Ce bine ca am fotografiat aceasta prima Luna Plina a anului in 23 ianuarie, chiar daca inca nu era chiar maxim de plina, a avut 95%.
Ieri, 25, cand a avut punctul de maxim 100%, noi am avut un plafon gros de nori din care incepuse chiar de dimineata sa ninga peste oras. Asa ca n-am avut vizibilitate deloc spre luna.
Azi dimineata, cerul a fost in continuare acoperit cu plafonul gri, plin cu zapada, din care din nou au curs zapezile in ninsoare peste munti si vai, iar gardurile si casele si totul in jur au imbracat caciuli albe de omat, identice cu caciula mea. :)
Spre seara, insa, plafonul de nori a ridicat o geana spre cer si, fix deasupra varfurilor de brazi de pe culmea de dincolo de DN1, pe partea cealalta a statiunii, am vazut un licar de lumina.
Mi-am luat repede aparatul foto la indemana, caci cu telefonul n-as fi putut reusi sa surprind atatea detalii, mai ales ca norii erau in miscare destul de mare, coborau in viteza dinspre Brasov spre sud.
Am facut pozele de mai jos in rastimpul unei jumatati de ora, timp in care astrul ceresc a rasarit din spatele marelui hotel BRD din stanga si s-a ridicat treptat un pic spre dreapta, cand plafonul dens de nori a inghitit-o cu totul si nu am mai vazut-o.
A aparut ca o naluca stralucitoare, de gheata, frumoasa si eterica, radiind reflexii mov si avand o aura minunata, mare, cu irizatii rosietice.
In conditiile avute, chiar sunt foarte multumita ca am reusit si atat, norii aducand un plus de mister si o nota si mai intensa de eteric si efemer. Azi a avut o rotunjime de 99%, conform tabelului de mai jos.
Desi este supranumita Luna Lupului, noi n-am auzit nici un lup urland la Luna.
Iar de data asta n-am mai vazut nici un OZN. ;-))
26.01.2024
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Interior, exterior.
Inspiratie, expiratie.
Impresie, expresie.
Ganduri, cuvinte.
Oglindire.
:)