Oglinzile Sufletului: Cand ninge, "cu caciulile pe frunte, stam de veacuri ca un munte"

Actualizare in 13.12.2022 - cu poze noi la sfarsit

Acest al doilea val consistent de ninsoare a fost anuntat de prognozele meteo de vreo saptamana. De la o zi la alta am constatat ca temperaturile au scazut treptat si asa am ajuns sa vedem anuntate pentru noaptea asta -11 grade C, iar pentru noaptea urmatoare chiar si -13 grade C. Aseara a inceput si sa ninga, asa ca ne asteptam ca de dimineta sa avem un decor alb, de poveste.

Deci, dupa ce m-am trezit si eu, ne-am baut cafeaua si primul lucru pe care l-am facut inainte de a iesi afara, la plimbare, a fost sa verific prognoza prin cateva poze facute pe fereastra. A fost corecta sau nu? Ei bine, a fost. Ninsese frumos, asezat, conturand dantelarii superbe prin pomi si brazi.

Priviti ce decor minunat am avut dimineata, dar nu numai atunci, ci toata ziua, si chiar si acum, pe inserat, este la fel, caci a fost frig si a nins toata ziua, mentinandu-se zapada pe crengi, pe acoperisuri si peste tot.

In timp ce faceam pozele de mai sus cu telefonul, nu stiu pe ce am apasat, dar m-am trezit cu un calup de selfie-uri instantanee, un fel de "fotoshooting" imprevizibil, rapid, ca o mitraliera.

Nici n-am stiut ce mi se intampla. Am observat abia cand am descarcat pozele ce selfie-uri frumoase mi-au iesit. Nici daca as fi intentionat sa iasa asa, si tot n-as fi reusit o asa minunatie! :))))

Si, daca tot le-am facut, acum, nah, le pun si pe blog, ca doar n-o sa le tin ascunse, numai pentru mine. :)

Asadar, daca vi se par a fi prea multe selfie-uri, da, da, chiar vi se pare. :)))))

Mie mi se pare a fi un numar rezonabil, nici prea-prea, nici foarte-foarte.

Sunt exact cate selfie-uri mi-as fi facut oricum, daca mi-as fi propus sa-mi fac. Deci, nimic in plus, nimic in minus. :))))

Mai ales dupa ce le-am dat deoparte pe cele in care am iesit cu ochii inchisi.... ;-)

Totusi, considerand ca aceste selfie-uri nu au fost premeditate, ba, mai mult decat atat, considerand ca sunt doar de amuzament, mi-am zis ca este cazul sa restabilesc situatia serioasa si sobra, cea potrivita cu sarbatorile de iarna (hahahaa!!!!) si sa incarc si selfie-urile facute fix inainte de a iesi afara, in noua tinuta asortata cu ninsoarea, respectiv, "cu caciulile pe frunte, stam de veacuri ca un munte".

Pai, la minus nu-stiu-cate-grade nu mai mergea sa ies cu esarfele Boema multicolore, deci fara caciula. Iar caciula asta, scoasa la plimbare azi pentru prima data in noul sezon, si-a cerut si ea drepturile la selfie-uri outdoor. Asa ca, repet, daca vi se pare ca am pus prea multe selfie-uri - vi se pare! Sunt exact cate trebuiau sa fie. :)))

Si mai putina critica si carcoteala, va rog!

A, nu criticati? Perfect! Asa va vreau! :)))) Nici nu carcotiti? Desigur, nici n-ati avea motive. Ok, deci, sa inteleg ca priviti admirativ. Bine, ca aici am vrut sa ajung! :)))

Si ma scuzati daca par aroganta in poze. Chiar sunt, nu doar par. :)))))

Dincolo de toate glumele mele, glume pe care, sunt sigura, toti cititorii mei le-au inteles si prin care s-au amuzat alaturi de mine, caci, desigur, cititorii mei sunt foarte inteligenti si au un spirit al umorului extrem de fin si dezvoltat, sa continuam.

Plimbarea noastra prin ninsoare a fost superba-superba! Decorul a fost minunat-minunat! Dar si frigul a cam fost frig-frig. :)))

Bine ca am iesit "cu caciulile pe frunte, stam de veacuri ca un munte", altfel.... frig, doamna, frig, dincolo era mai... cald! :)))

Chiar daca lumina a fost laptoasa, cerul fiind inca acoperit cu nori de zapada, care se vor descarca, probabil, in zilele urmatoare sau la noapte, conform prognozelor, pozele au iesit foarte frumoase.

Colectia selfie-urilor de azi a fost completata si cu alte cateva facute afara, asta mai mult pentru a surprinde treptat cum a crescut stratul de zapada peste gulerul meu negru, de blana, de la geaca, in timpul plimbarii.

Si, sa recunosc tot, am facut atatea selfie-uri si pentru ca aveam un targhet de atins. Sa nu pierdem din vedere targhetul! :)))

La intoarcerea acasa, am stat cateva minute bune in fata blocului pana cand ne-am scuturat bine de toata zapada care se depusese peste noi.

Eram ca niste oameni de zapada troieniti, "cu caciulile pe frunte, stand de vecuri ca un munte", daca intelegeti ce vreau sa spun. ;-) Si sunt sigura ca intelegeti.

Doar Austria si spatiul Schengen nu prea inteleg ei cum stam noi aici, "cu caciulile pe frunte, stam de veacuri ca un munte". ;-))))