Sirop din muguri de brad, din recolta 2023

 

Motto: "O grădină nu este un loc. Este o călătorie." Monty Don.

Chiar daca acum locuim la munte, tot avem recolte bogate an de an. Desigur, sunt de alta natura decat recoltele pe care le aveam in trecut, din Gradina noastra din Ardeal, insa, pentru cele de acum nu mai muncim deloc. Nu mai facem absolut nimic. Doar cand vine momentul potrivit, recoltam. :)))

Asa se face ca si anul acesta, al treilea an de cand doar recoltam fara sa muncim, a venit momentul unei recolte bogate de muguri de brad. Si este abia inceputul, adica doar prima tura, din care am facut primele sticle de sirop care urmeaza a fi daruite. Urmeaza tura a doua.

Am mai scris despre cum fac eu siropul din muguri de brad si in cei doi ani anteriori, insa, dupa cum veti constata, cantitatea de muguri recoltata si, implicit, procesata, a crescut de la un an la altul. :)

(21.06.2021) Trei zile ca in povesti pentru trei sarbatori (3)

(22.06.2021) Dupa Solstitiu (2)

(28.05.2022) Am cules muguri de brad

(29.05.2022) Sirop din muguri de brad

(01.06.2022) De 1 iunie, citim viitorul in calendar si facem sirop din muguri de brad - runda a doua)

Anul acesta am verificat stadiul mugurilor de brad chiar pe 1 iunie, de Ziua Copiilor. Am constatat ca unii brazi au fost mai grabiti in a produce muguri, in timp ce altii au un ritm mai lent si inca "dorm". 

Exact ca oamenii. Unii sunt mai grabiti, mai harnici si mai productivi, iar altii.... sunt mai inceti, mai "dolce far niente", mai "lasa-ma sa te las", mai "nu am chef aaaazi, nu am chef aaaazi, nu am chef de nimic........".. :)))

Ieri, 2 iunie, in timp ce eu am avut treburi prin bucatarie, Adrian mi-a propus ca, intre timp, sa mearga el la cules de muguri de brad, "sa impuscam doi iepuri deodata". Zis si facut. A cules toti mugurii mai marisori pe care i-a gasit la poalele unuia dintre brazii batrani din fata blocului nostru. 

Zilele urmatoare, dupa ce si ceilalti brazi batrani se vor trezi si ei ca a venit primavara, ca a trecut primavara si ca a venit chiar si vara, si dupa ce vor vedea ca ei inca n-au produs nimic, ei bine, vor produce muguri si ei ceva rapid, intr-o zi cat ceilalti in sapte. 

Exact ca la oameni. Caci, da,  sunt si oameni care, chiar daca s-au trezit mai tarziu, recupereaza rapid, spornic, calitativ, exact ca si ceilalti care le-o luasera inainte, reusind performanta de a face poate chiar mai mult si mai bine decat inaintasii lor. Nu-i asa? ;-))

Cum mugurii trebuie procesati imediat dupa ce au fost culesi, exact asta am facut. 

I-am curatat de coditele lemnificate, de eventualele ace de brad vechi, apoi i-am spalat si i-am pus la fiert pentru a produce infuzia aceea albicioasa, din care a doua zi se obtine siropul, in combinatie cu zaharul si lamaia.

Dupa ce au dat in clocot, i-am mai fiert cam vreo 15-20 de minute, apoi i-am scos in balcon sa se raceasca, unde i-am lasat peste noapte, la infuzat, pana azi. 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Azi dimineata, in paralel cu alte treburi pe care le mai aveam in bucatarie, m-am apucat si de facut siropul. 

Am strecurat mugurii de brad, apoi am pus infuzia in sticle pentru a vedea ce cantitate de lichid am si pentru a estima cat zahar am nevoie. 

Anul acesta am vrut sa incerc sa fac sirop si cu zahar alb. Anii trecuti am facut numai cu zahar brun si mi-a iesit mai inchis la culoare. 

Chiar daca nu prea este recomandat zaharul alb, din diverse motive, totusi am vrut sa testez. Mai ales ca aceasta prima productie de sirop era dedicata familiei din Bucuresti, care consuma zahar alb fara reticente. 

Si, intradevar, siropul de anul acesta are o culoare mai deschisa, mai rubinie.

