuvântările lui Dumnezeu.

Orice obținem într-un mod lipsit de integritate este mult inferior lucrurilor pe care le-am fi putut obține alegând calea integrității. E mult mai avantajos să fim onești și să avem mai puțin, decât să trăim într-un mod lipsit de integritate și să avem mult. Faptul că ne lăsăm tentați de compromisuri care ne aduc mici beneficii ne ține departe de marile beneficii pe care Dumnezeu le are pregătite pentru noi și pe care le-am fi putut avea dacă funcționam în integritate.

În loc să depășim linia integrității și să sperăm că nu vom fi prinși, este mult mai avantajos pentru noi să rămânem în zona integrității și să ne mulțumim cu ceea ce putem obține într-un mod care nu ne dezonorează. (Joel Osteen) Traducerea Mihaela Dan

Când ai integritate ești același în viața privată și în public. Nu te comporți cu respect și bunăvoință la serviciu și apoi vii acasă și te comporți într-un mod lipsit de respect și chiar agresiv cu cei din familie. Asta nu este integritate, este ipocrizie.

Tratează-ți propria familie mai frumos decât tratezi pe oricine altcineva! Nu fi mai respectuos și mai amabil cu colegii de la serviciu, decât ești cu propria soție. Nu fi mai bun și mai răbdător cu străinii pe care-i întâlnești în diverse contexte sociale, decât cu cei din familia ta.

Nu-ți cer să fii perfect, îți cer să fii autentic.

Nu te poți schimba, nu poți evolua dacă nu recunoști mai întâi că sunt domenii din viața ta în care funcționezi într-un mod lipsit de integritate. Și data viitoare când te simți tentat să calci dincolo de limita integrității, oprește-te și spune-ți „Nu, nu mai merg în acea direcție! Eu nu vreau să fiu un om lipsit de integritate”.

Când te prefaci în public a fi altfel decât ești, poate că păcălești niște oameni, însă pe copiii tăi nu-i păcălești.

Fiul meu mi-a dat o felicitare de ziua mea și a scris așa: „Tatăl meu este unul dintre cei mai buni oameni pe care-i cunosc. El îi tratează pe toți cu respect”.

Nu aveam idee că fiul meu, un copil, a observat asta.

Noi nu ne dăm seama, dar oamenii ne privesc – inclusiv copiii noștri. Și nu vă spun asta ca să pun presiune asupra voastră, ci pentru a vă îndemna să căutați excelența în tot ce faceți. (Joel Osteen) Traducerea Mihaela Dan

Poate că vei spune „Nu” unor propuneri/ oferte lipsite de integritate și oamenii nu vor înțelege.

Poate că îi vei vedea pe colegii tăi cheltuind banii firmei în interes personal, poate îi vei vedea că-și fac meseria în bătaie de joc. Nu-i judeca, dar nu face ca ei; tu țintește excelența în tot ceea ce faci. Tu nu mergi unde merg ei.

Poate că nu vei fi dispus să faci ceea ce fac colegii tăi sau membrii familiei tale, care funcționează într-un mod lispit de integritate în anumite zone ale vieții lor.

Înțelege că trebuie să plătești un preț, atunci când vrei să-ți atingi cel mai înalt potențial. Dacă era ușor, toată lumea ar face-o. Dar dacă vrei să-ți atingi cel mai înalt potential e necesar ca tu să alegi mereu să funcționezi în integritate, să nu apuci pe căi lăturalnice, să nu faci compromisuri care te compromit, să nu profiți de oameni ca să-ți atingi obiectivul, să nu calci pe cadavre, să nu faci treabă de mântuială.

Și poate că ai făcut greșeli în trecut, poate ai acționat într-un mod lipsit de integritate; e în regulă, noi toți am făcut-o. Provocarea mea este: începe să funcționezi în integritate de azi, fă din ziua de azi prima zi a noii tale vieți. Nu lăsa să treacă încă 30 de ani ca să faci o schimbare, fiindcă lipsa de integritate te va ține blocat la același nivel la care ești acum. (Joel Osteen) Traducerea Mihaela Dan

Există o pildă care spune că un om foarte bogat avea un prieten care era constructor. Acesta din urmă trecea printr-o perioadă foarte proastă, avea probleme financiare mari și de aceea, prietenul său a vrut să-l ajute: i-a dat proiectul unei case și o sumă importantă de bani și i-a cerut să-i construiască acea casă. I-a spus: „Uite aici banii, ocupă-te tu de tot, fiindcă știi cel mai bine ce e de făcut și anunță-mă când ai terminat casa”.

Constructorul era încântat de noul proiect, însă s-a gândit că dacă ar folosi niște materiale mai ieftine, de calitate mai proastă, ar economisi o sumă destul de mare, care i-ar rămâne lui. El a cumpărat materiale de proastă calitate, începând de la cele pentru fundație și până la partea de instalații și finisaje și de asemenea, a făcut treabă de mântuială și la pereții de rezistență. La final i-a rămas o sumă destul de mare, iar casa arăta bine la exterior, nimeni nu știa că este atât de prost făcută.

Când a terminat lucrul l-a chemat pe prietenul său și acesta i-a zis: „Da, casa este frumoasă. Ceea ce nu ți-am spus este că am văzut că ai dificultăți financiare și mi-am dorit să te ajut într-un fel. Ceea ce nu ți-am spus, pentru că am vrut să fie o surpriză, a fost că această casă ai construit-o pentru tine și familia ta. Poftim cheile”.

Constructorul era să leșine când a auzit asta. Dacă ar fi știut că de fapt lucra la propria casă, nu ar fi făcut treabă de mântuială…

Poate că noi nu ne dăm seama, dar prin ceea ce facem în fiecare zi ne construim propria „casă”. Iar când facem compromisuri pe ici, pe colo, prin punctele esențiale, având impresia că n-o să știe nimeni, de fapt, ne facem rău nouă înșine.

Poate că reușim să păstrăm aparențele, poate că reușim să menținem o imagine bună în ochii altora, dar Dumnezeu știe ce este în interiorul nostru și știe ce facem.

Când facem lucruri lipsite de integritate, ce fel de „materiale” folosim pentru „casa” noastră?

Este spre binele vostru să funcționați în integritate, să fiți onești, să treceți testul, când aveți tentația să acționați într-un mod lipsit de integritate ca să obțineți niște avantaje. Așa o să aveți binecuvântarea lui Dumnezeu, așa o să aveți parte de oportunități neașteptate, așa o să aveți parte de susținere pentru a vă atinge cel mai înalt potențial. (Joel Osteen) Traducerea Mihaela Dan

Prea des ne evaluăm valoarea după modul în care ne tratează alții, după succesul pe care-l avem în viața profesională sau după alte asemenea lucruri ce țin de exterior.

Dacă tu îți evaluezi valoarea după modul în care te tratează alții, vei ajunge să simți că valoarea ta scade de fiecare dată când cineva te tratează într-un mod lipsit de respect/ abuziv.

Dacă tu îți evaluezi valoarea după realizările tale profesionale, după funcțiile sau titlurile tale, după banii pe care îi ai, vei simți că nu mai ai valoare dacă pierzi acea funcție/ acel titlu sau dacă afacerea ta dă faliment.

Unii oameni se simt rușinați de faptul că au făcut niște greșeli în viață, că nu sunt acolo unde ar vrea să fie din punct de vedere profesional/ financiar/ social, sunt nesiguri, se simt inferiori altora.

Hai să ne lămurim: valoarea ta este dată de faptul că ești un copil al lui Dumnezeu, nu de lucruri exterioare. Dumnezeu ți-a dat viață, iar modul în care te tratează alții nu schimbă cu nimic valoarea ta.

Ceea ce spun alții despre tine nu-ți reduce valoarea.

Greșelile pe care le-ai făcut în viață nu-ți reduc valoarea. Acelea sunt lucruri pe care le-ai făcut la un moment dat, nu cine ești.

Faptul că ai bani, că ai o casă mare și o mașină scumpă nu-ți mărește valoarea. Poate îți mărește cercul social, dar nu-ți mărește valoarea. Aveai aceeași valoare și când locuiai într-un apartament mic și aveai o slujbă modestă. Noua ta poziție îți mărește influența, dar nu-ți mărește valoarea.

Valoarea ta nu are legătură cu cine ești în societate, unde lucrezi, cât câștigi, pe cine cunoști; acestea sunt lucruri superficiale, care se pot schimba oricând.

Dumnezeu te-a făcut o capodoperă, ești unic, nu ești rezultatul producției de serie. Nimeni nu mai este exact ca tine în această lume și nici nu va mai fi. Ridică-ți privirea, pășește cu încredere în tine, fiindcă Dumnezeu te-a făcut ca un unicat în această lume; conștientizează cine ești cu adevărat, asumă-ți asta! Tratează-te cu respect! (Joel Osteen) Traducerea Mihaela Dan

O mulțime de oameni trăiesc încercând să facă diverse lucruri ca să le dovedească altora că au valoare, să dovedească ce importanți sunt ei, ce talentați sunt ei, ce inteligenți sunt ei. Acești oameni trăiesc într-o zbatere continuă, încercând să facă tot mai mult ca să le dovedească altora cât de valoroși sunt – acumulează diplome, titluri, bani, proprietăți, etc.

E atât de eliberator când conștientizezi că n-ai nevoie să dovedești nimănui nimic, că n-ai nevoie să impresionezi pe nimeni, fiindcă valoarea ta nu este dată de ce cred alții despre tine!

E nevoie de multă energie ca să trăiești într-o agitație continuă, într-o continuă competiție cu alții, încercând mereu să-i impresionezi pe alții. E un ciclu fără să sfârșit, pentru că mereu se va găsi o nouă persoană pe care vrei s-o impresionezi. Ieși acel ciclu toxic!

Pentru unii oameni contează foarte mult să poarte haine de firmă, pantofi de firmă, ochelari de firmă, să aibă un telefon scump, o mașină scumpă, etc. Și unii simt nevoia să poarte și chiloți de firmă, pentru a se simți bine cu ei înșiși…

Uneori purtăm lipite de noi atât de multe „etichete”, cu atât de multe „nume”, că nu mai știm cine suntem noi, nu mai știm numele nostru. Ne bazăm pe numele unor firme ca să ne dea valoare, să ne facă să ne simțim importanți, pentru că altfel simțim că nu avem valoare.

Vă informez că în ochii lui Dumnezeu numele vostru este mai important decât toate acele nume de firmă de pe etichetele pe care le purtați.

Și nu e nimic în neregulă cu faptul că purtați haine de firmă, ochelari de firmă, pantofi de firmă sau că aveți telefoane de lux, mașini de lux, eventual chiloți de firmă; dar nu permiteți ca acestea să fie motivul pentru care vă simțiți bine în pielea voastră, nu considerați că ele vă dau valoare. Dacă voi trăiți evaluându-vă propria valoare în funcție de bani, titluri, funcții, statut social, etc, veți fi toată viața într-o vânătoare după mai mult, mai mare, mai scump, etc. O să fiți epuizați.

Poți cumpăra mai multe haine, poți avea mai mulți bani, dar asta n-o să-ți schimbe valoarea ca ființă. (Joel Osteen) Traducerea Mihaela Dan

Zilele trecute am mers la magazin ca să-mi cumpăr niște tricouri și pe toate tricourile care erau pe rafturi era trecut cu litere mari numele firmei. Deci tu, ca firmă, îmi ceri mie să-ți dau bani pentru tricoul tău și apoi să merg prin oraș fiind, practic, un panou ambulant, făcându-ți publicitate?

Mulțumesc, dar eu nu am nevoie să port numele tău pe mine, am numele meu și nu am nevoie de altul.

Ai nevoie să faci paradă cu ceea ce porți, cu ceea ce ai, cu ceea ce conduci, ai nevoie să vadă cei din jur că îți permiți produse de firmă sau te simți bine în pielea ta așa cum ești, fără astfel de lucruri?

Dacă îți evaluezi valoarea în funcție de modul în care te tratează oamenii, de admirația/ respectul/ validarea/ iubirea/ aprecierea lor, inevitabil vei ajunge să simți că nu ai valoare.

E plăcut când cei din jur te laudă, îți spun lucruri frumoase despre tine, dar ce te faci dacă ei își schimbă părerea? Oamenii sunt schimbători, ei își schimbă părerile de la o zi la alta, nu te poți baza pe susținerea lor, iar când ești la nevoie poți să te trezești că te-au părăsit toți „prietenii”.

Dacă tu ai nevoie de alții ca să știi cine ești, atunci când acei „alții” o să plece de lângă tine o să te simți pierdut. Identitatea ta era definită de ei și dacă ei nu mai sunt cu tine o să cauți pe altcineva care să-ți spună cine ești.

Nu ai nevoie să-ți spună alți oameni cine ești. Oamenii sunt schimbători, au interesele lor, au invidiile lor, au traumele lor. Bazează-te pe Dumnezeu ca să te ajute să descoperi cine ești și ce valoare ai. Dacă Dumnezeu spune că ești unic în lumea asta, că ești o capodoperă, de ce crezi niște oameni care îți spun că nu ești suficient de bun, nu ești talentat, nu ești deștept, nu ești frumos, etc? De ce crezi că niște oameni care au propriile lor frustrări, propriile lor limitări, sunt capabili să-ți evalueze valoarea?

Nu te mai lua după ce cred/spun alți oameni despre tine! N-ai nevoie de validare din partea lor.

Oamenii se confruntă cu propriile traume, suferințe, credințe limitative, tipare disfuncționale, frustrări, ei nu sunt capabili să vadă clar.

Oamenii răniți te pot răni. Nu lăsa oamenii care funcționează la modul inconștient să-ți distrugă viața! (Joel Osteen) Traducerea Mihaela Dan

Modul în care te văd alți oameni nu are legătură cu tine și cu valoarea ta, are legătură cu ei, cu rănile lor nevindecate, cu credințele lor limitative, cu tiparele lor disfuncționale. Nu lua de bun ce zic ei despre tine, nu lăsa ca ceea ce spun ei să te definească.

Nu vă evaluați în funcție de ce cred alții despre voi, fiindcă ei nu văd clar.

Când niște oameni vă spun că nu aveți nicio valoare, că nu meritați nimic bun, că nu meritați să fiți iubiți, în loc să luați de bun ce vă spun ei, puteți să înțelegeți că aceștia sunt atât de tulburați, atât de traumatizați, atât de frustrați de ceea ce se întâmplă în propria viață, încât își proiectează frustrările asupra voastră?

Am vorbit la un moment dat cu un tânăr care avea traume profunde, simțea că nu are valoare, simțea că nu merită nimic bun, că nu-și găsește locul nicăieri, se simțea o povară, pentru că nu a fost iubit de părinți - a fost respins fiindcă ei își doreau foarte mult o fată și au fost dezamăgiți când s-a născut el.

I-am spus: „Poate că părinții tăi își doreau o fată, dar Dumnezeu și-a dorit un băiat. Dumnezeu nu face greșeli, nu ești un accident. Dumnezeu te-a ales cu mâna Lui și te-a trimis pe Pământ. Poate că părinții tăi atât au știut să facă, acesta este nivelul lor de conștiință, dar nu permite ca atitudinea lor să te țină blocat, să te țină departe de Destinul tău. Nu ai venit în această lume DE LA mama ta, ai venit PRIN mama ta; ai venit direct de la Dumnezeu”.

Cuvintele mele au produs un declic în acel tânăr.

