In fiecare an imi spun ca, gata, e ultimul an in care mai culeg macese si mai fac dulceata de macese!
Dar, desigur, cum vine toamna urmatoare, cine credeti ca este cu ochii in toate directiile dupa tufele incarcate de macese? Eu. :)))
Anul trecut am avut recordul recordurilor, trei castroane mari cu macese, din care am obtinut 16 sticle de 750 ml cu dulceata.
Istoria completa a celor cinci ani (2022 - 2026) in care am cules macese de munte (in 2021 nu am cules, abia ne mutasem in vara la munte si inca nu aveam poza completa a oportunitatilor zonei) o regasiti pe blog la urmatoarele linkuri:
27.09.2022 - Am cules macese ca un pirat!27.09.2022 - Dulceata de macese cu LOVE si pisici (1)
28.09.2022 - Dulceata de macese cu multa Filozofie de Viata incorporata (2)
03.10.2022 - Macesele de octombrie sunt pentru... Coroana Regala!
12.10.2022 - Ce mai facem noi in octombrie?
17.09.2023 - Macese de munte - recolta lui 2023
11.10.2024 - La macesul laudat m-am dus cu sacul!
13.10.2024 - Dulceata de macese, inventata de chinezi
06.09.2025 - Cules terapeutic de macese - etapa 1
09.09.2025 - Pasta de macese fara seminte - etapa a 2-a
10.09.2025 - Dulceata de macese - etapa a 3-a
10.09.2026 - Macese si... seminte de urzici!
17.09.2026 - Dulceata de macese 2026
Anul acesta, fara sa-mi propun, desigur, am cules doua castroane. Si doar am zis ca nu mai culeg! :))))
Pentru ca, totusi, am cules.... mi-am facut de lucru. :)))
Am cules la gramada si macese coapte, dar si macese mai necoapte, apoi le-am ales, le-am separat, le-am mai lasat cateva zile sa se inroseasca bine de tot, iar azi le-a venit randul la procesat celor care erau in stadiu mai avansat in coacere. Celelalte mai stau in asteptare cateva zile.
Prima etapa de azi a constat in taierea capetelor maceselor, cele cu mustati, care mi-a luat doua ore.
Pai, de ce simplu cand se poate si complicat? Nu sunt eu maestra in lucruri inedite, de care toata lumea fuge? Sunt. O gospodina obisnuita isi cumpara din piata 5 kg de prune, scoate samburii in 10 minute, le pune la fiert doua ore si gata dulceata (sau gemul). O pune in borcane.
Eu? Nu. Eu nu sunt o gospodina obisnuita, evident. Eu, mai intai, culeg macesele cu mana mea din tufele pline cu tepi. Apoi, incerc sa ignor zgarieturile si trec la etapa urmatoare. :)))
Procesarea. Alta distractie. Inca trei-patru etape cu munca de chinez. :))))
Cateva ore presupune curatarea mustatilor, apoi datul in clocot cateva minute si lasatul peste noapte pana a doua zi, pentru a se produce osmoza. A doua zi se fierb bine macesele pana se inmoaie. Apoi se paseaza si se obtine pasta de macese (cea mai grea etapa). Aceasta se pune la fiert cu zaharul, lamaia si vanilia. Abia apoi ajunge in borcane.
Cine mai face dulceata de macese in ziua de azi, in aceste conditii vitrege de productie? Nimeni! Doar eu. :)))
Daaaar.... nu stiu cum sa va zic.... dar am o asa de mare satisfactie dupa ce trec prin toate aceste etape complicate si obtin produsul finit pe care nu-l mai are nimeni! :)))
Autor: Liliana Pașcanu
Notă copyright:
Blogul "Oglinzile Sufletului" este protejat de legea drepturilor
de autor. Toate textele și poeziile publicate pe acest blog sunt creația
autorului acestui blog, respectiv, Liliana Pașcanu, cu excepția celor care au
altă specificație, la care este menționată în mod explicit sursa.
Te rog să nu reproduci texte sau pasaje din conţinutul blogului fără
acordul expres al autorului, indiferent de suportul fizic sau electronic, cu
excepţia limitelor legale de citare pentru situaţii de promovare sau recenzii,
cu menţionarea sursei.
Îţi mulţumesc că recunoşti, apreciezi şi sprijini creativitatea şi
unicitatea!
Îţi doresc lectură plăcută!
Cu drag,
Liliana Pașcanu
*
PRECIZARE IMPORTANTA: Toate textele și poeziile mele sunt
creația mea exclusivă, fără nici o influență, intervenție, corecție,
rearanjare, sugestie sau inspirație obținute prin AI (Inteligența Artificială).
N-am accesat niciodată AI, ChatGPT și nici o platformă sau aplicație de AI
pentru a-mi scrie textele/poeziile, nu mă interesează aceste facilități, nu am
nevoie de ajutor în a-mi scrie textele sau versurile. Am cap, minte, un
vocabular destul de bogat și inspirație pe puterile mele. Tot ce emit sub
numele meu îmi aparține exclusiv.
Scriu pe acest blog din iulie 2012, deci de 14 ani, cu peste 13 ani înainte
de accesul publicului la AI.


























