Totul sau nimic. Confirmare.

 

Inainte de a trece la subiectul principal al zilei, respectiv, ziua noastra de lucru, extrem de productiva si de creativa, vreau sa va arat si sa va spun ceva, ca sa vedeti cum functioneaza lucrurile pentru noi, si, in general, pentru multi.

Descarcasem pozele din telefon si alesesem eu mai multe dintre ele, cele care imi pareau mie mai reusite. Insa, sa vedeti minune, erau foarte, foarte multe! Daaaa, ca doar ma stiti, eu de obicei nu fac multe poze, de aceea zic "minune!"

Buuun. Si ma uit eu lung la ele, trec de vreo trei patru ori prin ele, gandindu-ma ca trebuie sa mai renunt la unele, ca sunt prea multe de postat pe facebook (ca doar asta era planul, nu? ca de ce le-as fi facut, nu pentru facebook?), dar, desigur, nu prea imi venea sa renunt la nici una.

La un moment dat, cam nemultumita fiind ca trebuie totusi sa mai renunt macar la jumatate din ele, asa cum ar fi decent pentru cei mai multi (nu si pentru mine, evident), imi ridic privirea si ma opresc cu ochii pe un raft din mica biblioteca din camera, ale carei carti nu sunt ale noastre si nici din zona noastra de interes. Adica, nu am avut curiozitatea pana acum sa vad ce carti sunt acolo, caci stiam mai demult cam din ce zona a beletristicii sunt adunate acolo cartile.

Si cum ma uitam eu asa, aproape in gol, ce credeti ca vad? Raspunsul la intrebarea care ma preocupa! Si chiar mai mult decat atat. Confirmarea ca, pentru a fi eu insami pana la capat, autentica si asumata cu mine insami, este cazul sa adopt exact atitudinea care ma defineste aproape impecabil "Totul sau nimic."

Acum priviti si pozele. Si intelegeti ca ceea ce urmeaza este mai presus de decenta conventionala, de legile universului sau de masurile limitative ale omenirii. Este libertate pura de expresie si de manifestare, in acord cu intreaga mea esenta! Asa, ca sa stiti de ce.

Pentru ca la mine, dintotdeauna este "Totul sau nimic!"

01.04.2021