Dupa ce am pus siropul la fiert, a inceput ploaia. V-am spus eu ca, daca ploua, eu gatesc? Sau daca eu gatesc, ploua? Asa e. :)))

Cu ochii pe geam, la muscatele noastre pornite pe inflorit abundent, printre floricelele albastrele de Myosotis, m-am oprit cu fotografiatul si la cele doua tufe de liliac din fata blocului nostru. Sa va povestesc ce-i cu ele. :)

Ambele sunt plantate de vecina noastra de la parter, in urma cu mai multi ani. Anul trecut, prin vara, dupa ce le-a trecut inflorirea, Adrian s-a oferit sa le tunda pe amandoua, ca sa infloreasca bogat anul acesta. Vecina a fost de acord, ba chiar s-a bucurat, caci ea chiar nu stia ce sa le faca. Asa ca el a toaletat ambele tufe in acelasi fel, la aceleasi dimensiuni, dupa aceeasi tehnica.

Dar, sa vedeti minune! Din doua, numai una din tufe a inflorit impresionant de bogat. Nu are frunze cate flori a facut! Cealalta tufa a inflorit si ea, dar mult mai putin, fiind bogata mai degraba in frunze. :)))

Exact ca si oamenii, nu-i asa? Din doi oameni care cresc impreuna, in aceleasi conditii, care primesc aceeasi educatie, aceeasi atentie, in acelasi mediu, cu aceleasi conexiuni si resurse, totusi, nu amandoi se dezvolta la fel. Nu amandoi au aceleasi rezultate in timp. Nu amandoi au acelasi caracter, aceeasi conduita, aceleasi nazuinte, aceleasi valori, aceleasi principii de viata. 

Unii "infloresc" abundent, iar altii se "ascund" dupa frunze, fara a face prea mare valva cu florile lor. Unora li se apreciaza spornicia si frumusetea florilor, acestea fiindu-le, de fapt, menirea, in timp ce altii sunt ignorati sau chiar sunt criticati ca nu s-au straduit mai mult, caci au avut aceleasi conditii de viata si se presupune ca trebuia sa aiba si aceleasi rezultate. 

Totusi, fiecare "infloreste" in ritmul lui. Si om si floare. Si pom si fiinta. 

Unii infloresc mai abundent anul acesta, altii anul viitor. Unii poate deloc. Cine poate decide care si-a implinit menirea sau nu? Caci nu numai florile sunt importante. Si "frunzele" au rostul lor. Ele mentin in viata intreaga structura vie a pomului, a omului, a fiintei. Ele produc "fotosinteza", ele furnizeaza energia, in deplina simbioza cu radacinile, trunchiul si crengile. 

Florile frumoase sunt un rezultat de dorit, dar pentru toate exista un timp optim divin. Daca frunzele isi fac treaba zi de zi, disciplinat, ordonat, cu grija si atentie, cu tenacitate si harnicie, exista sanse si pentru inflorire. Uneori florile exista chiar daca nu se vad. Ele sunt in potential si se manifesta la momentul optim sau in alt timp, intr-o alta dimensiune. Sunt un alt fel de "flori". Care nu se vad cu ochii fizici, dar a caror existenta se simte energetic. Si care pot fi chiar mult mai impresionante decat florile manifestate fizic. Cine decide ce-i mai important?

Dar fara munca de zi cu zi a frunzelor, nu se poate ajunge la "flori". 

Asa ca niciodata sa nu desconsideram un pom fara flori, chiar daca fix alaturi de el se afla un alt pom, din acelasi soi, incarcat de florile lui.

Fiecare e cu rostul lui. Fiecare este cu ritmul lui. Fiecare ofera o lectie. A diversitatii, a liberului arbitru, a increderii in Fluxul Divin.

Si sa nu credeti ca acolo unde nu vedeti florile, ele chiar nu sunt! Poate ca "florile" care nu sunt vazute, dar care exista, sunt dincolo de orice inchipuire a oricui! Nu-i obligatoriu sa inflorim toti la fel sau toti deodata. ;-)

 

Editare ulterioara: cateva poze cu tufele de liliac fotografiate de afara.

„Din punctul meu de vedere, cel mai important este ca tu să fii cel care vrea Dumnezeu să fii în fiecare moment. Și asta poate să pară ușor, dar nu este. Și dacă mergi pe Calea asta și reușești în mare parte din timp să fii cel care vrea Dumnezeu să fii, se vor găsi unii care să încerce să te imite, crezând că pot să fie ca tine.

