Cum am sarbatorit Ziua Romaniei si pe Mos Nicolae

 

Chiar daca azi e ziua Sf. Nicolae, voi incepe cu Ziua nationala a Romaniei, caci am ramas datoare cu ea. 

1 Decembrie a venit la noi cu o patura groasa de ceata grea, umeda si laptoasa, de nu-ti venea sa iesi din casa. Cerul era alb, laptos, chiar a si plouat marunt de cateva ori in cursul zilei, asa ca am stat mare parte a zilei in cuib. Fix despre asta ne-a vorbit si fila de calendar a lunii decembrie, cea in care noi ghicim viitorul. :)

Cormoranul este bine si confortabil asezat in cuib, in timp ce vremea de afara este cam gri, cetoasa si laptoasa. Pe o astfel de "vreme" este cel mai bine sa-ti asiguri "in interior" caldura si culoare, buna dispozitie si lumina, caci "afara" nu prea sunt conditii atragatoare. 

Fiecare sa stea linistit in cuibul lui. Romania, in pielea cormoranului nostru de decembrie, se vede treaba ca adopta atitudinea potrivita, cred eu, caci sta linistita pe cuibul ei, fara sa se bage peste cuiburile altora si fara sa intre in conflictele unora care se bat pe cuiburi. 

Cuibul Romaniei este trainic, este rezistent, contine in mod adecvat intreaga energie a romanilor, ii sustine si le protejeaza interesele, chiar daca unii se uita cam cu jind, crezand ca ascundem in cuib cine stie ce avutii care lor le-ar trebui. Ei nu se gandesc ca avutia cormoranului este insusi cuibul, precum si noua generatie protejata de cuib. 

Buuun... cum stateam noi asa, linistiti, in propriul nostru cuib, cu o zi inainte ne-am gandit sa ne pregatim si noi cu ceva bunut, de sarbatoare, respectiv, cu ceva tricolor. Si ne-am gandit ca niste ardei umpluti ar fi foarte potriviti.  Aveam de toate, imi mai trebuiau ardeii grasi rosii, galbeni si albastri. :)

Cu toate ca i-am spus lui Adrian sa caute insistent, pe la toate magazinele, ca sa cumpere toti ardeii trecuti pe lista, se vede treaba ca toate gospodinele din Predeal au navalit in supermarket si au cumparat tot stocul de ardei albastri, caci din acestia n-a mai gasit nici unul. :)))

Asa ca am facut ardei umpluti doar din doua culori, considerand ca albastrul avea sa parvina zilele urmatoare, prin inseninarea si albastrirea cerului. Ceea ce s-a si intamplat.

Totusi, pentru ca mi s-a parut ca reteta mea de sarbatoare, cu ardei rosii, galbeni si albastri, mi-a fost compromisa, am trecut la planul B, cel cu meniul clasic romanesc pentru 1 decembrie, si am decis ca o fasole batuta imi salveaza reputatia, si putem sarbatori si noi cum se cuvine, "traditional", ziua nationala a Romaniei. Fara ciolan, dar macar cu fasole, neaos. :)))

Doar ca fasolea batuta, decorata cu ceapa calita si cu bulion, nu are savoarea maxima daca nu-i servita cu felii de paine prajita. Asa ca ne-am aprovizionat si cu o paine cu cartofi, ardeleneasca, una rotunda, uriasa, gata feliata, numai buna de pus in prajitorul de paine.

  Acum, n-am ce sa fac, trebuie sa va avertizez ca un asemenea meniu de sarbatoare va poate da cu totul peste cap relatiile de prietenii pe care le aveti cu cantarul din dotare. Nu minimizati acest aspect!

Ofer la sfarsit o alternativa. ;-)))

Ema ne-a amintit ca si ei ii place mult sa sarbatoareasca Ziua nationala a Romaniei, drept pentru care ne-a adus in prim plan toate actiunile ei din anii precedenti, cand a defilat solemna, cu tricolorul, prin Gradina din Ardeal, cu toata mandria ei de bichon aristocratic havanez ce este ea, cu cetatenie romaneasca adoptata fix de cand s-a nascut, respectiv din vara anului 2015.  