Și poate că ceea ce s-a întâmplat în cazul lui s-a întâmplat și în cazul tău: nimeni nu ți-a spus cât de mult valorezi, cât de prețios ești, nimeni nu ți-a spus cine te-a trimis aici, pe Pământ. Nimeni nu ți-a spus că Dumnezeu personal te-a ales, că Dumnezeu te-a creat ca un unicat și că Dumnezeu te iubește. Poate că în familia ta nimeni nu te iubește, dar Dumnezeu, cel care te-a creat, te iubește.

Eu le spun deseori celor pe care îi consiliez: „Dacă Dumnezeu ar avea frigider, fotografia ta ar fi pe acel frigider. Dacă Dumnezeu ar avea un computer, fotografia ta ar fi pe desktop. Dumnezeu are numele tău scris în palma sa. Atât de mult te iubește Dumnezeu”.

Și tu îți faci probleme că părinții tău nu te-au apreciat niciodată, nu ți-au oferit niciodată validare? Asta nu are nicio legătură cu tine, are legătură cu ei, cu problemele lor, cu rănile lor nevindecate, cu nesiguranțele lor.

Nu mai încercați să le demonstrați părinților voștri biologici că aveți valoare; Tatăl vostru care este în ceruri știe exact cât de mult valorați și vă prețuiește la adevărata voastră valoare. (Joel Osteen) Traducerea Mihaela Dan

Uneori oamenii cei mai apropiați de tine nu sunt capabili să vadă măreția din tine. Nu lua asta la modul personal.

Încetează să cauți aprobarea unor oameni care nu vor fi capabili niciodată să-ți vadă adevărata valoare. Nu te mai simți inferior doar fiindcă cineva apropiat nu te prețuiește la adevărata valoare. Dacă ai avea nevoie cu adevărat de aprobarea lor, ai obține-o. Dacă nu ai obținut-o înseamnă că nu ai nevoie de ea ca să devii cine ești menit să devii.

Și da, poate că o să doară faptul că oamenii cei mai apropiați nu te apreciază, nu îți văd valoarea, dar uneori Dumnezeu ne învață în acest fel să mergem direct la El pentru a cere susținere, să nu ne mai bazăm pe oameni. Dacă părinții tăi te reneagă, Dumnezeu te recunoaște drept copilul său. E mai mult decât suficient.

Părinții noștri au făcut cum au știut ei mai bine de la nivelul lor de conștiință, dar unii dintre ei nu au fost capabili să ne vadă valoarea, să ne iubească, să ne susțină. Nu luați asta ca pe un semn că nu aveți valoare, nu fiți frustrați, crezând că e ceva în neregulă cu voi, nu încercați să le dovediți că aveți valoare, că meritați să fiți iubiți. Dacă ei ar fi avut în interiorul lor iubire de oferit, v-ar fi oferit. Nu au putut să vă dea ceea ce nu aveau. Acceptați că ei nu au așa ceva și vedeți-vă de drumul vostru. (Joel Osteen) Traducerea Mihaela Dan

Este o mare diferență de valoare între un produs original și o copie. De multe ori, dacă te uiți la cele două produse, ele par la fel, nu vezi mari diferențe, mai ales dacă nu ești atent, dar valoarea unui original este mult mai mare decât cea a unei copii.

Valoarea unui produs este dată de cel care este creatorul produsului respectiv.

Uneori noi uităm cine suntem cu adevărat. Ne simțim lipsiți de valoare, credem că suntem „niște oameni obișnuiți”, că nu avem nimic deosebit, nu ne dăm seama că Cel care ne-a creat a pus o valoare foarte mare în noi. Nu ne dăm seama că suntem o capodoperă, că suntem un unicat.

Tu nu ești o copie, ești un original. Dumnezeu este Creatorul tău – mai multă valoare decât cea dată de El nu poate să-ți dea nimeni. Tu ai amprentele lui Dumnezeu peste tot pe tine.

Viața te va provoca, te va încerca, te va face să uiți care este valoarea ta. Vei fi mințit, vei fi trădat, vei fi jignit, vei fi marginalizat, vei fi părăsit, dar indiferent ce-ți spune mintea ta, indiferent ce-ți spun cei din jur, amintește-ți cine ești cu adevărat, amintește-ți cât valorezi. Nu mai umbla prin lume ca și cum ai fi un „produs de serie”, când de fapt ești un original, unicat.

Nu mai lua în seamă ce cred oamenii despre tine, tu ține cont de ce spune Dumnezeu despre tine. Dumnezeu spune: „Ești extraordinar!”.

Tu ți-ai spus vreodată „Sunt extraordinar!”? (Joel Osteen) Traducerea Mihaela Dan

Standardele si Adevarul

Standardele - Sunt acele norme, reguli sau elemente NON-NEGOCIABILE pe care tu le doresti intr-un partener astfel incat sa iti asiguri șanse cat mai inalte de bunăstare in acea relatie.

Nu ma intelege gresit, asta nu inseamna sa ai o lista interminabilă de calitati iar daca una din ele nu este bifata inseamna ca acel partener nu este potrivit. Asta ar arata mai degraba ca tu cauti perfecțiunea, ceea ce nu exista, si asta ar duce mai degraba cu gândul ca te protejezi de barbati in general.

Cum verifici daca standardele sunt juste ?

Verifica daca tu te tii pe tine la înălțimea acelor standarde in :

- relatia cu tine

- relatia cu ceilalti

- sunt 5-10 trasaturi non-negociabile

Iata lista mea :

- Un barbat familist care doreste sa isi întemeieze o familie cat mai curand

- Pune pret pe sanatate, face sport, mananca sanatos 80% din timp

- Nu are adicții ( fumat, alocool, jocuri de noroc, pornografie etc)

- Nu a inselat niciodata

- Este multumit de profesia sa, de cele mai multe ori vine acasa de la munca fericit

- Exista echitate financiara, nu exista o diferenta majora nici in plus, nici in minus

- Nu are prietene aproapiate de gen feminin

- Este disponibil emotional

- O persoana cu suflet bun careia ii pasa si de alti oameni in afara de sine ( practic nu un narcisist )

- Putem evolua bland impreuna

Adevarul - adevarul arata despre tine ca esti disponibila emotional, ca te cunosti, te accepti, stii ce vrei de la viata si nu iti e rusine sa ceri asta, nu te ascunzi dupa masca “fetei bune” ci te prezenți ca fiind tu insuti.

Acest lucru este o protectie in fata relatiilor nesanatoase pentru ca persoanele care nu te plac asa cum esti pur si simplu nu vor rezona cu tine (unii iti vor spune asta direct, altii nu vor mai raspunde, vor disparea pur si simplu, cu altii mereu va fi ceva care nu se potriveste in programul vostru, nu isi vor face timp pentru tine).

Standardele si adevarul sunt acele 2 provocari naturale cu care barbatul se întâlnește atunci cand isi pune intrebarea daca vrea/poate sa formeze o relatie cu tine. El cântărește in interiorul sau daca poate face fata acestor elemente pe care tu le prezinți. (Alexa Petrache)

Foarte mulți oameni nu știu cum să ceară ajutor atunci când au nevoie.

Unii oameni cred că a cere ajutor poate fi ceva egoist; și chiar poate fi, dacă ceri ajutor din spațiul egoului. Dar oricând poți să-ți iei câteva secunde, să respiri profund și să verifici în interiorul tău: cer ajutor din spațiul egoului sau din spațiul clarității, autenticității, Iubirii?

De exemplu, dacă ai probleme cu spatele, ai dureri și știi că cineva te poate ajuta, poți să ceri ajutorul acelei persoane, având intenția să recompensezi într-un fel ajutorul primit.

Dacă persoana respectivă refuză orice gen de recompense/ răsplată pentru serviciul pe care ți l-a făcut, există mai multe variante. Eu, unul, i-aș spune: „M-aș simți mai bine dacă mi-ai permite să răsplătesc într-un fel sau altul efortul pe care îl faci. Pot să fac ceva pentru tine?”, iar dacă persoana spune în continuare „Nu vreau nimic, o fac pur și simplu pentru că pot să te ajut”, aș continua la modul: „Atunci accept ajutorul tău, cu condiția să rămână stabilit că este unul necondiționat”.

Și dacă acea persoană spune „De acord”, aș renunța la a mă gândi la o variantă de a răsplăti ajutorul ei.

De ce procedez în acest mod? Viața mi-a arătat că este posibil ca peste ani de zile să ai de-a face cu acea persoană și să îți ceară ceva în contul acelui ajutor pe care ți l-a oferit, iar acel „ceva” să fie un lucru pe care simți că nu vrei să-l faci, nu e în aliniere cu valorile tale. Și atunci poți spune „Îmi pare rău, dar am stabilit de comun acord atunci că acel ajutor este unul necondiționat și că nu-ți datorez nimic”.

Dacă ceea ce-ți cere acel om este ceva în aliniere cu valorile tale, un lucru pe care nu ai nicio problemă să-l faci, atunci poți să-i spui „Sigur, cu drag fac asta pentru tine!” și să-l faci.

Poate să ți se pară ciudat să pui problema la modul „Dacă nu vrei să recompensez într-un fel efortul tău, atunci accept ajutorul tău, dar cu condiția să rămână stabilit între noi că este unul necondiționat”, însă este spre binele tău. Cei mai mulți oameni funcționează din spațiul egoului și dacă te-au ajutat cu ceva la un moment dat în trecut, nu au nicio ezitare să încerce să se folosească de asta „la momentul potrivit”, pentru a obține de la tine niște avantaje, pentru a încerca să te determine să faci ceva ce este lipsit de integritate, din punctul tău de vedere. De aceea este de dorit să te protejezi de la bun început de astfel de tentative de manipulare. (Michael Mirdad) Traducerea Mihaela Dan

Unii oameni preferă să nu ceară ajutor atunci când au nevoie, pentru că au avut de-a face cu genul de persoane care te ajută o dată și apoi îți cer ca în schimb să îi ajuți de cinci ori, cu fel de fel de lucruri pe care nu vrei să le faci, bazându-se pe faptul că o să te jenezi să refuzi, când știi că te-au ajutat, la rândul lor, atunci când ai avut nevoie.

Dar poți să înveți lecția din ceea ce ți s-a întâmplat cu astfel de persoane și să mergi mai departe, să nu ajungi să eviți să mai ceri ajutorul altora, numai fiindcă ai avut una sau mai multe experiențe neplăcute în trecut cu oameni care au încercat să profite de tine după ce te-au ajutat.

Și știu că nu e ușor, fiindcă oamenii sunt așa cum sunt și chiar dacă ai stabilit cu ei că e vorba de un ajutor necondiționat și că nu vor nimic în schimb, unii tot ajung ca după ceva timp să-ți ceară diverse favoruri, în contul acelui ajutor „necondiționat”. Dar nu lăsați acele experiențe neplăcute să vă blocheze într-o stare în care practic sunteți incapabili de a cere ajutor.

Există cazuri în care unii oameni cer bani cu împrumut în mod repetat și tu știi că nu mai dau banii înapoi, atunci când îi împrumută. În acest caz, este indicat să spui „Nu”, pentru că așa îi ajuți, dându-le un semnal că modul în care procedează nu este corect.

Uneori adulții joacă acest joc toxic cu părinții lor și părinții continuă să le dea bani, deși știu că nu-i vor mai vedea înapoi. Dacă găsesc persoane care vor să joace rolul „Salvatorului”, care se lasă tapate în acest fel de bani iar și iar, astfel de oameni cred că e în regulă să ia bani cu împrumut fără să-i dea înapoi și vor continua cu acest comportament lipsit de integritate.

În general, atunci când cineva ne solicită direct ajutorul, inclusiv atunci când ne sunt ceruți bani, ne simțim jenați să nu ajutăm, persoanele respective pun problema în așa fel, încât ne simțim vinovați dacă spunem „Nu”; acesta este un mod de manipulare. Nu vă lăsați manipulați de astfel de indivizi care se folosesc de fel de fel de tertipuri ca să profite de voi! (Michael Mirdad) Traducerea Mihaela Dan

Dacă sunteți conștienți că aveți nevoie de ajutor, dar ezitați să-l cereți, observați-vă: „De ce ezit/ evit să cer ajutor? E un blocaj psihologic, e programarea din familie, e ideea că «Dumnezeu îi ajută doar pe cei care se ajută singuri»?”.

Unii oameni sunt genul care din încăpățânare refuză să ceară ajutorul altuia, indiferent ce li se întâmplă. Au atâta furie acumulată în interiorul lor, încât și dacă suferă, tot refuză să ceară ajutor.

„Eu n-am nevoie de ajutorul nimănui! Mi-am rupt piciorul, dar asta nu înseamnă că nu pot să mă duc singur la spital!”

„ Ești conștient că dacă nu mă lași să te ajut o să te doară și mai tare?”

„Nu contează, să mă doară!”

Alții nu cer ajutor fiindcă se tem că o să fie refuzați, se tem că o să-i deranjeze pe ceilalți, că o să-i irite dacă apelează la ei. Aceștia au foarte multă frică acumulată în interiorul lor.

Dacă tu ești unul dintre cei care nu cer niciodată ajutorul altora, întreabă-te dacă nu a venit timpul să te eliberezi de acest tipar disfuncțional. Întreabă-te dacă nu a venit timpul să te tratezi pe tine însuți cu mai multă iubire. Dacă ai vorbi cu copilul tău de 10 ani, l-ai învăța să nu ceară niciodată ajutorul altora, indiferent cât de mult suferă? Dacă ai vorbi cu fiica ta, ai învăța-o că indiferent cât de tare este abuzată, să nu ceară niciodată ajutorul altora? Cel mai probabil nu ai face asta, pentru că nu este un comportament sănătos. (Michael Mirdad) Traducerea Mihaela Dan

Unii oameni nu cer ajutorul altora pentru că au avut experiențe cu persoane care pur și simplu exagerau, care le cereau să le stea la dispoziție pentru orice, care se comportau de parcă aveau dreptul ca cineva să stea la cheremul lor 24 de ore din 24, care mergeau pe principiul „Este de datoria ta (de exemplu, „este de datoria ta, ca fiu al meu”) să faci asta”/ „Ai o obligație față de mine!”, etc. Și după acest gen de experiențe, acei oameni au decis să nu fie niciodată genul care abuzează de bunătatea/ generozitatea altora și să nu mai ceară ajutorul nimănui.

Un alt tip de oameni care abuzează de alții, cerându-le ajutorul pentru tot felul de lucruri pe care le-ar putea face și singuri, sunt cei care pozează în victime neputincioase. „Vai, sunt atât de bolnav! Nu pot face nimic, abia mă țin pe picioare!”/ „Iar mă simt rău azi, sunt atât de slăbită!”, „Nu știu cum o să mă descurc cu asta, fiindcă în starea mea nu pot s-o fac!” – și spun asta ani și chiar decenii la rând, deși uneori sunt mai sănătoși decât cei care îi ajută. (Michael Mirdad) Traducerea Mihaela Dan

Oamenii cer ajutor din două locuri: de la alți oameni și de la Dumnezeu.

Când îi ceri ajutor lui Dumnezeu, o faci prin rugăciune.

Când le ceri ajutor altora, ar fi de dorit să procedezi la fel ca atunci când îi ceri ajutor lui Dumnezeu: spune clar ce vrei (cum faci și în rugăciune) și fii sincer (cum ești și în rugăciune).

Când vorbești cu cineva și simți că ai o oarecare ezitare, o oarecare neliniște în interiorul tău, fii sincer cu persoana respectivă. Poți comunica la modul următor:

„Vreau să stau puțin de vorbă cu tine. Ai câteva minute libere, putem vorbi?”.

Dacă persoana respectivă spune „Da”, poți continua: „Am nevoie de ajutor, dar am tot ezitat să vorbesc despre asta. Și acum, când vorbesc cu tine, sunt tulburat, simt că tremur tot”.