Unii merg pe principiul: „Dacă fac ce face el și spun ce spune el, voi avea același succes”. Nu, nu vei avea aceleași rezultate, pentru că nu este vorba despre a copia pe un altul, despre a repeta ce ai auzit/ citit că spune un om care consideri tu că e mai evoluat ca tine; dacă nu ai avut aceleași revelații ca acel om, dacă nu ai aceeași Cunoaștere/ Înțelepciune pe care o are acel om lumea va simți că ești doar o imitație ieftină.

Faptul că repetați ce ați auzit/ citit/ învățat de la alții nu este suficient ca să ajungeți la același nivel cu ei, să aveți aceeași credibilitate ca ei, să aveți aceleași rezultate ca ei. Când discutăm despre spiritualitate, nu este vorba despre teoria pe care o înveți de la alții, este vorba despre propriile experiențe, despre propriile conștientizări, despre propriile revelații.

Tu nu poți fi ceea ce este menit să fii în această lume copiindu-i pe alții, propovănduind învățăturile altora. Nu poți fi autentic imitându-i pe alții. Puterea propriilor revelații este aceea care ce vă dă Înțelepciunea, care vă face să vă rostiți adevărul cu o asemenea convingere, încât îi veți convinge și pe alții.

Când tu știi ce ai experimentat, când tu știi ce revelații ai avut, nu mai contează ce cred ceilalți, îți rostești și îți trăiești adevărul cu atâta convingere, încât și cei care cunoașteau vechea ta Versiune înțeleg că acea Versiune nu mai există și că dacă vor să rămână în preajma ta, va trebui să se obișnuiască acum cu noua ta Versiune.

Dacă spuneți că vă lăsați ghidați de Dumnezeu, că sunteți pe Cale, atunci asigurați-vă că faceți ce vă cere Dumnezeu, că vă trăiți adevărul, că practicați în viața voastră de zi cu zi ceea ce propovăduiți, nu doar faceți paradă de Cunoașterea voastră spirituală, vorbind despre Dumnezeu în diferite cercuri sau pe rețelele de socializare.

Lăsați discuțiile despre Dumnezeu în care vă dați cu părerea și voi, și alții; uitați-vă cum vă faceți alegerile, cum vă trăiți viața.

Dacă funcționați cu adevărat în aliniere cu Dumnezeu o s-o simțiți în interiorul vostru. Vindecarea va veni în corpul vostru, puterea se va simți în interiorul vostru, creativitatea va veni în interiorul vostru.

Nu va căutați la alții validarea pentru spiritualitatea voastră; Dumnezeu spune să căutați aceasta confirmare în interiorul vostru.

Avem nevoie de Dumnezeu ca să facem față la ceea ce va urma. Avem nevoie să devenim o Versiune a noastră pe care nu o credeam posibilă, pentru a merge mai departe în aceste vremuri. Dar puteți să o faceți; și o simțiți în corpul vostru. Uneori, noaptea, ați vrea să adormiți, dar nu puteți, pentru că simțiți în corpul vostru că se întâmplă ceva, simțiți în corpul vostru că sunteți pregătiți pentru ceva ce va veni.

Dumnezeu vă va ghida către linia de sosire și apoi vă va ghida către o nouă linie de start. Dumnezeu vă va ajuta ghida către noi și noi victorii, dacă sunteți dispuși să vă lăsați ghidați. Vă asigur că este cea mai bună decizie pe care o puteți lua.” (Sarah Jakes Roberts) Traducerea Mihaela Dan

Dupa ce siropul a fiert suficient, am scos feliile de lamaie confiate (pe care le-am mancat mai tarziu ca pe cel mai delicios desert!) si l-am pus la sticle. 

Din cele 7 sticle de infuzie, la care s-au adaugat 4 volume de zahar, mi-au iesit 8 sticle de sirop de muguri de brad. 

Culoarea rubinie este superba! Imi place chiar mai mult decat visiniul inchis pe care il obtin cand folosesc zahar brun. 

Gata, acum siropul este bun de livrare. 

Deci, Jeni, cand iti iei bilet de tren si faci o excursie la Predeal? :)))

03.06.2023