Vroiam
sa scriu mai mult despre englezismele folosite ostentativ (sau nu) in fata unei
audiente care vorbeste romaneste. Pentru ca pe mine ma enerveaza la culme! :))
Stiu
ca exista si defectele profesionale, adica automatismele lingvistice date de
folosirea rutiniera a unor cuvinte, intr-un anumit mediu, dar nu ma refer la
acestea, desi si acestea ma enerveaza la culme! :)
Ma
refer la englezismele acelea care, folosite din doi in doi, la fiecare zece
cuvinte romanesti, doar din dorinta de a epata, de a parea mai trendy, mai
special, mai inteligent, mai superior. :))
Astea
ma enerveaza la culme, intelegeti? Sunt snobisme cosmetizate cu un soi de
intelectualism ieftin. Nu le suport! :)))
Nu e
vorba ca nu stiu eu limba engleza si ca nu le-as intelege. Este adevarat, n-am
studiat engleza in scoala, altele erau limbile straine studiate pe atunci,
insa, intre timp, am invatat engleza dupa ureche si am ajuns sa o inteleg in
proportie de 70-90%. Insa englezismele astea care pe mine ma enerveaza la
culme, asa cum ati retinut deja, sunt cele pe care, oricum, toata lumea le
intelege, stie ce inseamna, dar care, rostite intr-un context obisnuit,
cotidian, amical sau domestic, par sa aduca un soi de aura de superioritate, de
elitism, de statut superior social/intelectual/profesional celui care le
rosteste. Adica, ele sunt folosite fix cu aceasta intentie. Si nu suport deloc
asta! :)))
Stiu
ca mai sunt persoane care vorbesc engleza zi de zi la serviciu, ca asa le este
mediul de lucru (in general corporatistii, traducatorii si altii) si ca uneori
le vine mai usor, in mod automat si mai rapid, sa se exprime prin anumite
cuvinte in engleza decat in romaneste. Li se pare lor ca acelea ar fi mai
sugestive, mai cuprinzatoare in sens, mai concrete sau mai concise in
formularea unei idei care, in romaneste, ar presupune mai multe cuvinte.
Totusi, amestecul de englezisme cu romaniste mi se pare de neiertat! Unfriend
si Block, scurt, fara alte argumente! :))
Inteleg
foarte bine ce inseamna automatismul profesional, am suferit si eu de aceasta
boala, abia-abia m-am vindecat. Am lucrat toata viata, mai direct sau mai
indirect, numai cu publicul si imi formasem, in timp, un comportament al
"servirii" celuilalt, o atitudine profesionala pusa mereu in slujba
celorlalti, a clientilor, a colegilor, a sefilor, un limbaj asertiv, dar
dedicat ajutarii celorlalti, menajarii lor, rezolvarii problemelor lor,
tratandu-le cu atentie si preocupare obiectiile si nemultumirile. Tocmai de
aceea, ajunsesem sa raspund la telefon pana si membrilor de familie (care ma
sunau in timpul cat eram la serviciu) cu replica "de ce m-ai sunat? cu ce
te pot ajuta?" Deci, inteleg vicierea asta profesionala,
greu de evitat cand iti devine o a doua natura prin repetitie indelungata.
Totusi, odata constientizate, aceste limbaje, nefiresti in anumite contexte,
pot fi vindecate, corectate. Daca se doreste. :))
Asadar,
mi-am exprimat aceasta nemultumire, o scriu aici si ii dau foc, ca sa nu ma mai
zgandare pe creieri si sa nu ma mai irite ori de cate ori mai dau de cate vreun
englezism din acesta snob si enervant! ))))) Nu bag mana in foc ca o sa si reusesc
doar dupa scrierea acestei postari, dar ma straduiesc, lucrez cu mine insami,
cu sinele meu inalt, cu constiinta mea, bla, bla, bla, ca stiti si voi teoria,
ca teoria, doar practica are intentii necurate. :))))
Deci, iata textul despre care vorbeam la inceput:
*
Pregătirea și instrucția sunt noțiuni perimate, acum se poartă ”training”.
