marți, 26 aprilie 2022

S-a trezit si muntele la viata de Primavara!

 



Editare ulterioara, in 29.04.2022 - poze noi!

Discutam azi pe WhatsApp cu prietena mea, Cristiana, din Bucuresti, si am vazut cat de inflorita e primavara in capitala! 

Ea imi trimite mereu poze din plimbarile ei prin parcuri, cu verdele bucurestean, si cu florile minunate care ii ies in cale zilnic, ca cele de mai jos.








 

Am facut o comparatie si am tras concluzia ca diferenta temporala intre primavara avansata de acolo si primava montana de aici, din Predeal, este de o luna calendaristica. Si i-am scris despre asta intr-un mesaj din care spicuiesc in continuare.

Ii scriam ca la noi abia pocnesc mugurii de frunze! Ma uit zilnic la ei ca la niste bebelusi, si simt atata bucurie incat nici n-o mai pot cuprinde in cuvinte si in poze.

Parca este pentru prima data in viata cand vad cum infrunzesc copacii, asa simt!!! Un extaz de neexplicat!! 

Ma uit la muguri si imi vine sa-i pup si sa-i mangai pe fiecare in parte, in timp ce, imi dau seama, in restul tarii, toata lumea deja s-a obisnuit si s-a plictisit de primavara. Asteapta vara....!

Noi parca suntem intr-un film care ruleaza cu incetinitorul venirea primaverii... muntele abia s-a trezit la viata, abia isi deschide ochii de muguri verzi!! 

Nici cafeaua nu si-a baut-o, e inca somnoros, dupa iarna lunga. :))

 










La oras, viata trece toata intr-o prea mare graba, totul se face in prea mare viteza... viata se traieste in ritm accelerat, incat aproape ca nici n-ai timp s-o observi pe indelete. 

Acolo, atunci cand vine primavara, nu ai timp sa observi etapele, aproape peste noapte este tot orasul infrunzit!

Aici, la Predeal, la 1100 m altitudine, unde pana mai ieri a nins (ultima ninsoare strasnica a fost chiar pe 19 aprilie, cand s-a albit totul in jur, dupa care a iesit soarele si a topit totul), primavara este indelung asteptata sa schimbe decorul, si trece cam multisor timp pana se intampla asta complet. 

De exemplu, acum, la final de aprilie, mugurii pomilor abia incep treptat sa pocneasca, iar eu ii tin sub atenta observatie!

La munte, padurea nu se infrunzeste brusc, peste noapte, ca in Baneasa, la margine de Bucuresti, sau prin parcurile capitalei, unde, cand locuiam acolo, eram uimiti sa vedem a doua zi aproape alt decor decat in ziua precedenta. 

Aici avem timp s-o observam, sa-i numaram mugurii, sa le facem inventarul celor grabiti, pocniti la primele ore ale diminetii, sa-i verificam pana seara, sa stim exact cine si cat s-a deschis. :)))

Avem timp sa trecem pe la toti copacii, sa-i inspectam, sa fim siguri ca sunt toti mangaiati, admirati, giugiuliti. Caci, desigur, nu ne scapa nici unul! Mugure dupa mugure, matisor dupa matisor!

Aici putem urmari si cat de repede creste iarba...! si cat de repede se inverzeste gazonul... si cat de mult mai avem de asteptat pana ies mugurii de brad... si chiar cat vor creste de la o zi la alta.

Am inteles ca in Bucuresti brazii au deja muguri cruzi in varfuri acum. Aici abia prin luna mai vor incepe a se ivi firisoarele crude, cu caciulite maronii peste ei.

Padurea de brad este verde tot timpul anului, dar cand se inverzeste in haine crude si fragede de muguri proaspeti, parca abia atunci pare ca muntele este complet imbracat de primavara. Desigur, pana atunci ceilalti copaci vor avea si aici frunze, in timp ce in restul tarii, in zonele de campie, va fi fiind deja ca vara.

Ma gandeam ce poze sa mai fac pentru a exemplifica primavara noastra si mi-am dat seama ca, daca as pune poze cu crengi golase, doar cu muguri pe varfuri, muguri care mie imi fac sufletul sa vibreze si sa tresalte de bucuria trezirii la viata a naturii, nimeni (sau foarte putini) ar intelege starea de exaltare pe care eu o simt in fata acestui miracol al inceputului de viata trezita in micile comori verzi, ce-si schimba forma si culorile in ritmul lent al imprimavararii montane.

Am surprins doar cateva cadre din timpul plimbarilor noastre din ultimele zile, preferand mai degraba sa inspir frumusetea aceasta vie, decat s-o surprind in fotografii, care pot parea celor mai multi fara nimic emotionant in ele, tocmai pentru ei au depasit acest stadiu al primaverii, sau pentru ca ceea ce este cu adevarat important si vibrant nu poate fi captat si transmis prin poze. 

Nemaifiind de actualitate, nici nu mai pare interesant, ceea ce este de inteles. Insa pentru noi este foarte importanta prospetimea acestui moment extraordinar de trezire lenta a muntelui!

 








Spre exemplu, azi am descoperit primele papadii! Primele! 