Când comunici sincer cu celălalt, el știe că ești într-o stare vulnerabilă și ca atare, cel mai probabil, o să se manifeste cu mai multă răbdare/ înțelegere/ bunăvoință/ compasiune.

Unele persoane nu te vor trata cu compasiune și răbdare orice ai spune și orice ai face, te vor refuza când îi vei ruga ceva, dar măcar știi că ai făcut tot ce a depins de tine ca să comunici sincer cu ei.

Dacă un om are măcar o urmă de compasiune în el, atunci când te aude spunând că ești tulburat și că tremuri de emoție vorbind cu el despre ceva atât de delicat pentru tine, inima sa se va deschide și va fi mai binevoitor cu tine. Dacă ai o minimă umanitate, atunci când un altul îți spune că e speriat/ agitat, inima ta se deschide, îl asculți cu mai multă compasiune și vrei să-l susții/ ajuți în orice mod poți.

Dacă tu ești tulburat/ emoționat și nu îi spui asta persoanei respective, aceasta n-o să știe prin ce treci, e posibil să nu fii coerent, să nu-ți găsești cuvintele și va fi mai rău, riști să formulezi lucrurile într-un mod nepotrivit și să dai greș.

După această introducere spune ce dorești. Și indiferent că e vorba de alți oameni sau de Dumnezeu, după ce ai cerut ajutor, fii deschis la orice răspuns, fie că e „Da”, fie că e „Nu”. Dacă acel om spune „Da”, excelent, dacă spune „Nu”, fii pregătit să primești cu demnitate răspunsul, nu încerca să-l faci să se simtă prost pentru că te-a refuzat. Spune „Înțeleg, e în regulă. Mulțumesc că măcar m-ai ascultat”. Fără atașamente față de rezultatul rugăminții tale și fără resentimente, în cazul în care răspunsul este „Nu”. (Michael Mirdad) Traducerea Mihaela Dan

Când îi cereți lui Dumnezeu ceva și răspunsul este „Nu”, acceptați că nu era spre Binele vostru cel mai Înalt să primiți acel lucru – cel puțin nu la momentul respectiv. Nu mai interpretați la modul că Dumnezeu nu vă ascultă rugăciunile sau că Dumnezeu vă pedepsește, pentru că nu e vorba despre asta. Dacă acel lucru era spre Binele vostru cel mai Înalt, l-ați fi obținut; dacă nu l-ați obținut (încă) înseamnă că nu era spre Binele vostru cel mai Înalt.

Faptul că voi (mintea/ egoul vostru) vă doriți ceva și credeți că e spre binele vostru nu înseamnă neapărat că aveți dreptate; când funcționați din spațiul egoului voi nu conștientizați ce e spre binele vostru și ce nu este. Dumnezeu știe însă ce e spre Binele vostru cel mai Înalt.

Și asta este valabil și atunci când vă îmbolnăviți și vă rugați pentru vindecare, iar vindecarea nu se întâmplă. Poate că mintea/ egoul vostru vă spune „Păi e clar că vindecarea e spre binele meu!”. Nu, nu e clar. Voi nu știți ce Plan are Dumnezeu cu voi, nu știți că Dumnezeu a hotărât „Nu o să ai parte de vindecare deocamdată, pentru că mai ai o Lucrare de făcut pentru Binele comun, cât ești bolnav”.

Cereți ceea ce simțiți că este benefic pentru voi și acceptați răspunsul lui Dumnezeu, indiferent că acesta este „Da” sau „Nu”, fiindcă acel răspuns are un rost.

Dar învățați să cereți ajutorul lui Dumnezeu cu smerenie, nu-l somați să vă dea ce vreți, nu-i dați voi indicații lui Dumnezeu ce să facă, cum să facă și eventual și când să facă. (Michael Mirdad) Traducerea Mihaela Dan

"DESPRE LOIALITATE

Loialitatea este acea forta a spiritului care te face viu in relatiile cu cei care cred in tine. Loialitatea este, dupa parerea mea, cea mai adanca forma de iubire si prietenie. Loial esti prin faptul ca impartasesti visele celui iubit, valorile morale ale prietenilor, seriozitatea si competenta in fata colegilor/sefilor, discretia in fata barfelor, corectitudinea cand manifesti o viziune comuna cu mai multi parteneri. Loial esti cand increderea celorlalti in tine nu este atinsa indiferent de ispitele la care esti supus in a-i dezamagi manifestand corectitudine, caracter, curatenie sufleteasca in cea mai pura forma.

Loialitatea este strans legata de hotarare, credinta, toleranta, respect, ascultare, modestie si onoare, mai ales onoare..

Loialitatea nu tine cont de ambitii personale, nu poate exista la un suflet dominat de ego si poarta in sine permanent un zambet de luciditate a unei inimi curate si iubitoare pentru cel care are incredere.

Loialitatea este capabila sa te faca sa renunti la tot ce ai dobandit pana atunci sau chiar la viata ta daca fortele oponente in manifestare iti cer tradarea, si este generatoare de acte de eroism. Un om cu adevarat loial nu numai ca nu poate trada, dar nici macar dezamagi.

Loialitatea rezida din curatenia unei inimi cu principii de nezdruncinat care a transformat acel om in propriul erou intr-o lume bolnava de lipsa de loialitate si perfidie relationala.

Loialitatea imbratiseaza inima celui care o manifesta si este generatoare de curaj, demnitate, forta interioara, determinare, avand un efect imediat de respect si admiratie.

Loialitatea nu trebuie confundată cu obedienta, slugărnicia, atașamentul relational care vin din manifestarea unui spirit mărunt și uneori lipsit de substanță morala. Din acest motiv nu prea e întâlnită la omul de rand. Este specifica doar celor măreți în spirit, impunatori în atitudine, strans legata de onoare dupa cum spuneam mai devreme și creste spiritul în evolutie prin efectele ei determinante în a-l orienta către Adevăr.

Loialitatea este baza crezului intr-un vis, temelia unei iubiri adevarate, forta unei cauze marete, simplitatea unui suflet curat si iubitor." (Mirela Magdalena Olteanu)

Cand suntem detasati, rezonam cu a avea.

Cand suntem atasati, rezonam cu a nu avea.

Din acest motiv s-a spus dintotdeauna ca poti avea ceea ce iti doresti doar atunci cand nu iti mai doresti acel lucru.

Ce paradox, nu? E ca un joc..cumva.

Nu inseamna sa nu iti mai doresti ceva, ci inseamna sa nu te mai afli in starea de a dori cu orice pret. Accepti ceea ce este. Este o arta. Inalta. A accepta deschide poarta catre schimbarea dorita.

E dincolo de cuvinte si dincolo de logica mintii.

Este despre a simti. Este Ca atunci cand esti indragostit/a.

Te focusezi, alegi si ii dai drumul sa plece ..sa se implineasca!

Are grija Universul sa iti aduca ce e al tau si ce ai intentionat sa ai..in divine timing.

Rabdarea este si ea o virtute aleasa. E ca si cum ai coace o prajitura..trebuie sa astepti un pic ..si ii drumul in cuptorul de aur sa fie gata.

In cuptorul de aur al Vietii. Asta cere incredere mare in tInE. :)Mare!

Tot ceea ce ne dorim este pace si binecuvantare, bucurie, dragostea.

Credem ca, atunci cand vom avea toate bunurile pe care ni le dorim, vom avea pace si binecuvantare, o viata implinita. Bucurie.

Dar gandim asta pentru ca nu stim, de fapt, ce inseamna pacea si binecuvantarea, impacarea de sine, dragostea pentru noi insine, adevarata bucurie ce izvoraste din adancul fiintei. Bucuria este menirea vietii pe aici. Cati o simt?

In realitate, adevata pace si binecuvantare, impacare de sine, increderea si pretuirea personala, ne aduc tot ceea ce avem nevoie in viata.

Atunci cand nu avem atasamente, avem o fericire pe care nu o putem pierde.

Cei lipsiti de dorinte isi realizeaza toate dorintele.

Sa fii lipsit de dorinta nu inseamna sa nu ai nici o dorinta, ci inseamna sa nu fii atasat de nici o dorinta, adica sa ai cu price pret ceva sau pe cineva.

Cu orice pret al ignorarii tale personale, compromisului cu tine.

Atasamentul este cauza dramelor si durerii emotionale.

Suferinta este o ardere scapata de sub control a energiei emotionale.

Cu cat suferi mai mult, cu atat mai multa suferinta atragi. E o lege a Firii. De aste e greu sa iesi de acolo..te afunzi ca intr-o mlastina.

Eliberarea atasamentelor de persoane, de bunuri, de orice e prin jur pe aici, este modalitatea de-a pune capat durerii emotionale si dramei.

Atunci cand suntem atasati, ne aflam intr-o stare de dorinta~neputinta si de lipsa, totodata. E ca o bucla. Un cerc nesfarsit..al frustrarii.

Cand suntem detasati, ne aflam intr-o stare neutra si cercul se transforma brusc intr-o sfera aurie...care in spirala merge catre Infinitul Posibilitatilor.

Este un portal de acces catre tot ceea ce esti si catre tot ceea ce poti creea, avea.

Zambete, Carmen Meera

La ora actuală, principala cauză a suferinței oamenilor este că aceștia nu au încredere în ei înșiși. Din cauză că nu au încredere în ei înșiși nu pot lua decizii tranșante și dau vina pe alții pentru persoana care sunt.

De asemenea, din această cauză nu au încredere în propria intuiție, nu sunt capabili să funcționeze în baza propriei rezonanțe și sunt obsedați de ideea de a-și recupera puterea personală. Și pentru că nu reușesc să facă asta devin ultra-sensibili la orice cuvânt/ gest al altora, sunt ofensați de orice și cred că asta înseamnă „să-ți asumi puterea personală”.

În viață totul se reduce la modul în care îți gestionezi propria putere: fiecare alegere pe care o faci reprezintă modul în care îți gestionezi puterea – și mă refer la puterea biologică, psihologică, energetică, spirituală, etc. Tot ce faci, tot ce alegi, toate interacțiunile pe care le ai cu ceilalți reprezintă modul în care îți gestionezi puterea/ forța vitală.

Iar forța ta vitală este dată de conexiunea ta cu Dumnezeu.

Cei mai mulți oameni caută puterea exterioară, pe care o obțin prin manipulare, control, etc.

Pentru a obține puterea exterioară ei sunt dispuși să facă aproape orice. Ei nu înțeleg că adevărata putere este cea interioară. Nu înțeleg că adevărata putere este cea care te face să te manifești cu Iubire și bunătate, care îți permite să fii o Lumină acolo unde te afli. Nu este necesar să spui nimic, simpla ta prezență este suficientă. Ești capabil să susții un om din celălalt capăt al sălii, doar fiindcă îți canalizezi Lumina în direcția lui. Și nu te duci după aceea la el ca să-i spui: „Te simți mai bine acum? Dacă da, să știi că este meritul meu!”. (Caroline Myss) Traducerea Mihaela Dan

Faptul că tu ești decis să evoluezi, să crești ca nivel de conștiință și că lucrezi în acest sens, o să te coste scump.

Cu cât crești mai mult, cu atât o să te coste mai scump. Și nu mă refer la bani.

Spre exemplu, dacă tu crești ca nivel de conștiință o să ajungi la un moment dat să îți dai seama: „Știi ceva? Faptul că tu țipi tot timpul la mine este un abuz. Și nu mai sunt dispus(ă) să accept acest gen de abuz. Te informez că tocmai ce am redefinit conceptul de «abuz»”.

Când te aflai la un nivel inferior de conștiință credeai că abuzul înseamnă ca cineva să te lovească/ bată. Acum, că ai evoluat, conștientiezi că abuz este și faptul că cineva te tratează sistematic într-un mod lipsit de respect, că țipă la tine, te jignește/ umilește/ batjocorește sistematic. Și nu mai ești dispus(ă) să tolerezi un astfel de comportament. Și acest lucru este posibil să te coste relația ta cu acel om.

Dar aceasta este Călătoria ta în viață: Călătoria în care îți asumi la modul conștient puterea personală și înveți să-ți gestionezi/ investești puterea, înveți să investești suflet în tot ceea ce faci, înveți că orice alegere pe care o faci contează și îți poate schimba viața.

Și înveți că în final, această Călătorie este de fapt despre a învăța să servești Binele comun, în loc să servești într-un mod egoist doar binele tău personal.

Țelul nostru este să evoluăm la un asemenea nivel, încât să devenim oameni care-i împuternicesc pe alții. (Caroline Myss) Traducerea Mihaela Dan

În cei 40 de ani în care am lucrat ca vindecător intuitiv cele mai mari suferințe le-am văzut la oamenii care își reprimau iubirea. Și acei oameni îmi spuneau „Nu am vrut să fiu respins, așa că am preferat să nu-mi arăt iubirea”.

Vrăjeli! De fapt, ei nu și-au exprimat iubirea pentru un alt om pentru că nu voiau să-l împuternicească pe acel om, se temeau ca nu cumva dacă își manifestau cu adevărat iubirea și îl ajutau pe acel om să-și recapete încrederea în el însuși și să crească, el o să le spună la un moment dat: „Cu ajutorul tău, am reușit să-mi revin, uite, aripile mele funcționează acum! La revedere, eu îmi iau zborul!”.

De aceea ei au preferat să nu-și exprime la modul plenar iubirea, ca să-l țină pe celălalt la nivelul la care se afla, să nu cumva să crească peste nivelul lor și să-i părăsească.

Când tu ești capabil de mai multă iubire decât cea pe care o exprimi, de fapt, te ții pe tine însuți la un nivel inferior; știi că ești capabil să urci la un alt nivel, dar nu o faci, te lași condus de Sabotorul din tine.

Oamenii cred că puterea lor e limitată și de aceea nu vor să-i împuternicească pe alții, fiindcă se tem că aceia ar putea deveni mai puternici decât ei, că ar putea urca la un nivel la care ei nu ajung și i-ar lăsa în urmă. (Caroline Myss) Traducerea Mihaela Dan

Oamenii au nevoie să știe/ simtă că viața lor are un sens, că are un Scop mai înalt decât cel de tipul „te naști – mergi la școală – îți găsești o slujbă – te căsătorești – faci copii – ieși la pensie – mori”, vor să știe/ simtă că au făcut diferența în lume. Aceasta este o nevoie pe care străbunii noștri, bunicii noștri nu o aveau. Aceasta este Calea spirituală, de fapt. Acesta este modul în care Divinitatea se manifestă organic în viața ta; pur și simplu vrei să-ți asumi și să-ți exerciți puterea personală, vrei să faci diferența, vrei să te asiguri că viața ta a avut un rost.

Și asta ține de evoluția speciei umane, de modul în care se manifestă creșterea noastră ca nivel de conștiință.

Ajungem să ne întrebăm: „De ce simt că nu mai am pic de energie/ putere? Cui îi cedez puterea mea? Ce am făcut de am ajuns să fiu epuizat? De ce atunci când îmi cedez puterea personală corpul meu se simte slăbit? De ce fac alegeri care mă sleiesc energetic?".

Și apoi conștientizăm că absolut fiecare alegere pe care o facem fie ne reduce puterea/ forța vitală, fie ne-o mărește. Conștientizăm că procesul alegerilor reprezintă, de fapt, modul care facem managementul puterii/ forței noastre vitale. Conștientizăm care dintre alegeri ne reduc puterea/ forța vitală și care alegeri ne măresc puterea/ forța vitală. Conștientizăm că există niște legi universale care reglementează aceste lucruri. (Caroline Myss) Traducerea Mihaela Dan

Oamenii de afaceri care au mulți bani și multă putere și care au obținut aceste lucruri călcând peste cadavre sunt foarte afectați de creșterea ca nivel de conștiință, ei o plătesc foarte scump. Pentru a face cât mai mulți bani, ei și-au reprimat umanitatea din ei, și-au spus niște minciuni pe care le-au etichetat drept adevăruri și care le-au permis să calce peste cadavre fără mustrări de conștiință, pentru că „așa e în afaceri”.

