Cuib în carantină

 

În urmă cu două  zile, am descoperit chiar în fața ultimei ferestre, din capătul balconului nostru, primul cuib al primăverii. Porumbița noastră are și un gardian de pază: un vrăbioi foarte vigilent, care a dat alarma imediat ce am apărut cu aparatul foto la fereastră. Porumbelul era plecat după aprovizionare, așa cum se face pe timp de carantină, iar partenera lui a rămas acasă, cuminte, în izolare, supravegheată de bodyguard-ul ei cel mic, dar foarte ager.

Între timp am mai descoperit încă alte două cuiburi în fața casei, iar Adrian mi-a spus că mai sunt alte vreo două dincolo de șură, pe care eu n-am ajuns încă să le identific. După ce va trece ploaia asta care ar trebui să vină și care sperăm să vină, voi trece la inventariat și înregistrat cuiburi. Nu, nu în vederea vaccinării. Doar așa, de drag!

Mă întreb, oare conducătorii planetei au și ei ceva drag de toți oamenii pe care acum îi țin blocați în case și pe care îi monitorizează cu declarații pe proprie răspundere, cu trupe de polițiști, cu drone și cu alte asemenea tehnici și tehnologii inventate fix numai pentru protecția, dezvoltarea și evoluția umanității, cică?

Din Grădina lui Dumnezeu: 13.04.2020