Mustul de la ora 5

 

Cand vine pofta de must, vine si aia e! N-avem ce sa-i mai facem. N-o putem da pe usa afara, daca tot a venit. Asa ca incercam sa o facem sa se simta cat mai bine cu noi - pe ea, pe pofta de must, cum ziceam.

De doua zile am pornit prin Predeal sa cautam must. De doua zile! Ieri am pornit optimisti, caci, deh, era prima zi de cautari si nici nu ne gandeam ca nu vom gasi. Doar e deja toamna, ne gandeam, iar ieri a fost chiar ultima zi de septembrie, asadar, strugurii au inceput sa fie culesi, nu se putea sa nu dam noi de o picatura de must pe undeva. 

Ei bine, n-am dat.

Am fotografiat, in schimb, toti copacii ingalbeniti de peste tot. Erau frumosi toti, nimic de zis, mai mare dragul sa-i privesti si sa-ti simti sufletul inaltat de atata frumusete. Dar, stiti cum e vorba aia, "daca must nu e, nimic nu e!". 

Asa ca, la intoarcerea acasa, am trecut pe la "Covrigul de aur" sa ne ridicam vibratia si sa ne refacem aura si energiile, respectiv, sa ne inecam amarul si sa ne salvam starea de spirit scufundata, odata cu corabiile, in lipsa de must. 

Bine, exagerez si glumesc si eu asa, de amorul artei, dar, orisicat, covrigii aia sunt cei mai buni antidepresivi de pe tot globul pamantesc, se stie, deci ne-am mai inviorat un pic din tristetea de toamna, bacoviana, aceea care ne cuprinsese cu gandul la mustul negasit. :) Ha, ha, ha..... Nu-i asa ca ati crezut?

La intoarcerea acasa, tot ciugulind din covrigii aia si imaginandu-mi cat de buni ar fi fost ei cu un pahar de must alaturi, dau cu ochii de iedera aia minunata de pe gardul unei vile din apropiere, pe care as fotografia si de o suta de ori pe zi, atat e de frumoasa si cu atat de multe nuante rosii, visinii, aramii si ruginii, tomnatice, in permanenta schimbare.

Si ii zic lui Adrian sa se opreasca un pic, cu gand sa-i fac mai multe poze, din mai multe unghiuri. 

Fac eu prima poza, cand, de dincolo de gard, apare un cap cu o caciula pe el, uitandu-se brusc la mine, nedumerit. Imi dau seama ca e proprietarul cladirii si-i zic justificativ, cu glas de scolarita prinsa chiulind: "Buna ziua, imi place foarte mult iedera dumneavoastra si ii faceam o poza, nu va suparati...." La care el imi raspunde sugubat "Aaaa, stati un pic, domnisoara..."  apoi se lasa inapoi pe vine, ascunzandu-se complet din fata obiectivului meu fotografic, in spatele gardului, si zice "Gata, nu de alta, dar va stricam fotografia!" 

Si radem amandoi de gluma lui, eu multumindu-i din mers, in timp ce ne indepartam. Si, stiti ceva? Am fost la un pas sa-l intreb daca stie unde putem sa gasim must pe aici, prin Predeal, dar.... am renuntat. Deja imi facuse o concesie omul, ma lasase sa-mi fac pozele cu iedera si, in plus, iesise si din cadru. 

Lasa, ca si maine e o zi! - mi-am zis eu din nou in gand, ca Scarlett O'Hara din "Pe aripile vantului". Gasim noi pana la urma mustul ala, nu se poate! Rascolim tot Universul pe dos si de must tot facem rost!

Azi dimineata am pornit din nou in cercetare. Trebuia sa gasim must! Neaparat! 

N-am gasit.

Eram gata-gata sa intram pana si in cel mai rau famat loc din tot Predealul, o cladire in care pare sa fie un amestec dubios de afaceri, un fel de n-ar mai fi, loc care se promoveaza empiric, cu un trepied pe trotuar, pe care scria incurajator "Crama, Bar, Pariuri sportive, Games". Deci, va dati seama, e aglomeratie mare acolo, buluc! :)

Probabil ca, in interior, mafia mexicana si cu mafia braziliana isi adjudeca zi de zi puterea de influenta asupra Predealului, caci, se stie, e evident, ca aici sunt cei mai impatimiti jucatori de noroc, cei mai inversunati pariori, cei mai dependenti alcoolici de bauturi tari, grele, de spirtoase, cumarveni, nicidecum de mustul cautat de noi. De aceea credem ca, atasarea cuvantului "crama" la inceputul sloganului a avut o tenta subversiva, de abatere a atentiei si de inducere in eroare a cetateanului serios si cuminte, bautor doar de licori serioase si cuminti, cum ar fi...  mustul, de exemplu, nu?

In fine, deci, da, partea din reclama care ne interesa pe noi era aceea care avea legatura cu mustul. Restul insa.... ne-a taiat elanul. Intr-un asemenea loc ne-am decis sa nu intram. Nu de alta, dar n-am fi vrut sa intram in vizorul mafiei mexicane si al mafiei braziliene. Doar mafia rusa lipsea din ecuatie, dar, am aflat pe surse, ca Sinaia si Busteniul sunt deja in posesia lor. Ha, ha, ha.....!!! V-am zis eu ca si-au impartit sferele de influenta!

Asa ca am ocolit zona si am intrat in alta parte. In supermarket.

Si, sa vedeti minune! In supermarket am gasit! 

Nu chiar felul de must pe care ni-l doream noi, daaar.... am gasit doua alte feluri de... 

In fine, de ce sa va stric surpriza si sa nu descoperiti voi singuri? Atata doar, ca a trebuit sa asteptam ora 5 ca sa putem bea. Nu se putea altfel!

PS. Va mai amintiti de sortimentul acesta de "must", nu-i asa?! 

Nu este prima oara cand ne delectam cu el. V-am mai povestit si alta data. Are gust si aroma de vin fiert. Ma rog, acum are de "must" fiert. 

Mustul de la ora 5. 

01.10.2021