Acestor oameni nu le pasă de oamenii cărora le fac rău în drumul lor spre succes, pentru că și-au format convingerea că cei cărora le-au făcut rău nu contează/ le sunt mult sunt inferiori.

Cei mai mulți oameni de afaceri de acest tip sunt bărbați și când e vorba de afaceri, nu se dau în lături de la nimic, indiferent pe cine distrug. Ei își „amorțesc” conștiința cu niște sloganuri de tipul „așa e în afaceri” și cred că în acest fel pot evita să se confrunte cu consecințele faptelor lor, cu consecințele răului pe care îl fac altora.

Odată ce un om crește ca nivel de conștiință și umanitatea sa iese la suprafață, nu mai poate funcționa în acest mod. Odată ce crești ca nivel de conștiință nu mai poți să calci peste cadavre pentru a-ți atinge scopul, devii mult mai sensibil, ai compasiune, simți ce au nevoie cei din jur și ai tendința de a-i ajuta în orice mod poți.

Oamenii care au călcat peste cadavre ca să facă bani nu vor veni la cursuri de spiritualitate, pentru că odată ce vor conștientiza anumite adevăruri, acest lucru le va „distruge” vechiul mod de a funcționa, vechea viață. Oamenii care au călcat peste cadavre ca să facă bani vin la astfel de cursuri doar dacă au ieșit la pensie, au banii în conturi și sunt asigurați din acest punct de vedere, nu riscă să-i piardă dacă acceptă anumite adevăruri dureroase cu privire la modul în care au funcționat în trecut.

Este foarte ciudat că o mulțime de oameni au convingerea că dacă te apropii de Dumnezeu, acesta o să-ți ia banii, că a intra pe calea spirituală presupune să renunți la prosperitate, că Dumnezeu vrea să fii sărac.

O mulțime de oameni se tem să se apropie de Dumnezeu de teamă că asta le va afecta portofelul/ contul bancar. (Caroline Myss) Traducerea Mihaela Dan

„Chiar dacă „băiatul rău” își trăiește energia masculină primară într-un mod cu totul imatur și inconștient, el întruchipează energia masculină mai mult decât tipul drăguț.

Tipul simpatic este tăiat de energia sa primară masculină întunecată. Își suprimă bărbăția în întregime.

Deși ambele nu sunt o expresie a masculinului trezit, băiatul rău creează mai multă polaritate cu femininul în comparație cu tipul drăguț, deși această dinamică este în întregime imatură și băiețească. Când un bărbat își întruchipează miezul masculin trezit, nu-și suprimă nicio parte din el. El întruchipează deplinătatea masculinității sale fără scuze. Aceasta înseamnă atât energia sa masculină întunecată, cât și sălbatică, trăsăturile sale masculine arhaice, cât și bunătatea, compasiunea și dragostea din inima sa.” (Lorin Krenn) Traducerea Mihaela Dan

Din acest motiv, unele femei rafinate sunt 'atrase 'temporar' de baietii 'rai', desi total nesatisfacute emotional sau afectiv de imaturitatea lor macho shitty.

Cei nice, super draguti, asa si moi ca oul de la micul dejun, sunt enervant de soft si reprezinta aceeasi imaturitate. Pierduti , fara pic de masculinitate veritabila in ei.

Textul de mai sus explica corect si complet paradigma.

Se cere sa integram tot ceea ce suntem, sa ne acceptam, sa ne iubim si sa fim AUTENTICI, sa invatam din trecut, din greseli si gafe si sa devenim intelepti, ca serpii si iubitori ca porumbeii, sa ne intoarcem la inocenta din inima noastra, ea a fost si este acolo mereu.

Despre asta e pe aici despre curaj, despre autenticitate, despre a ajuta. Esti ajutat, dar AJUTA si Tu! Daca tot stii informatii secrete de pe la detectivii particulari si stii ca cineva e in struggle, AJUTI fizic cu tot ceea ce poti, inventezi ceva, ai o genialitate rar intalnita si O POTI FOLOSI. Degeaba oferi ajutorul si tot ce ai, peste 5 luni sau 1 an. Putem fi deloc pana atucni nici unul dintre noi, avem deloc CERTIFICATE DE GARANTIE PENTRU A FI IN VIATA, sa gandesti altfel e o aroganta. AJUTA ACUM cat este mare nevoie. Sper sa pricepi ce scriu aici.

Este deloc despre de a fi moale si efeminat si deloc despre a fi macho man enervant type, arogant si plin de sine, overthinking type, mental exclusiv, ego driven.

Lumea asta are nevoie si femeile evoluate, au mare nevoie de ceea ce este extrem de RAR: Barbatul Evoluat, cult, manierat, GENEROS, prosper, inteligent, dar si Intelept(vede dincolo de aparente, vede the dark si il evita, mai ales din femeile tentatii si orice tentatie dark), este iubitor , PROTECTOR, PROVIDER si plin de bunatate, KINDNESS, vindecat, deloc perfectionist, deloc people pleasing sa obtina ce doreste el, prin manipulare, are sexualitatea integrata, asumata, adica este pregatit sa fie One Woman's Man, womaniser syndrom integrat aka nici o alta femeie de orice natura ori varsta: jezebeliana, fake plasticizata a la kardasianca sau sfanta, initiata il pot 'face' sa renunte la Integritatea Lui Masculina, Yeshua type.Este PUTERNIC aici si Stie sa SPUNA 'NU!' din gand, cuvant, atitudine spune clar" Sunt INDISPONIBIL pentru flirt, sexual complications, and whatever is there.

Exprimate toate. Reprimate sunt de nici un folos si super enervante. Carmen Meera

Pot să vă dau un exemplu concret, punctual, de evaluare a relațiilor interumane.

Azi am blocat pe cineva pe pagină, deoarece exact așa cum am scris ieri, îmi evaluez constant relațiile și fiecare interacțiune în care intrăm activ, e o relație. De obicei nu blochez oameni. De obicei am discuții calme și empatice, în care încerc în mod autentic să le înțeleg punctul de vedere, însă azi am blocat o persoană care a scris că dacă și-ar reevalua relațiile, nu i s-ar mai scula. De ce nu am oferit timp și ascultare? Pentru că nu am avut scaun liber pentru o discuție cu potențialul real de a nu duce niciunde și de se transforma în final în: "era doar o glumă". De altfel singurii oameni pe care îi blochez sunt cei care nu respectă spații personale(al meu sau al celor care interacționează cu mine). Unele"glume" reflectă incapacitatea noastră de a ne asuma relații conștiente, în care comunicarea și relaționarea cu ceilalți să fie asumată, cu acceptarea autentică a interlocutorului cu bune și cu rele, pentru ceea ce este ca persoană, nu pentru a putea noi să ne folosim în continuare cu interes și satisfacție de corpurile lor. Unele "glume"reflectă incapacitatea noastră de a respecta limitelor personale în relațiile noastre.

Avem conexiuni fulgerătoare, conexiuni pe termen lung, conexiuni superficiale, complexe ș.a.m.d. Fiecare dialog pe care îl avem aici, e o conexiune. Fie că e pe termen lung sau doar un schimb de replici, fie că se soldează cu concretizarea relației sau rămâne doar o simplă interacțiune, e parte din pachetul meu(și al vostru), de relații.

Relațiile nu ar trebui să fie spațiile din care ne luăm doar noi ce avem nevoie, iar oamenii nu sunt obiecte de utilitate.

Dacă nu "ni se scoală"(fizic sau emoțional), e despre noi, nu despre ceilalți. Avem de lucrat la noi, la relație, nu la celălalt. Dacă ceva ne stinge luminile din conexiune și e de la interlocutor, atunci nu e relația potrivită. Ceea ce simțim în corpurile noastre nu poate fi rezolvat de perfecțiunea relațiilor noastre. Poate fi vindecat cu empatie, cu înțelegere, conținere și susținere, cu condiția ca noi să vrem și să acceptăm asta.

Fiecare interacțiune este o oportunitate de a ne evalua și îmbunătăți conexiunile, în beneficiul tuturor părților implicate.

Fiecare interacțiune hrănitoare ne ajută să fim mai atenți la modul în care ne tratăm unii pe alții și să ne străduim să construim relații bazate pe respect reciproc, autenticitate și empatie.

Este important să fim conștienți de impactul pe care îl avem asupra celorlalți și să căutăm constant să ne îmbunătățim relațiile prin respect, autenticitate și empatie.Dacă insistăm să rămânem în spații în care nu învățăm nimic, doar pentru a face pe cineva să ne înțeleagă punctul de vedere, pierdem viață, pierdem oportunitatea de a avea conexiuni hrănitoare.

Este important și să recunoaștem când o relație nu ne mai servește dezvoltării personale și emoționale. Uneori, distanțarea sau chiar încheierea unei relații poate fi un act de auto-conservare și respect față de sine. Aceasta nu înseamnă că renunțăm la compasiune sau empatie, ci că alegem să ne protejăm propriul spațiu emoțional și să ne deschidem către relații care ne sprijină și ne hrănesc.

Eu am un rând de scaune pe care se așează și pleacă oameni, ca un flux continuu(astea pe lângă cei cu scaune fixe). Nu există o fișă a postului pentru cei care se așează, poate fi un om cu care interacționez în călătoriile mele, un om cu care vorbesc aici, un om care va pleca rapid sau unul care va avea un scaun permanent. Un lucru știu despre cei care se așează, că voi învăța ceva de la ei, că voi aduce ceva în plus și eu în viața lor(benefic).

Uneori, avem dreptul să vedem că cineva vine să se așeze și să spunem OOOOOO, HECK NO

Uneori avem dificultăți în momentul în care e necesar să trasăm limite personale care par drastice. E util și necesar să dăm (ca profesioniști)asfel de explicații elaborate, pentru a verbaliza ceea ce mulți nu reușesc să exprime. Asta poate va ajuta acolo unde există dificultăți în delimitarea spațiului personal și identificarea limitelor personale. Sandra O'Connor

Ce frumos vin confirmarile atunci cand ai nevoie. Mesajul tau vine ca o raza de lumina, intr-un context in care ma confrunt cu dificultatea de a taia relatii care nu ofera acel spatiu de crestere si empatie. Inca ofer scaune, pe care le impodobesc cu ghirlande de flori, pentru cei care ma fac sa ma simt mica, insuficienta; din dorinta de a fi acceptata. Multumesc pentru mesaj! Love you! Anca Szoverfi

Unii dintre noi ne aflăm acum în stadiul în care suntem din această lume, dar nu mai suntem ai acestei lumi. Trăim în această lume materială, respectăm iluzia materialității, dar știm că nu suntem doar un corp fizic, că suntem mult mai mult decât atât. Știm cine suntem cu adevărat și funcționăm ca un spirit aflat temporar într-o formă umană.

Nu vă mai mulțumiți cu puțin, nu vă mai mulțumiți cu mediocritatea în niciun domeniu al vieții voastre, deci nici în relații!

Dacă simțiți că o slujbă sau o relație nu aduce un plus de Lumină în viața voastră, nu acceptați acea slujbă/ relație. Dacă o slujbă sau o relație nu vă stimulează să evoluați, dacă nu aduce cu adevărat valoare în viața voastră, nu rămâneți în acea slujbă/ relație. Și nu spun să urâți acea persoană sau să vă credeți superior/ superioară ei, spun să acceptați că aveți niveluri de vibrație/ Conștiință diferite și nu (mai) rezonați unul cu celălalt.

Nu vă mai mulțumiți cu mediocritatea!

Și înțelegeți că uneori Lumina din voi va apăsa butoanele unor oameni, îi va irita. Voi fiți autentici, arătați-vă Lumina, iar dacă sunt unii care nu suportă energia voastră, mergeți în altă parte. Nu-i urâți, nu-i judecați, lăsați-i să fie așa cum sunt ei și vedeți-vă de drumul vostru!

Cineva mi-a spus recent: „Foarte urât din partea ta că le spui oamenilor să nu accepte mediocritatea în relații! Ești conștient că dacă te ascultă, dacă nu mai acceptă relații mediocre, o mulțime de oameni vor rămâne singuri? Îți dai seama ce le faci?”.

Pe bune?! Chiar e nevoie să răspund la așa ceva?! Vă dați seama ce nivel de conștiință trebuie să ai ca să crezi că e mai bine să ai o relație în care nu există iubire, o relație în care nu există respect, o relație disfuncțională sau chiar toxică, decât să fii singur?! Dumnezeule…

Nu vă mulțumiți cu puțin în relații, nu mai acceptați mediocritatea! Nu dați atenție faptului că ceilalți se uită urât la voi, că vă critică, vă ironizează, vă atacă; fiți voi înșivă și trăiți-vă adevărul fără nicio ezitare! Nu vă coborâți standardele pentru nimeni! Lăsați-i să trăiască în mediocritate pe cei care vor să facă asta; voi trăiți de la un nivel înalt de Conștiință!!!

Sursa: Michael Mirdad, Traducerea Mihaela Dan

Cu cât întreții/ păstrezi mai mult timp în viața ta niște lucruri/ persoane/ relații care nu (mai) sunt potrivite pentru tine, cu atât amâni mai mult intrarea în viața ta a lucrurilor/ persoanelor/ relațiilor care sunt potrivite pentru tine.

Citește asta încă o dată, ca să înțelegi bine ce ai citit. (FB) Mihaela Dan

Un bărbat care are un nivel înalt de Conștiință își găsește partenera observând ce femei au standarde care nu sunt negociabile. El vrea să se asigure că dacă își va încredința inima unei femei, atunci va fi una care are standarde înalte și care nu-și încalcă acele standarde pentru nimic în lume. El caută o parteneră în care poate avea deplină încredere.

Un bărbat care are un nivel înalt de Conștiință își dorește o parteneră care-i oferă o stare de pace. Când are alături o femeie în care are totală încredere el are parte de acea stare de pace, pentru că știe că ea funcționează în integritate și nu va face nimic care să-i compromită integritatea. El știe că onoarea lui nu va fi afectată în niciun fel de partenera sa.

Dacă însă un astfel de bărbat vede că o femeie este dispusă să-și coboare standardele, că poate fi convinsă/ manipulată să facă diverse compromisuri, el își vede de drum, indiferent cât de frumoasă este acea femeie.

Dacă tu nu ai integritate când e vorba de tine însuți, nu poți relaționa în integritate cu alții. Dacă tu ești dispusă să-ți cobori standardele ca să fii plăcută/ acceptată/ validată/ te integrezi/ cucerești un bărbat, practic, tu nu funcționezi în integritate. (RC Blakes) Traducerea Mihaela Dan

Voi nu aveți idee ce putere imensă au alegerile voastre.

Dacă cineva v-ar spune acum „Îți dau două variante: primești un milion de dolari și continui să trăiești într-un mod care înseamnă să te trădezi pe tine însuți (așa cum ai făcut și până acum) sau alegi să trăiești în integritate de acum înainte”, ce ați alege?

Și nu-mi răspundeți mie, fiindcă nu despre asta este vorba. Răspundeți-vă vouă cu sinceritate.