Era un manunchi de flori galbene rasarit intr-un zid de beton. Nici nu mi-a venit sa cred ca sunt papadii si m-am apropiat de ele sa le fotografiez, mai mult ca sa ma conving. Apoi am descoperit un palc si mai mare de papadii intr-o curte. 

Eu m-am bucurat maxim cand le-am vazut, tremurand de drag, ca un copil in fata unei inghetate, repezindu-ma sa le fotografiez si exclamand ca si cum as fi vazut un personaj de basm in carne si oase, in fata ochilor! 

Am mai cautat si altele, dar acestea au fost toate, in tot Predealul, parol! Am inspectat si am verificat tot! 

Pe gazonul din fata blocului nostru inca n-au rasarit, desi el este aproape complet inverzit si insorit. Poate saptamana viitoare...

 











Primavara din gradina noastra suspendata, din balcon, este insa mai vizibila. 

Muscatele sunt pline de boboci, nici frunze n-au suficiente, insa si-au dezvoltat in fiecare varf cate un buchet de inflorescente in diferite stadii de crestere. 

Ele se vor deschide curand inrosind si decorand frumos cele doua ghivece suspendate si cele doua jardiniere.

 








Editare ulterioara, in 29.04.2022 - Am adaugat cateva cadre si cu muscatele din jardiniere, care au si ele o multime de boboci. Tot in jardiniere veti putea observa ca lavanda s-a pornit pe inflorit! 









Feriga de padure a explodat in frunze, au crescut gargantuelic, in cateva zile de la 1 cm pana la 50 cm lungime, parca nici nu-mi vine sa cred!

Deja i-am taiat azi frunzele batrane, cele cu care a trecut peste iarna, si, abia acum am constatat ca, la baza, se vede iesind din pamant inca un smoc nou de frunze spiralate. 

Am numarat pana acum patru cuiburi de ferigi, adica sunt acolo patru radacini individuale. 

Anticipez ca o sa avem o tufa foarte bogata de frunze in vara asta, in acest ghiveci!

 







Santalul a inceput si el sa infloreasca, primii boboci s-au deschis in mici inflorescente albe, delicate si parfumate, in timp ce varfurile care au numai lastari noi, adica fara boboci cu flori, cresc in nestire, de la o zi la alta, incat ma intreb deja cat au de gand sa se mai extinda in spatiu. 









Editare ulterioara, in 29.04.2022 - Am adaugat cateva cadre cu santalul inflorit azi! 








Si, surpriza! Lunaria este plina si ea de boboci!!! 

Abia astept sa infloreasca! Face niste floricele mov, iar apoi, cand acestea se trec, fac banuti de matase alba! Vom vedea cat de departe vor ajunge! 

Ma asteptam ca, inainte de a inflori, sa creasca mai inalta si mai bogata in frunze, dar ea este hotarata sa faca flori, deci... face cum vrea ea. :)






Editare ulterioara, in 29.04.2022 - Am adaugat cateva cadre cu lunaria inflorita azi! 






Si sa va arat cum era lunaria inflorita in Gradina din Ardeal in mai 2020, printre tufele de bujori.


















Cyclamele sunt fericite in balcon, iar puii rasariti din seminte se zbenguie prin ghivece, nazdravani! :)))

 









Usturoiul nu l-am pus inca in pamant, in ghiveci, dar il voi pune. Deocamdata il tin intr-o cutie, peste un servetel umed, in balcon, sa se bucure si el de soare.



Editare ulterioara, in 29.04.2022 - Am pus usturoiul azi in pamant! Pentru ca n-am mai avut rabdare sa cumparam o noua punga cu pamant, am infipt usturoiul in ghiveciul cu puii de tuia. Sper sa nu se supere nimeni pentru aceasta convietuire, nici tuia si nici usturoiul.

 







In fine, toate florile noastre de interior se bucura de imprimavarare, dar eu tot cu ochii la ce se intampla afara stau, observand starea mugurilor. 

Pomul din fata blocului nostru si-a umflat pe crengi boabe mari si grase, pline cu verdele crud, care abia asteapta sa sparga invelisul si sa straluceasca in soare. 

Mai mare dragul acum sa ne bem cafeaua in balcon, dar abia astept ca si pomul acesta sa fie imbracat in haine fragede de frunze! 

Inca putin mai are! Poate doua zile.....?















Doar v-am zis... aici putem aprecia ritmul trezirii la viata a muntelui, ii putem numara inspiratiile si expiratiile, ii putem anticipa ridicarea genelor si deschiderea ochilor de frunze si flori!

Aproape ca putem respira in tandem, in sincron, caci aproape ca auzim secundele care trec din pamant in seva de copaci, si-n respiratii de verde. 

Trebuie doar sa nu ne grabim a trece mai departe... sa asteptam... sa ascultam.... sa simtim pulsul naturii, ritmurile ei... sa ne linistim nerabdarea, atentia si pasii, apoi sa ne potrivim ritmul respiratiei noastre cu cea a muntelui si a padurii de brad, a timpului si anotimpurilor inaltimilor... si, intre timp, sa ne bem cafeaua relaxati.......






26.04.2022


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Interior, exterior.
Inspiratie, expiratie.
Impresie, expresie.
Ganduri, cuvinte.
Oglindire.
:)