Una e să zici: mă pregătesc să ajung magazioner-șef la Lactate și alta e: „fac
un training sa fiu operațional chief of Milk&Cheese Departament.” Acum
lucrează ”part-time” ca ”promoter”. Adică, pentru cei mai puțini obișnuiți cu
romgleza: împarte ”flyere” (fostele pliante) pentru un ”Gym” (fosta sala de
sport) și este plătit pentru jumătate de normă.
Afară e un ”freezing rain” de te omoară. Aș fi vrut să zic măzăriche, dar
mi-e că nu mă mai înțelege nimeni. Intru la ”supermarket” să ”grab a snack”.
”Snack”, pentru că ”gustare” îmi pute. Apropo, știu cum am preluat
„supermarket” de la americani, dar nouă nu ne-a fost de-ajuns, așa că am
inventat ”hipermarket-ul.” Dacă există cineva care să îmi spună care e
diferența dintre ”supermarket” și ”hypermarket”, ii dau 10 ”apple juice!” Că
sucuri de mere am văzut că nu mai au la raft. Optez între un ”snack cu steak”
și unul cu ”ham.” „Friptură” sună din secolul trecut, iar șuncă nu mai mănâncă
nimeni azi. În definiția românească, ”hypermarket”-ul cuprinde un
”supermarket”, plus alte magazine. Atunci care mai este diferența între un
”hypermarket” și un ”mall”? Sau ”mall”-ul e ”gigamarket”?
Ajung la birou, unde fetele vorbesc despre ”fashion” și ”make-up”. ”Moda”
nu mai este un cuvânt la modă, iar ”machiajul” moare și el.
Pentru că oricât de agramat ai fi, dacă știi trei cuvinte în engleză păcălești
5 fraieri. E în ”trend”, nu în ”tendințe”, să folosești cuvinte în engleză.
O colegă ”account” și-a făcut un ”tattoo” pe ”body” (tatuaj pe corp ar suna
de-a dreptul obscen, numai marinarii își fac tatuaje). O să ni-l arate la
”party”-ul din ”weekend”. Nu la ”petrecere”, să nu înțeleagă cineva că e cu
taraf. Domne ferește! ”For God’s sake!”
În muzică nu mai avem orchestre sau formații, ci ”band”-uri. Pentru că,
nu-i așa, orice mizerie ai cânta, altfel sună „Costel de la Calafat Band.” Care
Costel Band nu mai cântă trei manele și două melodii furate, ci efectuează un
”performance fusion-evergreen” și manele!
Cartelele sunt ”prepay”, nu ”preplătite”. Nu le mai cumpărăm, ci le
”shopping”-uim (da, am auzit asta), după ce luăm ”cereal bars” de la raionul
”Diet” și ”toast” de la ”Bakery”.
Un coleg de la ”advertising”, nu de la ”publicitate” că e un cuvânt
perimat, ne spune în ”coffee break” că la televizor a văzut un ”Breaking News”:
Iohannis a ținut un scurt ”briefing”, așa a zis prezentatorul. Nici măcar el nu
mai face conferințe de presă, penduleaza între scurt ”briefing” și ”silent
briefing”.
Vă las acum, mă duc să ajung la un ”agreement” cu un coleg, dacă poate el
să facă în locul meu un ”meeting report.”
Am luat din engleză cuvinte și le folosim prost. Confundăm la greu “a
acomoda” și “to accomodate” (a asigura cuiva cazarea), “audienta” și “audience”
(public), “support” și “support” (sprijin financiar). Traducem prin “a observa
o lege” expresia “to observe a law” (a respecta o lege), pentru că ni se pare un
verb cunoscut.
Nu contează cum vorbim, nu contează cât de prost combinăm limbile,
important e să sune bine la ureche și să dăm impresia că știm engleză, chiar
dacă nu știm corect limba română.
Ați înțeles ideea: uneori mi-e dor de George Pruteanu."
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Interior, exterior.
Inspiratie, expiratie.
Impresie, expresie.
Ganduri, cuvinte.
Oglindire.
:)