În opinia mea, peste 90% dintre oameni ar alege milionul de dolari, pentru că ei cred că banii pot să le îmbunătățească substanțial viața imediat. Și cei mai mulți dintre aceștia, într-un timp relativ scurt ar cheltui/ irosi/ pierde banii și ar ajunge iarăși la nivelul la care erau înainte. Cei mai mulți oameni cred că faptul că intră în posesia unei sume mari de bani reprezintă un avantaj clar și nu înțeleg ce scump vor plăti faptul că vor continua să se trădeze pe ei înșiși.

O singură alegere tranșantă, de genul „De azi înainte eu n-o să mă mai trădez pe mine însumi” va declanșa o serie de schimbări majore, în avalanșă. Nu aveți idee ce amploare are o asemenea decizie, ce schimbări uriașe va produce în viața voastră.

Atunci când decizi „De acum înainte voi funcționa în integritate” (și ca să fie clar, mă refer la o alegere fermă, pe care o respecți, nu la o idee la care renunți peste câteva zile sau o opțiune pe care o folosești doar când îți convine), are loc o aliniere energetică în interiorul tău, pentru că ai deschis o linie directă de comunicare cu Divinitatea, care anterior era blocată, fiindcă nu erai dispus să accepți un asemenea nivel de Claritate, pentru că acesta te scotea din zona ta de confort. Această alinere energetică include corpul tău fizic, mintea ta și Spiritul, într-un mod în care nu credeai că este posibil. Asta are efecte asupra sănătății corpului tău fizic, inclusiv asupra funcționării sistemului tău digestiv, care este afectat major când te trădezi pe tine însuți.

Când trăiești în minciună ești foarte sensibil în zona abdominală și a plexului solar.

De asemenea, când trăiești în minciună, ești suspicios, nu ai încredere în oameni, presupui că oameni sunt mincinoși, că oricine te poate înșela, pentru că și tu îi minți/ înșeli/ trădezi pe alții.

Când alegi să trăiești în integritate transimți un semnal energetic în Univers și te deschizi către Grația divină; Viața curge altfel pentru tine, o mulțime de aspecte ale vieții tale se îmbunătățesc în moduri pe care nu le credeai posibile. Dinamica vieții tale se schimbă, fiziologia ta se schimbă, atmosfera vieții tale se schimbă atunci când alegi să trăiești în integritate. Și lumea, în ansamblu, se schimbă în bine ca urmare a faptului că tu alegi să trăiești în integritate.

Și calitatea Luminii care curge prin tine crește. (Caroline Myss) Traducerea Mihaela Dan

În opinia mea, forțele Răului acționează acum la întreaga lor capacitate și e foarte important să conștientizăm cum se întâmplă asta.

Eu știu că este real fenomenul posedării oamenilor de forțe ale Răului.

Întunericul acționează masiv în lume și asta este vizibil. Nu este posibil ca atât de mulți oameni să accepte să fie mințiți pe față, așa cum sunt mințiți în prezent oamenii de politicieni și totuși, aceiași oameni să continue să susțină/ voteze astfel de persoane, să se manifeste ca niște zombies. Nu e posibil ca în ciuda acestor minciuni, a acestor abuzuri pe care le văd peste tot, atât de mulți oameni să se comporte de parcă sunt orbi la tot ce se întâmplă, de parcă nu ar mai avea discernământ, să-i urmeze ca o turmă pe cei care îi mint în asemenea hal. Oamenii văd că anumiți politicieni îi mint în mod sistematic, îi mint pe față, dar se comportă de parcă n-ar mai avea pic de discernământ. Sunt ca posedați de o forță a Răului. Ei ascultă și urmează ca în transă aceste persoane care reprezintă sursa Răului; le atât de frică de viitor, încât se bazează pe faptul că aceste forțe ale Răului le vor proteja, dacă le sunt credincioase, că le vor duce înapoi în zona lor de confort.

Este terifiant să vezi la ce nivel au ajuns unii oameni și cum se lasă conduși de forțele Răului.

Eu am conversații zilnic cu diverși oameni care văd acest fenomen și care mă întrebă: „Ce putem să facem?”. Pentru că este rolul nostru, al celor care suntem conștienți de ceea ce se întâmplă, de asaltul forțelor Răului, să facem ceva.

Unul dintre motivele pentru care se întâmplă ce se întâmplă în lume este acela că oamenii au devenit tot mai aroganți, că au ajuns să se creadă buricul pământului, să creadă că pot face orice, că pot călca peste cadavre ca să obțină ce și-au propus, că dacă au suficient de mulți bani, pot face orice și pot cumpăra pe oricine.

Tot mai puțini oameni conștientizează că avem nevoie de rugăciune, că avem nevoie de Dumnezeu, că nu suntem decât un fir de nisip în acest Univers și că toți banii noștri, pe care ne bazăm, pot să dispară ca un fum, într-o clipă, dacă Dumnezeu decide asta. (Caroline Myss) Traducerea Mihaela Dan

Pentru a te putea vindeca de boli grave este nevoie de anumite lucruri.

Una dintre condițiile necesare pentru a te vindeca de astfel de boli este să ierți, să te eliberezi de ură, resentimente, dorința de răzbunare. Dacă nu înțelegi că neiertarea îți face mai mult rău ție, decât persoanei pe care refuzi să o ierți și dacă nu vei ierta, nu te vei putea vindeca de o boală gravă.

O altă condiție este să te onorezi pe tine însuți, să nu faci/ accepți lucruri care sunt sub demnitatea ta.

O altă condiție este să nu faci compromisuri care te dezonorează, să nu trăiești în minciună, să trăiești în integritate. Dacă tu decizi că vei face un anumit lucru, dacă îți dai cuvântul ție însuți, este necesar să-ți respecți cuvântul dat, să-ți respecți promisiunea pe care ți-ai făcut-o ție însuți.

Nu-ți negocia onoarea cu nimeni, fiindcă acest lucru îți va afecta sistemul imunitar și va face imposibilă vindecarea, în cazul unei afecțiuni grave. (Caroline Myss) Traducerea Mihaela Dan

Nu poți rezolva/ vindeca ceea ce ascunzi, ceea ce nu vrei să vezi/ recunoști la tine. Vindecarea vine după ce îți asumi totala sinceritate în legătură cu ceea ce este în viața ta. Este necesar să recunoști mizeria din viața ta, ca să o poți curăța.

Care sunt adevărurile neplăcute/ dureroase pe care refuzi să le vezi/ recunoști?

Care este mizeria pe care o ascunzi, care sunt lucrurile lipsite de integritate din viața ta pe care te prefaci că nu le vezi?

Dacă nu recunoști acele adevăruri inconfortabile/ dureroase din viața ta, nu te vei putea vindeca.

Mulți dintre voi încercați să cosmetizați mizeria din viața voastră, fiindcă nu vreți să vă ocupați de ea. Dar până nu vă veți ocupa de mizeria aceea, n-o să dispară. Și vă va ține ostatici într-o zonă care nu vă este benefică, vă va împiedica să fiți tot ceea ce ați putea fi.

Puneți cărțile pe masă astăzi, fiți sinceri cu voi înșivă și recunoașteți acele adevăruri care nu vă convin, pe care încercați să le ignorați de atâta vreme.

Uitați-vă la mizeria din viața voastră și ocupați-vă de ea, fiindcă altfel se va aduna tot mai multă și va fi tot mai greu de rezolvat! (Samuel Blakes) Traducerea Mihaela Dan

Uitați-vă bine la viața voastră și aveți curajul să recunoașteți acele adevăruri inconfortabile/ dureroase pe care până acum ați refuzat să le vedeți/ recunoașteți!

Dacă viața voastră nu este ceea ce vă doriți, dacă vreți să se schimbe ceva semnificativ în exterior, este necesar să faceți schimbări semnificative în interior. Este necesar să vă uitați în viața voastră și să decideți „Nu vreau să mai trăiesc așa! Am ajuns în situația asta din cauza alegerilor pe care le-am făcut. Dar mi-a ajuns, asta trebuie să înceteze!”.

Dacă vreți să se schimbe ceva semnificativ în viața voastră este necesar să identificați foarte clar acele alegeri greșite care v-au adus în situația actuală și să începeți să faceți alt gen de alegeri.

O mulțime de oameni continuă să se mintă pe ei înșiși și sunt nemulțumiți de faptul că viața lor nu se schimbă la modul semnificativ în bine. Ei preferă să dea vina pe alții pentru faptul că viața lor este foarte grea, pentru nefericirea lor, pentru eșecurile lor, pentru stagnarea lor.

Este trist să vezi că oamenii se află în situații foarte dificile/ toxice și totuși, refuză să accepte niște adevăruri dureroase, refuză să deschidă ochii și să se întoarcă la Dumnezeu, să se alinieze cu Dumnezeu.

Unii dintre voi treceți în prezent prin situații foarte dificile, viața voastră e un coșmar, iar asta ar fi trebuit să vă facă să vă treziți, dar sunteți atât de amorțiți, sunteți atât de prinși de lumea fizică/ materială, încât refuzați în continuare să deschideți ochii. (Samuel Blakes) Traducerea Mihaela Dan

Câți dintre voi ați refuzat să AUZIȚI niște adevăruri inconfortabile/ dureroase care v-au fost spuse în față de alții?

Câți dintre voi ați preferat să ignorați oamenii care v-au spus acele adevăruri, încercând să vă ajute?

Când ajungi la disperare, când simți că nu mai poți suporta situația în care te-ai băgat singur, fiindcă nu ai vrut să asculți de nimeni, te vei întoarce la acele adevăruri pe care ai refuzat să le auzi în trecut, te vei întoarce la acea înțelepciune care ți-a fost oferită, dar pe care ai respins-o.

Câți dintre voi v-ați întors la un moment dat la înțelepciunea pe care v-au oferit-o părinții voștri în tinerețe, dar ați respins-o la momentul respectiv, pentru că ați vrut să faceți lucrurile așa cum considerați voi că e bine, nu așa cum vă sfătuiau ei?

Mulți dintre voi refuzați chiar acum să AUZIȚI/ VEDEȚI niște adevăruri neplăcute/ dureroase și de aceea viața voastră merge cum merge.

Unii dintre voi sunteți atât de aroganți, încât nu sunteți dispuși să recunoașteți că ați greșit, să vă smeriți și să le spuneți celor care au vrut să vă ajute: „Ai avut dreptate! Îmi pare rău că nu te-am ascultat”. Nu, preferați să perseverați în greșeală, fiindcă sunteți prea orgolioși ca să recunoașteți că ați greșit.

Unii dintre voi sunteți atât de aroganți încât nu sunteți dispuși nici să cereți ajutor. (Samuel Blakes) Traducerea Mihaela Dan

Relațiile au fost menite să fie o binecuvântare, să fie armonioase și să ne ajute să evoluăm. Dar noi, oamenii, am transformat relațiile în ceva toxic, ce ne aduce multă suferință.

Dacă discutăm despre relații, este necesar să înțelegeți ceva: în cazul în care nu acționați în aliniere cu Dumnezeu, n-o să iasă bine. Garantat.

Sunt atât de mulți oameni care-și planifică nunțile, dar pe lista de invitați uită să-l treacă și pe Dumnezeu…

Dacă vrei să-ți iasă bine, este necesar să-l pui pe Dumnezeu primul pe listă. Ca s-o spun și mai clar, Dumnezeu ar trebui să fie cel care îți spune că acela este omul potrivit pentru tine, că acela este omul cu care să te căsătorești.

Relațiile sănătoase sunt clădite în aliniere cu Dumnezeu, nu sunt clădite pe poftele trupești, pe impulsurile sexuale, pe teama că-ți sună ceasul biologic și încă nu ai făcut un copil, pe presiunea socială care te face să crezi că dacă nu te măriți până la o anumită vârstă e ceva în neregulă cu tine, pe teama că vei fi numită „fată bătrână”, pe faptul că toți îți spun că „după o anumită vârstă trebuie să te căsătorești și să faci copii”.

Relațiile sănătoase sunt acelea între doi oameni care au lucrat cu ei înșiși, care au făcut o prioritate din propria evoluție și care și-au asumat puterea personală și Suveranitatea personală.

O relație între doi oameni incompleți, care simt că nu sunt „întregi” dacă nu-i completează cineva din exterior, este o relație disfuncțională.

Este necesar ca tu să evoluezi, să decoperi cine ești, să-ți știi valoarea, fiindcă altfel te vei agăța de un altul ca să simți că ai valoare, ca să te simți întreg/ complet. Și dacă nu deschizi bine ochii, o să ai o mare problemă atunci când vei constata că te-ai căsătorit cu un bărbat care nu este de fapt decât un băiețel imatur sau cu o femeie care nu este decât o fetiță imatură, fiindcă nu a crescut cu adevărat, nu s-a maturizat cu adevărat. (Samuel Blakes) Traducerea Mihaela Dan

Unul dintre motivele pentru care relațiile se rup este acela că oamenii se grăbesc să fie un cuplu înainte de a fi fiecare dintre ei o individualitate. Ei încearcă să facă parte dintr-un „noi” înainte de a fi cu adevărat un „eu”, înainte de a se cunoaște pe sine, înainte de ști cine sunt ei, ce își doresc ei, care este viziunea lor pentru propria viață.

Dacă tu AI NEVOIE să te căsătorești, dacă tu crezi că nu poți fi fericit(ă)/ împlinit (ă)/ complet (ă) fără o relație, atunci nu ești pregătit(ă) să te căsătorești și ar fi spre binele tău să nu o faci, fiindcă vei suferi.

Dacă te căsătorești, fă-o pentru că așa vrei tu, pentru că în contextul în care deja aveai o viață fericită/ împlinită, ai găsit un partener potrivit pentru o relație sănătoasă/ armonioasă, care poate aduce plus valoare în viața ta.

Nu AI NEVOIE de acel om ca să fii fericit/ împlinit/ complet, deja te ești fericit/ împlinit/ complet, însă ai constatat că acela este un om care ți se potrivește, care are aceleași valori/ principii, același tip de priorități și vă puteți susține unul pe altul în a vă împlini cel mai înalt potențial. Vă puteți împărtăși fericirea.

Dacă tu simți că AI NEVOIE de un om, înseamnă că tu ai impresia că fără el nu poți fi fericit(ă)/ împlinit(ă)/ complet(ă), că fără el nu poți face față, că fără el „nu poți trăi”, etc. Asta nu este o perspectivă sănătoasă.

Dacă tu simți că „nu poți trăi” fără X, atunci cu siguranță nu ești capabil(ă) să ai o relație sănătoasă cu X.

Căsătoria n-ar trebui să fie o încercare disperată de a găsi pe cineva din exterior care să „acopere” golul tău interior.

Una dintre cele mai nefericite exprimări este „Am nevoie de cineva care să mă completeze”. Asta înseamnă că ești incomplet, ca om. Și în caz că nu știi, nu e treaba nimănui să te completeze.

Sunt prea mulți oameni „incompleți”/ fragmentați care-și caută un partener care să-i „completeze” și care se căsătoresc crezând că „și-au găsit perechea”. Dacă tu ești un om traumatizat, cu un nivel redus de conștiință, imatur, cum crezi că va fi „perechea" ta?

Nu poți să-ți dai seama cine ți se potrivește cu adevărat, atât timp cât tu nu știi cine ești cu adevărat. Dacă nu știi cine ești și ce-ți dorești cu adevărat, nu știi ce ți se potrivește, nu știi ce să ceri de la un partener și de la o relație.

Tu nu poți iubi cu adevărat o altă persoană până când nu te iubești pe tine însuți. Nu mai căuta relații și iubire în exterior, când tu nu ești capabil să te iubești pe tine însuți, fiindcă nu vei găsi decât persoane/ relații disfuncționale.

Când te iubești pe tine însuți nu vei mai ajunge să-ți pierzi mințile din cauza unui bărbat/ a unei femei.

