Oglinzile Sufletului: (27) 12 zile - o initiere secreta in taramul tainic al zeilor

Cand vine iarna, dar mai ales atunci cand ninge, ursul intra in barlog si isi incepe perioada de hibernare.

In contratimp cu ursul, dupa cum ati constatat, in urma cu doua luni, in prag de iarna, cum ar veni, mie mi s-a trezit din hibernare Duhul Cititului, iar acum, cand decembrie si-a intrat deplin in drepturi, imbracand cojoc alb si subtire de ninsoare fina peste varfurile muntilor, este deja flamand dupa lungul somn in care a fost adancit multa vreme.

Asadar, dupa cum se intampla in cazul ursului, care, cand iese primavara din hibernare, iese cu foame mare, asa se intampla acum si cu Duhul asta al meu, al cititului. Infuleca lacom, in fiecare zi, tot ce-i dau, nesatul si parca din ce in ce mai pofticios.

De fapt, ceva mofturi tot mai face el. Niste titluri de carti tot mi le-a dat deoparte, pe motiv de "fara gust, fara miros", dupa ce a inghitit vreo jumatate din una, cam o treime din alta, si un sfert din a treia. Nu stiu de ce nu s-a prins chiar de la primele pagini ca nu-i pe gustul lui, dar, in fine, in cele din urma a cerut altceva din meniu. Mai concret, mi-a cerut sa-i schimb meniul cu totul, ca i s-a cam aplecat de la atatea romane de dragoste, de la atatea dulcegarii din carti siropoase, de la atatea povesti romantice. A zis sa trecem la alt regim, la alta dieta. Zis si facut.

Dupa ce am trecut de mai multe ori cu privirea prin rafturi si am rasfoit cateva alte carti din noua biblioteca (pe care n-am parcurs-o nici macar pana la jumatate), am decis sa schimb registrul, dupa pofta Duhului pofticios de carti, si m-am oprit la cele cateva volume scrise de Radu Cinamar, pe care noi le aveam in biblioteca noastra de mai multi ani, dar pe care eu nu le citisem inca.

De Radu CInamar cred ca a auzit toata lumea si, probabil, toata lumea deja i-a citit toate cartile in cei 16-17 ani de cand si-a lansat primul volum (si cel mai cunoscut) "Viitor cu cap de mort" (prin 2004, daca nu ma insel). Pe vremea aceea eu nu eram prea interesata de subiectul SF, segment in care erau incadrate cartile lui pentru marele public neavizat. Iar subiectul "spiritualitate" inca nu ma atragea.

Deci, cu toate ca eram la curent cu noutatile de mare succes, asa cum, in general, suntem toti la curent cu noutatile zilei, ca sa stim pe ce lume traim, si eu auzisem de Radu Cinamar si de romanele lui de mare succes, dar nu mi-am dorit sa le citesc.

Ulterior, dupa ce am imersat in marele ocean al "spiritualitatii" si am inceput sa fiu curioasa sa aflu cat mai multe informatii din aceasta sfera a cunoasterii, m-am documentat din o multime de alte surse adunate de peste tot, in special de pe internet.

Cand am ajuns sa am in mana cartile lui Cinamar, stiam deja destul de multe despre aceasta zona, incat mi-am dat seama ca am depasit nisa de "incepator", aceea careia i se adreseaza cartile lui. Si nu mi-am mai dorit sa le citesc. Caci, informatiile oferite in aceste volume constituie cumva, printre altele, "baza" de pornire in literatura de specialitate spirituala. Alfabetul.

Ieri, insa, luand la cunostinta faptul ca Duhul Cititului vrea sa iasa din sfera meniului cartilor romantice, mi-am zis ca a sosit momentul potrivit pentru a "degusta" cartile scrise de Radu Cinamar. Aveam trei romane de-ale lui in biblioteca. Le-am ordonat in functie de data aparitiei si, cum pe prima, respectiv "Viitor cu cap de mort", nu o avem inca (dar am comandat-o pe internet, alaturi de o noua lista, ca sa astamparam foamea celui iesit din hibernare), am trecut la cea de-a doua carte a acestui autor, respectiv "12 zile - o initiere secreta in taramul tainic al zeilor".