Asa ca a defilat si anul acesta cu tricolorul, ca o traditie a ei, care ii place mult. :) 

In fine, dupa ce am defilat cu tricolorul ca la parada, inclusiv cu tricolorul esarfelor mele, si dupa ce am sarbatorit cat ne-a placut cu meniul de sarbatoare, total neindicat in dietele de sarbatori, diete pe care le lasam balta cu totul fix de sarbatori, am trecut si la desert. Evident, nu se putea sa sarbatorim fara amandine, nu?

Iar dupa ce am incheiat cu rasfatul culinar, Bubu ne-a spus ca ea vrea sa treaca si la un rasfat cosmetic de sarbatoare, unul de relaxare, ca i se pare ca frigul si umezeala de afara i-au cam afectat tenul si ca vrea sa si-l protejeze cu ceva bio, natural, de fite, cu retragere la salon, unde sa beneficieze de atentia totala a unei cosmeticiene personale. 

Deci, a cerut tratament cosmetic facial complet, manichiura refacuta si o ora de relaxare in acordurile melodiilor lui Deva Premal, pentru o siesta princiara, emancipata. 

Ne-a spus ca, in timpul siestei, se va gandi ce sa-i ceara lui Mos Nicolae sa-i aduca. Avea ea niste nevoi neimplinite pentru cuibul ei, asa ca ne-a spus ca Mos Nicolae ar putea sa faca ceva in privinta asta. :)))

 

Am lasat-o pe Bubu sa-si faca siesta pana a doua zi, cand noi am iesit la o plimbare sub albastrul minunat al cerului, care, in cele din urma ni s-a aratat, asa cum il invocasem a fi, in urma absentei ardeilor albastri din reteta. 

Cum "nimic nu se pierde, nimic nu se castiga, totul se transforma", cerul s-a transformat din griul laptos din timpul diminetii, ce fusese prognozat de fila din calendar, intr-un albastru frumos si senin, perfect asortat cu rosul si galbenul din steagul sarbatorit. 

Imediat dupa ziua nationala a Romaniei, a fost o zi superba, insorita si senina, dupa ce in ziua precedenta, de sarbatoare, fusese o zi chiar urata. 

Asa ca am pornit la o plimbare inspre Autostrada Ursilor, pe care am descoperit-o complet finalizata. Au fost incheiate si ultimele lucrari de marcare si trasare a dungilor din parcari, a separarii celor doua sensuri de mers, a trecerilor de pietoni.

Au fost amplasate si semnele de circulatie acolo unde s-a considerat necesar, cam multe am zice noi, dar sa nu fim carcotasi.  

Per ansamblu, a iesit o "autostrada" foarte bine lucrata, foarte frumoasa si bine finisata. Mai multe detalii despre istoria acestui subiect puteti citi aici Autostrada Ursilor, in lucru.

Nu stim daca de 1 Decembrie domnul Primar a inaugurat aceasta noua "autostrada" prin taierea unei panglici si cu ciocnirea de pahare cu sampanie, mai ales ca, din cate am aflat, el chiar pe aceasta "autostrada" locuieste, insa noi ne declaram multumiti. Macar s-a facut treaba buna. 

Speram ca si lucrul la celelalte strazi si "autostrazi" care mai sunt in lucru sa se finalizeze tot atat de bine, ca ne-am cam saturat de invazia atator utilaje care duduie in sus si-n jos, de colo-colo, prin tot Predealul. Doamne-ajuta! :) 

Informatorii nostri dedicati si-au indeplinit sarcinile profesionale si ne-au tinut la curent mereu cu amanunte despre stadiul lucrarilor. Mai multe despre aceste ajutoare ale noastre de nadejde, precum si lista lor completa, puteti gasi aici Autostrada Polistoaca, in lucru.

O sa va arat si cateva accente de tricolor ale Predealului, dincolo de decorurile specifice ale lunii decembrie, adica dincolo de ghirlande, luminite, steaguri si altele. Ma refer la tricolorul bancilor de relaxare. :) Pozele sunt din vara-toamna, dar nu conteaza, tricolorul lor este inca prezent si marcheaza bucuria predelenilor de a fi romani. Sic! Una este fix in fata blocului nostru. :))

Cam atat despre cum am sarbatorit noi Ziua nationala a Romaniei.