Când te iubești pe tine însuți nu vei mai ajunge/ rămâne într-o relație care te sleiește energetic, cu un om cu care nu mai ai nimic în comun.

Când te iubești pe tine însuți știi cine își are locul în viața ta și cine nu-și are locul în viața ta și faci alegeri în consecință. (Samuel Blakes) Traducerea Mihaela Dan

Un motiv pentru care relațiile se rup ține de așteptările nerealiste.

Și nu e vorba neapărat că tu ai așteptări nerealiste de la un partener/ o relație, ci uneori este vorba despre faptul că așteptările tale sunt nerealiste având în vedere partenerul pe care ți le-ai ales.

Dacă sunteți sincere cu voi însevă, unele dintre voi știți că aveți așteptări nerealiste de la partenerul vostru, pentru că îl cunoașteți bine pe acel bărbat și știți că are niște obiceiuri sau comportamente disfuncționale/ toxice și că nu este dispus să renunțe la ele, că nu are niciun gând să se schimbe. Știți că nu sunt șanse reale ca acel om să se maturizeze, să-și asume responsabilitățile unui bărbat matur, dar preferați să vă faceți iuluzii că se va schimba, că veți reuși să-l salvați/ vindecați.

Intrați într-o relație cu un bărbat știind bine ce soi de om este, dar mințindu-vă singure că se va îndrepta, că se va schimba. Bun, ați reușit să aveți o relație/ să vă căsătoriți cu el, sunteți un cuplu, bravo; dar nu veți reuși să rămâneți un cuplu, pentru că iluziile voastre se vor spulbera, încetul cu încetul veți face cunoștință cu trista/ dura realitate.

Dacă vreți să intrați într-o relație/ să vă căsătoriți, este necesar să puneți toate cărțile pe masă înainte de a lua o astfel de decizie, să spuneți clar adevărul cu privire la cine sunteți, ce vă doriți de la relația voastră, ce sunteți dispuși să oferiți și ce nu sunteți dispuși să oferiți.

Cei mai mulți intră în relații fără să-și ia timp să cunoască acel om, fără să-și ia timp să vadă cum se comportă acesta în momente de criză/ când este supus unor presiuni.

Nu mă interesează să văd cum te comporți când ești relaxat, în momentele tale bune, vreau să văd cum te comporți și în momentele dificile, vreau să știu dacă există riscul să ai comportamente violente/ abuzive când ești sub presiune. Dar cei mai mulți merg pe încredere, nu verifică astfel de lucruri și când descoperă cu cine au de-a face deja e târziu.

Nu este înțelept să ai așteptări mari de la un om pe care nu l-ai testat.

Un om care nu trece teste minore nu va trece nici testele majore. Un om care se pierde în fața unor situații de dificultate medie se va pierde și în fața unor situații de dificultate mare.

Ai verificat dacă acel om îți spune adevărul? Dacă el te minte în chestiuni minore, te va minți și în chestiuni majore.

Te poți baza că va fi lângă tine când ai nevoie de el, în împrejurări dificile?

Dacă nu te poți baza pe prezența lui lângă tine în viața de zi cu zi, cu siguranță nu te poți baza pe el în situații de criză.

Este un om responsabil? Este un om care funcționează în integritate?

Dacă nu, ești dispusă să-ți pui viața în mâinile unui individ care te minte, nu este responsabil, nu este integru și pe prezența căruia nu te poți baza?

O mulțime de oameni intră în relații/ căsnicie pe principiul „Știu că nu e chiar ceea ce-mi doream, dar o să-l schimb pe partenerul meu, odată ce devenim un cuplu”.

O să-l schimbi?! Tu nu ești capabil să te schimbi pe tine! Chiar nu ești conștient ce faci? (Samuel Blakes) Traducerea Mihaela Dan

Una din marile greșeli pe care le fac oamenii este aceea că ei cred că pot alege de unii singuri persoana potrivită pentru o relație de cuplu.

Un om conștient se consultă cu Dumnezeu, când e vorba de așa ceva: „Doamne, ce ai plănuit pentru mine? Cine consideri că este potrivit pentru mine? Pentru că nu vreau să aduc în viața mea pe cineva care nu este trimis de Tine. Și nu vreau să intru într-o relație de cuplu cu un om care nu este pe aceeași lungime de undă cu mine și nu este capabil să țină pasul cu mine, în procesul evoluției noastre”.

Cei mai mulți oameni nu înțeleg că o relație de cuplu sănătoasă nu este un sprint, este un maraton. (Samuel Blakes) Traducerea Mihaela Dan

Eu primesc deseori întrebări de la oameni care sunt interesați de dezvoltarea personală, de evoluția spirituală, care fac pași în această direcție, dar care au parteneri de cuplu care nu sunt interesați de așa ceva și nu fac nimic pentru a evolua.

Întrebarea care mi se pune este următoarea: „Are șanse de reușită o relație în care unul dintre parteneri face o prioritate din dezvoltarea personală și celălalt nu are niciun interes pentru așa ceva și nu consideră că este necesar să facă vreo schimbare în ceea ce-l privește?”.

În opinia mea, dacă discutăm despre aceste subiect, sunt mai multe aspecte.

Primul pleacă de la aceste întrebări:

*Este acest om capabil să evolueze?

*Este dispus să se uite la el însuși, să vadă ce este interiorul său, să conștientizeze că traumele/ emoțiile/ credințele/ tiparele/ gândurile sale îi afectează viața și să lucreze cu el însuși, pentru a evolua?

*Este acest om capabil ca atunci când îi spui ceva ce-i provoacă credințele/ opiniile/ convingerile, în loc să te contrazică vehement sau să te ignore, să reflecteze la ce i-ai spus, să abordeze lucrurile la modul: „Eu am o altă părere despre asta, dar sunt dispus să te ascult, vreau să înțeleg de ce crezi ceea ce crezi, accept că este posibil ca perspectiva mea să fie una limitată și că tu știi mai mult decât mine, în această privință. Vreau să aflu mai multe, vreau să învăț și dacă în acest proces o să-mi schimb părerea, așa să fie!” ?

Eu nu consider realist ca un om să aibă pretenția ca partenerul/ partenera sa să fie interesată de tot ceea ce este interesat el, să aibă aceleași pasiuni, aceleași puncte de interes, aceleași gusturi, etc.

De exemplu, dacă bărbatul este interesat de golf, nu este realist să aibă pretenția ca și partenera sa să fie interesată de golf.

Dar este rezonabil să îți dorești ca partenerul tău să aibă fie la fel de interesat ca tine atunci când este vorba despre lucruri care afectează direct sănătatea relației. De exemplu, dacă într-o relație unul dintre parteneri face o prioritate din a-și menține starea de sănătate, iar celălalt are obiceiuri care îi afectează serios starea de sănătate și nu renunță la ele, atunci avem o problemă. Pentru că dacă cel de-al doilea ajunge să aibă probleme grave de sănătate și să nu mai poată funcționa la deplină capacitate, acest lucru îl afectează și pe cel dintâi, afectează sănătatea relației. (Matthew Hussey) Traducerea Mihaela Dan

Eu am observat că uneori oamenii se pierd în chestia asta cu dezvoltarea personală, dacă au citit o carte și au câteva noțiuni despre dezvoltarea personală/ evoluția spirituală au senzația că sunt mult mai evoluați decât restul, că le sunt superiori celorlalți.

Există oameni înțelepți care n-au citit nicio carte de dezoltare personală, care n-au auzit de Eckhart Tolle, care n-au făcut niciun curs de spiritualitate. Există oameni care a o experiență de viață extraordinară, care și-au învățat lecțiile din ce au trăit, oameni de la care oricare dintre noi am avea de învățat.

Eu am de-a face în activitatea de consiliere cu oameni care au început să lucreze cu ei înșiși și sunt nemulțumiți că partenerul lor nu este interesat de dezvoltarea personală/ spiritualitate. Acești oameni au impresia că ei se află la un nivel mai înalt decât partenerul lor și simt că este de datoria lor „să-l ridice” pe acesta. Oamenii respectivi au uitat că în urmă cu numai un an nici ei nu erau interesați de acele lucruri care îi pasionează acum și că și ei ar fi fost reticenți și ar fi opus rezistență, dacă cineva ar fi pus presiune pe ei, ca să îi împingă într-o direcție în care ei nu voiau să meargă.

De ce consideri tu că toată lumea trebuie să facă ce faci tu și să fie interesată de lucrurile care te interesează pe tine?

Poți accepta ideea că partenerul tău încă nu se află în acel punct din Călătoria sa în care să se deschidă către zona de dezvoltare personală/ evoluție spirituală? Poți accepta ideea că partenerul tău își poate învăța „lecțiile” în alt mod decât le înveți tu?

Pe de altă parte, dacă tu constați că partenerul tău nu manifestă nicio urmă de curiozitate față de ceea ce înveți tu, dacă nu are niciun pic de deschidere către ideea de dezvoltare personală care te pasionează pe tine, dacă nu consideră că are ceva de schimbat la el însuși, dacă nu este dispus să aibă măcar niște conversații cu tine în care îi împărtășești ceea ce ai învățat și ce te entuziasmează, dacă el are zero interes pentru ceea ce contează foarte mult pentru tine, atunci există o problemă.

Dacă ești o personană pentru care dezvoltarea personală/ evoluția spirituală reprezintă o prioritate, contează enorm ca partenerul tău să fie un om cu care poți împărtăși acest interes pentru propria creștere. (Matthew Hussey) Traducerea Mihaela Dan

Unul dintre principalele motive pentru care relațiile de cuplu eșuează este acela că oamenii încetează să mai evolueze în cadrul relației.

Ceea ce este palpitant și interesant la începutul unei relații este faptul că nu ne cunoaștem prea bine unul pe celălalt, fiecare dintre noi are necunoscute pentru celălalt, descoperim permanent ceva nou unul despre altul de fiecare dată când stăm de vorbă.

La început, când suntem în faza întâlnirilor, nu avem niciunul dintre noi o garanție cu privire la modul în care vor merge lucrurile. Știm că celălalt ne place, fiindcă altfel nu s-ar întâlni cu noi, dar nu avem garanția că ne place atât de mult, încât să vrea să intre într-o relație cu noi. La început fiecare dintre noi încercăm să ne punem într-o lumina cât mai bună.

„Vânătoarea” este palpitantă dacă nu ai nicio garanție că vei prinde „vânatul”. Dacă vânatul ți se oferă pe tavă, nu există nimic palpitant în asta, nu ai nicio satisfacție. Dacă nu există o provocare pentru „vânător”, dacă nu trebuie să facă niciun efort ca să prindă vânatul, faptul că a obținut acel vânat n-are nicio valoare, n-are niciun farmec.

Când doi oameni încetează să mai evolueze, când încetează să se mai surprindă unul pe celălalt, când ei au senzația că se cunosc foarte bine, că nu mai e nimic de explorat la celălalt, nimic nou de descoperit în/ despre celălalt, atunci este o problemă.

Se pune întrebarea: cum putem să fim o continuă provocare pentru celălalt într-o relație în care suntem împreună de mult timp, în care deja ne cunoaștem bine unul pe celălalt și în care celălalt este deja „cucerit”?

Răspunsul este: continuând să evoluăm ca ființe, învățând lucruri noi, descoperind lucruri noi despre noi înșine, descoperindu-ne noi talente, făcând lucruri noi. În acest fel ne schimbăm ca oameni, ne schimbăm obiceiurile, ne schimbăm comportamentul, se schimbă nivelul discuțiilor noastre, se schimbă anturajul nostru, etc.

Această evoluție personală ne facem să fim într-o continuă devenire, iar partenerul nostru are sentimentul că este mereu ceva nou de descoperit la noi, îl surprindem periodic prin ceea ce spunem/ facem, prin omul care devenim. În acest fel există mereu un element de necunoscut în ceea ce ne privește și în ceea ce privește partenerul nostru.

Așadar, este necesară o dorință de a evolua ca ființă și un efort personal în această direcție din partea ambilor parteneri, dar este necesară și o dorință de a-l cunoaște/ înțelege la modul și mai profund pe celălalt, fiindcă întotdeauna e loc de mai mult, din acest punct de vedere.

Dacă suntem într-o relație de lungă durată cu un om, noi avem senzația că-l cunoaștem foarte bine, că nu mai e nimic nou de aflat despre el. De fapt, asta nu e adevărat. Noi îl cunoaștem pe omul care a fost până azi, dar fiecare zi care trece aduce cu ea experiențe noi, care îl marchează pe acel om, care îl fac să-și schimbe anumite opinii/ credințe, care îl fac poate să-și schimbe anumite obiceiuri/ comportamente. Noi știm cine a fost acel om până azi, dar nu știm ce va deveni acest om în continuare.

Și nu știm prea bine nici cine a fost acel om până acum; poate sunt lucuri pe care nu le știm despre el, pentru că nu am pus niciodată anumite întrebări, pentru că nu am creat niciodată acel spațiu în care el să se deschidă, să se arate vulnerabil și să ne împărtășească niște lucruri foarte personale despre el. Poate că n-am știut niciodată să deschidem acele discuții profunde, în care partenerul nostru să ne spună niște lucruri pe care le știu foarte puțini oameni sau nu le știe mai știe nimeni despre el.

Atunci când ai discuții profunde cu un om, te simți mai apropiat de el, există o conexiune mai profundă între voi. Dar nu întotdeauna într-un cuplu există astfel de discuții profunde. (Matthew Hussey) Traducerea Mihaela Dan

Unul dintre sfaturile pe care le dau clienților mei care au probleme în relații este să depună în relația cu partenerul cel puțin același efort pe care îl depun în relațiile cu ceilalți oameni.

La ce mă refer: noi luăm ca fiindu-ne garantată prezența partenerului lângă noi, e ceva ce deja am obținut și nu mai investim același efort în a cuceri/ păstra lângă noi acea persoană, pe cât investim în a obține prietenia/ acceptarea/ respectul/ colaborarea unor oameni noi și în a păstra relațiile de prietenie/ colaborare/ parteneriat pe care le avem cu alți oameni.

Noi prezentăm celorlalți cea mai bună imagine a noastră, când ieșim în lume suntem carismatici, amuzanți, politicoși, respectuoși cu alți oameni, le oferim timpul, atenția, răbdarea, ajutorul nostru și seara, când ajungem acasă, partenerul nostru nu mai primește decât resturile.

Când lucrezi într-un colectiv sau conduci un colectiv, când ai discuții cu potențiali clienți sau cu parteneri de afaceri, încerci să faci o imagine cât mai bună, să-i mobilizezi pe cei din echipa ta, ești atent la modul în care te comporți, fiindcă știi că nu poți să te manifești oricum, fiindcă modul în care te comporți are niște consecințe. La fel se întâmplă când ești cu prietenii sau participi la un eveniment unde este multă lume. Nu te poți manifesta oricum, dacă vrei să menții relațiile cordiale cu acei oameni.

Chiar dacă treci printr-o perioadă mai grea, nu te duci la serviciu sau la o petrecere și le povestești tuturor că ai probleme; acestea sunt lucruri personale pe care le ții pentru tine.

Când vii acasă, însă, dai jos masca și nu mai ai opreliști, ești obosit și ajungi să verși asupra partenerului de cuplu frustările/ nervii/ energia negativă pe care ai acumulat-o peste zi. Tot ce ai avut mai bun în acea zi ai dat altora. (Matthew Hussey) Traducerea Mihaela Dan

Unul dintre lucrurile care ajută la menținerea sănății unei relații de cuplu este să-i oferi partenerului ceea ce vrea el, nu doar ceea ce vrei tu.

