marți, 13 august 2019

Cand canicula ne coace prunele si merele in ritm accelerat



Cand canicula iti coace in ritm accelerat prunele din livada, ce faci cand nu te poti hotara ce sa faci?

Parca as fi vrut un compot rece, din frigider, sa-mi inghete si dintii si rasuflarea de la el pe canicula asta, dar...
Parca as fi vrut si un borcanel mic de gem, macar atat, de pofta, nu prea mult, ca se presupune ca ar avea ceva mai mult zahar si... eu nu si nu.
Apoi mi-am zis ca n-ar strica macar o lingurita de dulceata, ca ce rau poate sa-mi faca doar o lingurita de dulceata, nu-i asa?

Am analizat variabilele procesului de productie si am concluzionat ca cel mai simplu de facut e compotul. Le pun pe foc si uit de ele. Asta e criteriul meu de alegere de la o vreme incoace.

M-am gandit sa-mi iasa "chisăliță", adica acel compot din copilarie, facut de bunica mea din Moldova. Un fel de prune fierte pana se zdrobesc singure in siropul dulce, cu zahar. Acest compot il mancam pe atunci cu coaja de paine neagra, crocanta. O nebunie de bunatate! Deh, gusturi de neuitat!

Doar ca trebuia sa pun la fiert prunele intregi. Eu am uitat asta si m-am apucat sa le rup in doua, sa le scot samburii si sa pun zahar brun peste ele. Cu ele fierte asa, n-as mai fi ajuns la gustul acela. In consecinta, am trecut la urmatoarele pofte de pe lista.

Insa nu m-am putut decide ce vreau mai mult: gem sau dulceata? Asa ca m-am intrebat din nou, simplu: ce se face cel mai usor, si mai repede, si mai..... usor?

In final, le-am fiert in sucul lor propriu, destul de mult daca ma intrebati. Tare zemoase si dulci s-au facut prunele anul acesta! Numai bune de tuica! Domnul Ion, caruia i-am daruit toata productia noastra de prune de anul acesta, parea foarte multumit de tot ce a cules de la noi, vreo 6 galeti mari, de vreo 15 l fiecare.

Si anul acesta s-au facut prune destule, dar ceva mai moderat fata de anul trecut, cand a fost maximum la prune, mere, pere, piersici, struguri si gutui. Tot ce se face insa acum le oferim unor vecini. Nu mai fac nici un gem, nici un borcan.  

In 2017 am facut peste 500 de borcane de conserve pentru iarna, cu de toate. 150 au fost numai castravetii in otet. Aproape100 au fost pline numai cu gemul de prune, apoi altele cu gemul de piersici, de gutui, compoturi si altele. Am tot dat cu borcane in dreapta si in stanga pana ne-am plictisit. Am carat borcane in Bucuresti, am mai mancat si noi si inca mai avem si acum cate ceva in pivnita, de nici nu imi vine sa ma mai uit la ele. Gata cu conservele! Ne-am schimbat dieta si nu mai sunt necesare. ))))))

Revenind la reteta mea, pot sa va spun ca mi-a iesit un produs nedefinit, cam intre un compot ceva mai legat si un gem ceva mai putin legat. Trag concluzia ca a iesit un fel de dulceata, nu-i asa? Ca nu ma pot hotara ce sa cred ca am mancat......  

























Cand canicula iti coace in ritm accelerat si merele din gradina.... faci o placinta din ele.  



















O fi ea, luna august, luna lui cuptor, dar chiar asa???
Pe bune, asa, ca astazi, niciodata pana acum nu s-a incalzit atat de tare cuptorul asta!
Bine ca nu mi-a ars placinta de mere!






Din fericire, la noi, in casa, este foarte bine, fara aer conditionat. Iar indicele de umiditate, de asemenea, indica un nivel bun. Deci, nu avem ce face, stam in casa, pe facebook, caci afara ni se topesc neuronii.





 Yuuupiiii!!!! A mai scazut un pic temperatura in camera!!!!! 





Cainii de afara isi schimba locurile la umbra, prin rotatie. Toni are mereu impresia ca Bobi are "umbra cea mai buna", asa ca il izgoneste si-i ia locul. Bobi, fericit, fuge exact unde statea Toni inainte, crezand ca acolo unde statea seful este, fara nici o inoiala, "umbra cea mai buna".

Ginuta, se stie, este umbra lui Toni, deci il urmeaza peste tot si nu are chiar mereu parte de "umbra cea mai buna", dar e multumita oricum. Boabe la indemana si apa proaspata sa aiba, ca de restul nu se plange ea.

Din fericire, in curtea noastra sunt multi copaci si destule locuri umbrite de la casa, sura si magazie, indiferent de traseul soarelui pe cer. 

Am pus prin curte si o multime de caserole cu apa pentru pasari, pentru porumbei si vrabiute. Pe acoperisul pivnitei am pus doua si vin acolo ca la autoservire. E un du-te vino de aripi in zbor.

Bubulina este cea mai norocoasa. Ea sta in racoarea interiorului casei fara s-o deranjeze nimeni si nimic.















 Din Gradina lui Dumnezeu: 13.08.2019


***

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Interior, exterior.
Inspiratie, expiratie.
Impresie, expresie.
Ganduri, cuvinte.
Oglindire.
:)