Inainte de a trece la alte consideratii, vreau sa va arat care era decorul nostru azi dimineata, ca sa intelegeti contextul acestei schimbari de atitudine a Duhului Cititor de beletristica.

Era acelasi cu cel de ieri, si acelasi cu cel de alaltaieri.

Mai exact, pe 30 noiembrie, de Sf. Andrei, a nins frumusel, apoi pe 1 decembrie a nins iar, cat sa acopere din nou brazii scuturati pana seara, apoi azi a nins inca o data, pentru a acoperi din nou varfurile muntilor, dupa ce zapada se topise de tot in cele doua zile cand temperaturile au fost pozitive.

Vremea asta ni l-a cam bulversat pe Duhul nostru pasionat de literatura, caci crezuse ca vine gerul definitiv si ca, odata cu el, vine si vremea cititului neintrerupt, pe nemestecate, fara plimbari si fara pauze, doar cu cafea si biscuiti alaturi. Ca asa vrea el sa citeasca. El nu intelege ca noi dimineata avem un alt program, ca ne plac plimbarile, ca uneori mai si gatesc sau ca vrem sa ne mai uitam si la ceva filme din cand in cand. El, nu si nu, ca vrea doar sa citeasca. In fine, dupa-amiezile sunt ale lui, ca altfel nu ne mai intelegem cu el.

Chiar daca si zapada de azi s-a topit pana seara, trebuie totusi sa-i dam Duhului ce-i place Duhului, respectiv carti de citit. Caci este deja trezit, i s-a activat foamea nestapanita, nu mai avem ce-i face.

Chiar daca aceasta carte este considerata de unii drept SF, pot sa confirm ca doar aproximativ 1% este fictiune, iar restul de 99% din informatiile oferite in continut sunt adevarate. Desigur, una este sa citesti aceste informatii si sa le crezi ad-literam, altceva este sa le traiesti si sa le probezi adevarul. Dar... la inceput a fost Cuvantul.

Pentru cei care se afla la inceput de drum, adica cei care abia acum s-au trezit din "realitatea" aceea in care au trait pana acum, una iluzorie, indusa intentionat, si regizata dupa o agenda ascunsa de catre cei care doresc sa mentina populatia pamantului in ignoranta si control, trecerea spre o realitate diferita, structurata pe o alta baza, cu alte concepte si cu o alta perspectiva, este destul de socanta, greu de crezut, greu de asumat. Tocmai de aceea sunt foarte bine venite aceste carti, care devin un fel de abecedar, care incearca sa explice noutatile si sa sustina procesul de adaptare la noua viziune/versiune asupra/a vietii.

Initial am avut o oarecare reticenta in a ma apuca sa citesc aceste carti, pentru ca nu aveam chef de "filozofie spirituala". Insa am avut placuta surpriza sa constat ca informatiile sunt oferite cititorului intr-un mod foarte placut, usor de parcurs si de asimilat, formulate simplu si pe intelesul tuturor, si sunt impletite cu povestea personajelor, facand lectura extrem de usoara, captivanta si chiar cu un oarecare suspans al actiunii.

Chiar daca eu am citit toate detaliile cu un ochi deja informat, mi-a facut placere sa descopar cat de cursiv, succint si elocvent au fost ele formulate, astfel incat sa nu oboseasca cititorii incepatori prin avalansa de informatii (mai greu de digerat de catre unii).

Am extras si cateva "fise de lectura" asa cum v-am obisnuit, dar va recomand sa cititi cartile lui Radu Cinamar, pentru a va bucura cu adevarat de frumusetea noii perspective asupra lumii, pe care acesta o descrie.

Am intercalat printre pozele cu citate si alte poze facute de mine prin casa, in care am incercat sa promovez coperta acestei carti, aflata pe pozita a 27-a la rand in cadrul maratonului meu de citit, inceput la sfarsitul lui septembrie.