Oamenii își exprimă iubirea în diverse moduri, nu avem toți același limbaj al iubirii. Spre exemplu, unele femei își exprimă iubirea pentru soțul lor prin faptul că îi gătesc acestuia sau prin alte lucruri pe care le fac în casă. Bărbații își exprimă iubirea în alt mod. Avem limbaje ale iubirii diferite și este posibil ca noi să facem pentru partenerul nostru lucruri care pentru noi înseamnă gesturi de iubire, dar dacă partenerul vorbește alt limbaj al iubirii, nu va percepe acele lucruri ca fiind gesturi de iubire, nu se va simți iubit.

Este necesar să fim permanent atenți la partenerul nostru, ca să receptăm indiciile pe care ni le dă cu privire la ceea ce-și dorește. Este necesar să știm să ASCULTĂM, să citim printre rânduri, ca să ne dăm seama ce-și dorește cu adevărat în acel moment partenerul nostru și să-i oferim acel lucru.

De exemplu, dacă partenera ta îți spune în mai multe rânduri că nu s-a mai întâlnit de mult timp cu prietenele ei, că nu mai are timp pentru asta și că și-ar dori să se mai vadă cu ele, fă în așa fel încât să-i oferi într-o zi câteva ore în ea să aibă „agenda” liberă și să se poată întâlni cu prietenele ei. Acesta este pentru ea un gest de iubire, dar dacă tu nu înțelegi ce vrea, dacă nu AUZI ce-ți transmite în discuții aparent banale, nu o să-i oferi ceea ce vrea. Poate-i oferi alte lucruri, poate îi faci cadouri și din punctul tău de vedere acestea reprezintă gesturi de iubire, dar pentru ea acele lucruri nu sunt atât de importante pe cât ar fi faptul că ai „eliberat” pentru ea câteva ore, pentru a se întâlni cu prietenele. (Matthew Hussey) Traducerea Mihaela Dan

Este o mare diferență între a încerca să impresionezi pe cineva și a încerca să te conectezi cu cineva.

Și când te suprinzi că încerci să-l impresionezi pe un altul, întreabă-te de ce faci asta. Dacă îți dai seama că în primele minute ale unei discuții cu cineva strecori în conversație un lucru prin care încerci să impresionezi acea persoană, dacă spui ceva din care să reiasă ce funcție importantă ai tu sau cât de mulți bani ai tu sau pe cine cunoști tu, întrebă-te de ce simți nevoia să faci asta.

Și nu este vorba de faptul că i-am judeca pe cei care fac asta; noi toți o facem uneori, dar merită explorat: de ce am simțit nevoia să mă dau mare în fața acestui om, de ce simt dorința să-l impresionez cu banii/ funcția/ realizările/ statutul meu? De ce nu sunt interesat mai degrabă să mă conectez cu el?

Dorința de a-i impresiona pe alții vine de la nivelul egoului, vine din faptul că te simți nesigur pe tine și pe valoarea ta, vine din faptul că ai impresia că banii tăi/ funcția ta/ statutul tău, etc, îți dau valoarea. Ai impresia că valoarea ta vine din ceea ce ai, nu din ceea ce ești și vrei să te asiguri că interlocutorul tău află ce valoros ești tu.

Dorința de a impresiona pe cineva este despre tine, dorința de a te conecta la nivel mai profund cu cineva este despre acea persoană, despre a încerca să o cunoști mai bine, de a depăși nivelul unei relații superficiale.

Momentul în care începe conectarea este momentul acela în care te simți VĂZUT/ AUZIT/ ÎNȚELES de cel din fața ta, în care simți că el este cu adevărat interesat de tine ca ființă.

Dacă ai o conexiune reală cu cineva, nu mai încerci să impresionezi acel om, ai depășit nivelul acela superficial al relaționării. (Matthew Hussey)  Traducerea Mihaela Dan

Conexiunea reală cu un alt om (și nu mă refer doar la o relație romantică) vine din faptul că-ți permiți să fii autentic cu acel om, că te deschizi și îi permiți să te vadă așa cum ești în realitate, cu bunele și relele tale. Îți permiți să fii vulnerabil în fața acelui om și el își permite, la rândul său, să fie vulnerabil în fața ta și simțiți amândoi că puteți relaționa la modul sincer, autentic, că nu e nevoie să vă prefaceți. Atunci când aveți o astfel de conexiune cu un om vă face plăcere să petreceți timp în compania lui, vă simțiți relaxați în prezența sa, comunicați la un alt nivel, totul curge liber între voi.

Când încerci să impresionezi pe cineva îi arăți numai anumite aspecte ale tale, ești tensionat, ești crispat, vrei să ții lucrurile sub control, să nu cumva să faci ce nu trebuie sau să spui ce nu trebuie, să păstrezi acea imagine pe care îți dorești să o aibă omul respectiv despre tine.

În opinia mea, viața noastră romantică s-ar îmbunătăți considerabil dacă ne-am concentra inițial pe a găsi persoana cu care putem avea o conexiune profundă, pentru că dacă găsim acea persoană, pe măsură ce ne vom cunoaște mai bine și vom constata câte lucruri avem în comun, vom fi mai impresionați unul de celălalt.

Dacă vă veți cunoaște la nivel profund, acel om va descoperi toate calitățile tale, stai liniștit, nu e nevoie să le scoți tu în evidență la primele întâlniri! Și dacă nu te grăbești să te lauzi singur cu nu știu ce calitate a ta, acel om va fi și mai impresionat atunci când o va descoperi singur.

Cei mai mulți oameni procedează invers: se concentrează pe a impresiona potențialul partener, intră într-o relație superficială, se mulțumesc cu o conexiune fizică și nu ajung niciodată la o conexiune profundă la nivel emoțional, intelectual și spiritual. (Matthew Hussey) Traducerea Mihaela Dan

„Judecă, după ce ai plâns plânsul celuilalt, după ce te-a durut durerea celuilalt, după ce ai râs râsul celuilalt, după ce ai muncit munca celuilalt, după ce ai căzut căderile celuilalt, după ce ai ridicat greutățile celuilalt, după ce ai trăit dorul celuilalt, după ce ai gustat setea celuilalt, după ce ai văzut vederea celuilalt, după ce ai gândit gândul celuilalt, după ce ai pipăit atingerea celuilalt, după ce ai mirosit mirosul celuilalt, după ce ai auzit auzul celuilalt, abia după ce…

Eventual judecă după ce ai parcurs traseul celuilalt.

Nu ai fost acolo. Nu ai văzut. Nu ai simțit. Nu ai auzit. Crezi că știi, dar faci ipoteze.

Cine îți dă dreptul să judeci, să răstignești și apoi să îngropi cu pietre? Cine e fără de păcat și bun de pus pe perete?!

Nu poți schimba realitatea celuilalt, dar o poți înțelege".

- Hrisostom Filipescu

Există femei care merită să fie admirate, iubite, respectate și prețuite pentru ceea ce sunt, pentru tot ceea ce fac și pentru cum aleg să își trăiască viața. Femei care își construiesc propriul drum, indiferent de obstacole, cu o demnitate și o eleganță rar întâlnite. Sunt femeile care aduc lumină în jurul lor, prin curaj, prin autenticitate, printr-o iubire necondiționată pentru viață.

Aceste femei știu să inspire și să îndrăznească. Ele nu se tem să fie puternice, dar cunosc și frumusețea vulnerabilității. Sunt femeile care aleg să fie fidele lor însele, să crească din fiecare experiență și să transforme fiecare provocare într-o lecție de viață. Sunt femeile pentru care respectul, admirația și prețuirea vin nu doar din fapte mari, ci și din gesturi simple și sincere.

Respect, admirație și prețuire nemărginită unei femei care este singură, independentă, capabilă să se descurce prin propriile mijloace și venituri. Acea femeie care își plătește cafeaua, mâncarea, micile plăceri și necesitățile, pantofii și gențile. Cea care nu se teme de nota de plată a unui restaurant atunci când ea invită și își deschide singură ușa mașinii.

Recunoștință unei femei care este mereu gata înainte de ora stabilită și nu lasă pe nimeni să o aștepte. Aceea care poate merge fără să țină de braț pe cineva, chiar dacă simte dorința de a merge toată viața alături de cineva. Cea care își colorează părul acasă, își face unghiile, se machiază chiar și când nu are o petrecere.

Stimă profundă pentru femeia care gătește, spală și calcă fără ajutorul unei menajere, care își îngrijește copiii cu propriile mâini și lucrează de acasă. Cea care preferă să-și petreacă timpul în curtea casei, plantând flori, decât să meargă la sală pentru a... „socializa”.

Apreciere sinceră pentru femeia care citește toate articolele de știri, care vorbește corect, chiar dacă uneori face greșeli când scrie. Aceea care aprinde focul pentru un grătar și construiește lucruri cu propriile mâini. Cea care conduce fără să uite să semnalizeze la viraj. Cea care nu risipește bani pe lucruri inutile. Cea care economisește și își face o valiză mică pentru o plecare spontană, fără să dea explicații nimănui.

Respect nemărginit unei femei care are prieteni buni fără să fi împărțit patul cu ei. Aceea care își permite să spună: "Mi-am câștigat respectul pentru că sunt directă, nu arogantă." Acea femeie care poate vindeca fără să fie medic, care știe despre dreptate fără să fie avocat, care simte și ghicește fără puteri speciale... doar cu intuiția sa.

Admirată este femeia pe care e greu să o convingi cu promisiuni false, pentru că recunoaște imediat cuvintele oneste și faptele care spun totul. Cea care ascultă și apoi decide ce este adevăr și ce este minciună, pentru că emană experiență și asta se vede clar. Acea femeie capabilă să dea pagina și să înceapă să scrie o nouă poveste, fără prea multe puncte de suspensie – unul și gata.

Venerație pentru femeia care este admirată pentru că simpatia și simplitatea ei deschid mai multe uși decât portofelele și mai multe minți decât gurile. Aceea pe care o întâlnești pe stradă și trebuie să-ți schimbi drumul pentru că siguranța ei la mers este intimidantă.

Respectată este femeia care a pierdut rușinea și se declară vinovată de greșelile ei, pe care le repară cu distanță, după ce a înțeles că nu oricine poate fi la înălțimea ei sau să intre în inima ei. Aceea care pleacă în același fel în care a venit – pe vârfuri, ca să nu facă prea mult zgomot atunci când pleacă. Cea care spune "te iubesc" sincer, care suportă un dispreț, care insistă, dar apoi renunță pentru că a marcat în calendar ultima dată și nu vrea să uite că acolo nu trebuie să mai ajungă.

Încredere unei femei care se culcă singură și se trezește cu propria-i companie, îmbrățișându-se și urându-și "bună dimineața". Cea care zâmbește pentru că știe că nimic nu îi este ușor, dar nici imposibil. Cea care iubește, dar nu se apropie posesiv de un alt suflet. Cea care lasă toate ușile deschise pentru că știe că, într-o zi, cei care au jurat să rămână pentru totdeauna vor pleca.

Admirație tăcută pentru femeia care a învățat să plângă de bucurie, pentru că tristețile sunt mereu prezente, așa că alege să se bucure de momente, călătorii singuratice și întâlniri. Cea care nu se îmbată pentru a îneca durerile, pentru că știe că timpul vindecă tot ceea ce nu merită. Cea care este puternică, dar nu arată asta până când nu este nevoie să uite. Cea care este slabă, dar ascunde asta, pentru că știe când să se retragă.

Apreciere pentru femeia care apare și rămâne. Cea care pleacă fără un cuvânt sau un reproș. Cea care a încetat să mai iubească, dar încă iubind. Cea care are amnezie temporară pentru întorsăturile destinului, dacă o vei întâlni din nou.

Admirație nemărginită pentru acea femeie pe care o întâlnești o singură dată în viață și nu mai este aceeași... dar tu ești. Și știa asta de mult, poate de aceea nu te-a ales.

Inspirație pentru femeia care, prin gesturi mici și simple, face ca lumea din jurul ei să fie mai bună. Aceea care învață din fiecare greșeală și transformă tot ce este dureros în ceva puternic și frumos. Cea care rămâne autentică în fiecare moment și îndrăznește să fie diferită, chiar și atunci când lumea încearcă să o schimbe.

Devoțiune pentru femeia care își păstrează demnitatea și integritatea, indiferent de circumstanțe, care știe că a da totul înseamnă, de fapt, să își păstreze esența. Cea care rămâne loială principiilor sale și luptă pentru ce crede, chiar și atunci când e singură.

Afecțiune sinceră pentru femeia care iubește fără condiții, care dăruiește fără a cere nimic înapoi, care se îngrijește de cei dragi cu o grijă infinită. Cea care îmbrățișează viața cu o inimă deschisă și o minte curioasă, mereu gata să învețe și să crească.

Admirație profundă pentru femeia care își trăiește viața cu grație, ale cărei alegeri sunt pline de înțelepciune și curaj. Cea care nu se teme să înceapă din nou, să se reinventeze, să înflorească din cenușă precum o pasăre Phoenix.

De acele femei bărbații se tem, le evită și le uită într-o clipă, pentru că simt că nu le merită... și au dreptate. Și ele sunt norocoase.

Suntem.

Pentru că astfel de femei nu doar că trăiesc printre noi, ci redefinesc zi de zi ce înseamnă să fii cu adevărat puternic, demn și liber. Ele sunt sursa de inspirație și lumină pentru cei din jurul lor, dovedind că dragostea de sine, respectul și autenticitatea sunt cele mai mari daruri pe care le pot oferi lumii. Și, astfel, ele merită toată iubirea, admirația și recunoștința noastră.

Sursa: pagina FB 𝕃𝕚𝕧𝕖 𝔸 𝔾𝕠𝕠𝕕 𝕃𝕚𝕗𝕖  · 

Eu le recomand clienților mei ca atunci când sunt la începutul unei legături romantice să urmărească în mod expres trei lucruri, în trei întâlniri diferite. Nu trebuie să fie primele trei întâlniri, pot fi întâlniri din luni diferite.

Primul aspect la care să fie atenți într-una din cele trei întâlniri este: „Îmi place felul de a fi/personalitatea acestui om?”

Altfel spus, îmi place să fiu în comnpania lui, îmi place să petrecem timp împreună?

Cei mai mulți oameni, atunci când sunt la primele întâlniri, se întreabă: „Oare mă place?”. Ei nu se întreabă: „ Îmi place acest om? Îmi place cu adevărat să petrec timp cu el? Simt că există o conexiune reală între noi? Mi se pare o persoană interesantă?”.

În opinia mea, cei mai mulți oameni dau o importanță prea mare la ceea ce ei numesc „scânteia” pe care o simt între ei și o altă persoană. Ei își construiesc relațiile de cuplu pe baza acelei „scântei” inițiale, care are legătură în cea mai mare parte cu atracția sexuală, dar doar acea scânteie nu poate susține o relație de cuplu de durată.

De-a lungul timpului este posibil să simți că există o „scânteie” între tine și diverse alte persoane, dar asta nu îți garantează că acele persoane sunt responsabile, onorabile, integre, că sunt oameni buni și că te vor trata frumos.

Este posibil să simți că există o „scânteie” între tine și o altă persoană, dar dacă tu te arunci cu capul înainte într-o relație cu ea doar pe baza acelei scântei, este foarte posibil să constați că acea persoană nu este capabilă să comunice, nu este capabilă și nici interesată să te asculte cu adevărat, nu este interesată dacă ție îți este bine în relație, atât timp cât ei îi este bine, nu este interesată să te facă să te simți iubit, respectat, prețuit și nu este nici dispusă să se schimbe, pentru a face ca relația să evolueze.