Imi dau seama ca abia asteptati sa vedeti si cum am sarbatorit venirea lui Mos Nicolae. :)

Stim deja ca toti copiii cuminti au primit portocale, mandarine si turta dulce, in ghetute, sub bradul impodobit. Ei bine, noi n-am primit nici portocale, nici mandarine, si nici turta dulce. Si inca nu avem nici bradul impodobit. Sa intelegem ca n-am fost copii cuminti? :)))

Ba da, am fost. Drept dovada, o sa va aratam ce ne-a adus noua Mosul Nicolae. Adica.... ce-a ramas din ce ne-a adus noua Mosul Nicolae. Voi? Tot cu portocale??? :))))

Ema Boema a spus din timp ca la ea sa nu vina Mosul cu dulciurele, ca ea nu mai este un copil, ca are deja sapte ani si jumatate! Si tine si dieta! Ea are grija de silueta ei si este de neinduplecat, nu ca mine, care am acceptat dulciurelele. :)))

Asa ca ea a cerut altceva. Punct ochit, punct lovit. Ca nu se incurca ea nu niste maruntisuri din acestea, dulci. Ea vrea confort, relaxare, sa se simta bine, ca o principesa in cuibul ei, asa cum cere fila de calendar a lunii decembrie. Si sa nu credeti despre ea ca este o pretentioasa, chiar daca noi stim ca ea chiar asa este. :)))

Din pacate, nu va putem spune ce-a cerut si ce-a primit. A primit ce-a cerut, desigur, dar este confidential. Cuibul Bubulinei este acum exact asa cum si l-a dorit, moale, cald, confortabil, fin, si i-a fost amenajat exact la timp. Adica, vreau sa spun, exact de Mos Nicolae. :)))

In consecinta, fiind atat de ocupati cu darurile primite de la curier... pardon..... de la Mos Nicolae..... n-am mai avut chef sa ne mai dedicam ziua de azi impodobirii bradutului nostru, asa cum planificasem. Am lasat-o pe maine. Oricum, nu e ca si cum am avea copii mici, care abia asteapta impodobirea bradului. 

Noi ne bucuram oricum, cu brad sau fara brad. Bradul e doar asa, un moft, o fita, o mica reminiscenta a jocului invatat in trecut. Acum ne putem bucura jucandu-ne si fara brad. Am vazut ca lumea isi impodobeste in ziua de azi cate doi-trei brazi in case, cate unul in fiecare camera! Ori isi comanda de la firme specializate tot soiul de simulacre de brazi decorati. In fine, fiecare cu snobismul personal.

Noi, daca tot am gasit la marginea padurii crengile de tuia deja taiate si aruncate, asa cum v-am povestit deja, o sa impodobim un bradut facut din ele, desigur. Va fi dragut si ne va completa atmosfera de sarbatoare a Craciunului. 

Am scos deja cutia cu ghirlandele luminoase si cu decoratiuni, cele cateva pe care le-am pastrat si pe care le refolosim an de an, asa cum v-am spus, ca noi militam impotriva consumerismului decadent occidental, burghezo-mosieresc est-european. :))))

Aceste decoratiuni ne vor fi mai mult decat suficiente pentru decorarea micutului nostru bradut glamour. 

Maine. Azi inca lenevim in cuib. Si Ema leneveste in cuib. Nici ea nu are chef de brad. Acum pofteste si ea la dulciurelele noastre. Ce sa-i mai dam? Ca nu mai avem.  :))))

 

"Un Bărbat va alege mereu. Va alege Femeia propriei nebunii. Dintre toate Femeile o va alege pe cea mai veselă. Dintre cele vesele pe cea mai înţeleaptă. Dintre cele înţelepte pe cea mai gingaşă....și răbdătoare... dar și nebună, pentru că de fiecare dată când o va privi adânc în ochi, un Bărbat îşi va citi veselia, înţelepciunea, gingăşia şi răbdarea din el... dar şi nebunia, reflecţia propriei sale nebunii." Sursa: blog "De vorba cu tine"

06.12.2022