La finalul acelei întâlniri în care îți fixezi intenția de a descoperi dacă îți place cu adevărat acel om, întreabă-te: „Aș fi dispus să petrec 200 de ore în compania acestui om, ca să am ocazia să-l cunosc mai bine?”. (Jay Shetty) Traducerea Mihaela Dan

Eu le recomand clienților mei ca atunci când sunt la începutul unei legături romantice să urmărească în mod expres trei lucruri, în trei întâlniri diferite. Nu trebuie să fie primele trei întâlniri, pot fi întâlniri din luni diferite.

Al doilea aspect la care le cer să fie atenți într-una din cele trei întâlniri este: „Rezonez cu valorile acestui om?”.

Aceasta este o întrebare foarte importantă. Cei mai mulți oameni descoperă adevăratele valori ale partenerilor lor mult mai târziu, după ce au intrat deja într-o relație/ căsnicie.

Cei mai mulți oameni nu sunt interesați să descopere de la început care sunt valorile/ prioritățile celuilalt și dacă valorile/ prioritățile acestuia se aliniază cu valorile lor. Ei speră că au valori/ priorități similare și intră orbește într-o relație de cuplu/ căsnicie.

Atenție, nu spun să aibă exact aceleași valori/ priorități, fiindcă suntem ființe diferite, unice, dar dacă valorile/ prioritățile tale sunt complet diferite de cele ale partenerului, relația voastră nu are cum să funcționeze. Și asta o veți descoperi pe pielea voastră.

Și nu e nevoie să întrebi omul la modul direct care sunt valorile/ prioritățile sale. E suficient să fii atent la ceea ce spune, să observi cum se comportă cu cei din jur, unde își petrece timpul, cum își petrece timpul, în ce își „investește” timpul, energia, banii. Toate acestea vă vor spune care sunt valorile și prioritățile sale, fără ca el să-și dea seama.

Observați ce face acel om în viața de zi de zi, care este „agenda” lui zilnică și veți descoperi care sunt valorile/ prioritățile lui. (Jay Shetty) Traducerea Mihaela Dan

Eu le recomand clienților mei ca atunci când sunt la începutul unei legături romantice să urmărească în mod expres trei lucruri, în trei întâlniri diferite. Nu trebuie să fie primele trei întâlniri, pot fi întâlniri din luni diferite.

Al treilea aspect la care să fie atenți într-una din cele trei întâlniri este: „Sunt dispus să mă implic în a ajuta acest om să-și împlinească Visul?”.

Altfel spus: „Sunt suficient de impresionat de Visul său ca să simt dorința de a-l ajuta să-l împlinească? Țin atât de mult la acest om, cât să fiu dispus să investesc timp/ energie/ alte tipuri de resurse pentru a-l susține în a-și împlini Visul? Vreau cu adevărat să susțin acest om să devină cea mai Bună Versiune a sa?”.

Cei mai mulți oameni nici măcar nu știu care este Visul celuilalt, atunci când intră într-o relație de cuplu/ căsnicie. Nu mai spun că cei mai mulți oameni nu au idee nici măcar care este Visul lor, atunci când intră într-o relație de cuplu/ căsnicie… (Jay Shetty) Traducerea Mihaela Dan

Unii oameni, când spun „te iubesc”, ceea ce vor să spună este „Vreau să-mi petrec tot restul vieții cu tine”.

Alți oameni, când spun „te iubesc”, ceea ce vor să spună este „Vreau să-mi petrec toată noaptea cu tine”.

Când cineva ne spune „te iubesc”, cei mai mulți dintre noi presupunem că ei înțeleg prin „te iubesc” ceea ce înțelegem noi prin aceste cuvinte și dacă îi spunem, la rândul nostru, „te iubesc”, ca răspuns la declarația sa, presupunem că astfel s-a semnat implicit un „contract” între noi, că suntem într-o relație asumată de ambele părți și că acel contract prevede ceea ce credem noi că înseamnă „te iubesc”.

De exemplu, unii oameni presupun că dacă cineva le-a spus „te iubesc” și ei au răspuns la fel, s-a semnat un „contract” care prevede „… și vom trăi împreună până la moarte”.

De fapt, ar fi mult mai înțelept să ne folosim discernământul și să ne luăm timp ca să ne lămurim ce înseamnă pentru acel om „te iubesc”, ce vrea el de fapt să spună când rostește acele cuvinte.

Dacă s-au rostit acele cuvinte, luați-vă timp pentru o conversație cu omul respectiv și întrebați-l: „Ce înseamnă «te iubesc» pentru tine?”.

Dacă nu ai o astfel de conversație la început, pe măsură ce trece timpul îți va fi din ce în ce mai greu să deschizi subiectul. (Jay Shetty) Traducerea Mihaela Dan

Voi atrageți diverse energii. Sunteți ca un magnet. Atrageți diverse lucruri/ persoane/ situații în viața voastră tot timpul, ca urmare a energiei/ vibrației personale.

Întrebarea este: ce vreți să atrageți?

Fiindcă nu sunteți conștienți că atrageți tot timpul diverse lucruri, o faceți într-un mod foarte într-un fel banal, foarte limitat. Și nu trebuie să fie așa.

Voi atrageți energii, dar le și emiteți. Ca și Creatori, emiteți în mod constant energie, și astfel, vă creați realitatea.

Fiecare dintre voi sunteți un magnet și chiar și atunci când aveți impresia că nu faceți nimic, există un flux extraordinar de energii ce trece prin voi.

Deci, ce atrageți voi? Ce vreți cu adevărat să atrageți în viața voastră? Ce energii, ce experiențe, ce realități doriți să atrageți în viața voastră?

Sunt întrebări oarecum dificile, pentru că omul din voi nu știe cu adevărat ce vrea să atragă.

Când pun întrebarea: „Ce vreți să atrageți în viața voastră?”, voi intrați imediat în programarea voastră mentală limitată și rigidă. (Geoffrey Hoppe, „Aripile”) Traducerea Mihaela Dan

Este împotriva construcţiei noastre organice să distorsionăm adevărul.

A minţi este o violare atât a corpului nostru fizic, cât şi a spiritului nostru, pentru că sistemul energetic uman identifică minciuna ca pe o otravă. Spiritul şi corpul nostru fizic au nevoie de cinste şi integritate pentru a prospera. (Caroline Myss, „Anatomia Spiritului. Cele şapte stadii ale puterii şi vindecării”) Traducerea Mihaela Dan

Nu suntem construiţi să fim critici faţă de alţii sau faţă de noi înşine; gândim rău despre alţii numai din frică.

Rostirea cuvintelor care îi rănesc pe alţii contaminează atât persoanele respective, cât şi pe noi înşine, iar corpul nostru fizic ne consideră pe noi responsabili pentru această formă de distrugere.

Ar trebui să nu judecăm negativ niciodată, pe nimeni - nici pe noi înşine. Judecăţile negative creează consecinţe negative atât în corp, cât şi în mediul înconjurator. (Caroline Myss, „Anatomia Spiritului. Cele şapte stadii ale puterii şi vindecării”) Traducerea Mihaela Dan

Caută numai adevărul.

Noi toţi vom avea parte în viață de circumstanţe care ne vor determina să ne schimbăm credinţele şi astfel, să ne apropiem de Adevăr.

Ne maturizăm în credinţele noastre cu fiecare pas, cu fiecare experienţă pe care o trăim. Energia aceasta ne împinge întruna să renunţăm la percepţiile noastre care nu reflectă adevărul.

Când acţionăm împotriva acestei energii, noi blocăm în mod conştient adevărurile profunde să pătrundă în câmpul nostru mental, iar sistemul nostru de percepţie este învăluit de nori. (Caroline Myss, „Anatomia Spiritului. Cele şapte stadii ale puterii şi vindecării”) Traducerea Mihaela Dan

Atunci când ne străduim să fim de ajutor semenilor noștri şi ne ferim să judecăm oamenii cu care trăim sau muncim, creăm un canal pentru Energia divină în interiorul nostru.

Oamenii care radiază Iubire şi Compasiune, Generozitate sunt recunoscuţi ca posedând energia Hirotonisirii, harul. Ei sunt instrumente ale Intervenţiei Divine.

Fiecare dintre noi are potenţialul de a deveni un astfel de canal divin, să fie în serviciul altora, prin reflectarea acestei energii sacre, care este definiţia contemporană a preoţiei. (Caroline Myss, „Anatomia Spiritului. Cele şapte stadii ale puterii şi vindecării”) Traducerea Mihaela Dan

Cu cât ne eliberăm mai mult de tendinţa învăţată de a judeca persoane și situații, cu atât mai mult ne deschidem minţile către o calitate a înţelegerii care este divină în originea sa.

Raţiunea omenească nu poate răspunde niciodată misterelor vieţii noastre. Nu poate răspunde întrebării atât de complexe „De ce lucrurile se întâmplă aşa cum se întâmplă?”.

Putem dobândi acel sentiment al păcii interioare numai dacă ne eliberăm de nevoia de a şti din punct de vedere al raţiunii umane de ce lucrurile se întâmplă așa cum se întâmplă şi dacă îmbrăţişăm Raţiunea Divină: „Doamne, permite-mi să ştiu ceea ce sunt capabil să ştiu şi ajută-mă să păstrez încrederea că, dincolo de toate lucrurile care se întâmplă, indiferent cât de dureroase sunt ele, există un motiv bine întemeiat pentru care acele lucruri se întâmplă și că acestea sunt spre Binele meu". (Caroline Myss, „Anatomia Spiritului. Cele şapte stadii ale puterii şi vindecării”) Traducerea Mihaela Dan

Privite la modul simbolic, crizele din viaţa noastră ne spun de ce avem nevoie, pentru a ne elibera de concepţiile care nu mai servesc dezvoltării noastre personale. Aceste momente în care trebuie să alegem să ne schimbăm sau să stagnăm, sunt cele mai mari provocări pentru noi.

Fiecare nouă răscruce înseamnă intrarea noastră într-un nou ciclu al schimbării, fie că adoptăm un nou regim pentru sănătate, fie că pornim pe un nou drum spiritual. Iar schimbarea înseamnă inevitabil părăsirea unor oameni şi/ sau a unor locuri de care suntem ataşaţi şi iniţierea unei noi etape a vieţii. (Caroline Myss, „Anatomia Spiritului. Cele şapte stadii ale puterii şi vindecării”) Traducerea Mihaela Dan

În opinia mea, pentru a ajunge la mintea și la inima unor oameni diferiți, este nevoie de diferite moduri de comunicare.

Noi putem să spunem același lucru, același adevăr profund, dar modul în care îl spunem poate să atingă mintea/ inima unor oameni și să nu atingă în niciun fel alți oameni. E nevoie de mai multe voci, de mai multe abordări, de mai multe tipuri de comunicare, pentru a ne conecta cu oameni diferiți.

De aceea eu cred că este nevoie de cât mai multe persoane care se pun în serviciul Binelui comun, care își transmit mesajul în felul lor și care, fiecare, ating mințile/ inimile altor oameni.

Prin modul în care comunici, prin modul în care transmiți niște informații prețioase, tu poți influența/ inspira/ motiva niște oameni care nu au fost influențați deloc de modul în care le-am împărtășit eu exact aceleași informații. La rândul meu, prin modul în care comunic, pot influența/ inspira/ motiva niște oameni pe care tu nu i-ai atins în niciun fel, deși le-ai spus aceleași lucruri.

Pentru ca noi să facem să se deschidă către adevăruri mai înalte mintea și inima unor semeni de-ai noștri, este nevoie ca ei să rezoneze cu modul în care comunicăm noi. Nu este vorba despre valoarea informațiilor pe care le transmitem, e vorba de modul în care le transmitem, asta face diferența.

Cred că mulți dintre noi am avut o experiență similară, din acest punct de vedere: am auzit de multe ori o idee, în principiu eram de acord cu ea, dar nu ne-a impactat prea mult, ne-a intrat pe o ureche și ne-a ieșit pe alta. Și apoi a venit un om care ne-a spus exact același lucru, dar prin modul în care a formulat acea idee, a făcut făcut să aibă loc un declic în interiorul nostru, am simțit că înțelegem cu adevărat acea idee, că este un mesaj pentru noi. Am AUZIT ce a spus acel om pentru că el a vorbit în limbajul sufletului nostru. (Jay Shetty) Traducerea Mihaela Dan

În coaching se spune că există niște pași pentru a face o schimbare semnificativă în viața unui om:

*1. Omul respectiv acceptă în principiu o anumită idee/ un anumit lucru, este de acord cu el, dar acel lucru nu are un impact concret asupra sa, nu îl face să schimbe ceva în propriul comportament, în propria viață.

De exemplu, o mulțime de oameni văd diverse postări pe rețelele de socializare, le plac, sunt de acord cu ideile respective, poate fac și un comentariu apreciativ, dar asta e tot. Acele informații noi, pe care le apreciază, pe care le consideră adevărate, nu-i schimbă cu nimic – le acceptă la nivel teoretic, dar nu le pun în practică.

*2.Omul respectiv simte că o anumită idee/ un lucru pe care îl aude/ citește are cu adevărat o semnificație pentru el.

Poate că el a auzit de mai multe ori în trecut un anumit lucru și în principiu a fost de acord cu el, dar într-o zi cineva formulează ideea respectivă într-un fel care rezonează la modul profund cu el, se produce un declic în interiorul lui, simte că acel mesaj i se potrivește, că are o semnificație pentru el. Acum nu mai e vorba de teorie, e ceva ce i-a atins inima.

Dar asta tot nu înseamnă că va face vreo schimbare concretă în modul său de a fi/ funcționa.

*3. Etapa practică – Omul respectiv trecut prin etapele 1 și 2 și este decis să pună în practică acea nouă informație/ conștientizare. Se gândește cum ar putea să aplice el acea învățătură în viața sa de zi cu zi, în ce zonă a vieții sale poate face niște schimbări și face acele schimbări.

Tu poți primi niște informații importante/ valoroase, care te pot ajuta să-ți schimbi viața în bine, însă este necesar să alegi să le pui în practică, să nu rămâi cu ele la nivel teoretic. E necesar să faci un efort personal, să faci schimbările aferente, dacă vrei ca viața ta să se schimbe în bine. (Jay Shetty) Traducerea Mihaela Dan

Conceptul de „a curge cu fluxul” se referă la situația în care provocările cu care ne confruntăm sunt aproximativ la nivelul abilităților noastre.

Dacă provocările cu care ne confruntăm sunt mult peste nivelul abilităților noastre ne simțim copleșiți, simțim că nu face față, suntem descurajați sau poate chiar disperați.

Dacă provocările pe care le acceptăm sunt mult sub nivelul abilităților noastre, ne plictisim, suntem letargici sau poate chiar ne simțim blocați.

Starea de flux este aceea în care te confrunți cu provocări, dar ai sentimentul că ele sunt pe măsura capacităților tale și asta te face să te simți viu, e palpitant, să te simți dornic să „intri în joc” și chiar dacă pierzi, acest lucru nu te va dărâma, ci îl vei lua ca pe un eșec de moment, din care ai ceva de învățat.

Cei mai mulți oameni trăiesc cea mai mare parte a vieții lor într-una dintre variantele dezechilibrate: fie simt că provocările sunt mult peste nivelul abilităților lor, fie acceptă doar provocările care sunt mult sub nivelul abilităților lor, fiindcă le e frică să se confrunte cu adevăratele provocări.

Uitați-vă în viața voastră: este cazul să ridicați ștacheta provocărilor cu care sunteți dispuși să vă confruntați sau este cazul să vă perfecționați talentele/ abilitățile, fiindcă nu ați mai acceptat o provocare serioasă de foarte mult timp? (Jay Shetty) Traducerea Mihaela Dan

 29.04.2023